vineri

17 mai, 2024

marketer

Datele publicate recent de OECD referitor la situaţia pensiilor pentru anul 2011 arată care sunt vârstele efective de ieşire din activitate faţă de cele prevăzute prin lege şi care sunt perioadele de aflare în plată pentru bărbaţi şi...
20 martie, 2012
Între vizita de săptămâna trecută, la Bruxelles, alături de premierul Ungureanu, şi vizita în România, de luni, 19 martie, a comisarului pentru politici regionale, Johannes Hahn, ministrul Leonard Orban vorbeşte despre cum funcţionează mecanismul cu care anul acesta...
18 martie, 2012
Viitoarea aderare a României la Zona Euro ridică şi problema cunoaşterii principalilor indicatori ai acesteia, pentru a ne putea forma o idee asupra dimensiunii ei în context mondial. De aceea, am considerat utilă o alăturare a principalelor forţe...
15 martie, 2012
A trecut prin situaţii umilitoare. Nu, nu este vorba de declaraţia de duminică de la ProTv a lui Traian Băsescu. E vorba de declaraţia Elenei Udrea, făcută 2 zile mai târziu. Doamna ministru (că tot ea e la...
14 martie, 2012
Realitatea sta pe cifre necrutatoare: * avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana. * cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din...
14 martie, 2012
Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei. Realitatea sta pe cifre necrutatoare: * avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana. * cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din...
12 martie, 2012
Viitoarea aderare a României la Zona Euro ridică şi problema cunoaşterii principalilor indicatori ai acesteia, pentru a ne putea forma o idee asupra dimensiunii ei în context mondial. De aceea, am considerat utilă o alăturare a principalelor forţe...
12 martie, 2012
Apropo de iminenta mărire a salariilor la bugetari: M-am tâmpit: obişnuit să caut scamele de coerenţă din guvernarea românească, am dat tot timpul la o parte „dimensiunea politică” a deciziei, pe care măcar criza ar fi trebuit să...
11 martie, 2012
Intenţia anunţată de guvern de a majora salariile bugetarilor, precum şi controversele privind sustenabilitatea unei asemenea măsuri au primit o clarificare, vineri, prin întâlnirea prelungită dintre premierul M.R. Ungureanu şi guvernatorul Mugur Isărescu. La finalul întrevederii care a...
9 martie, 2012
Guvernul caută soluţii pentru creşterea în acest an a salariilor. În numai o săptămână, trei înalţi demnitari au făcut declaraţii în acest sens: Luni, 5 martie, premierul M.R. Ungureanu a declarat că guvernul său studiază posibilitatea de a...
7 martie, 2012
Industria. I se datorează ieşirea din recesiune după 3 ani de criză. Dar cât de industrializată e, de fapt, România? Industria: un motor de creştere ţinut în relanti.  Din ce îi asigurăm spaţiu de creştere şi, până la...
6 martie, 2012
Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură? Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în...
5 martie, 2012
Industria. I se datorează ieşirea din recesiune după 3 ani de criză. Dar cât de industrializată e, de fapt, România? Industria: un motor de creştere ţinut în relanti.  Din ce îi asigurăm spaţiu de creştere şi, până la...
4 martie, 2012
România semnează Tratatul de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă la summit-ul european care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles. Contextul – atât cel european cât şi cel românesc – avantajele, dezavantajele, oportunităţile şi limitele Tratatului – în...
1 martie, 2012
Repararea bilanţurilor în toate cele trei sectoare (guverne, bănci comerciale, populaţie) va fi îndelungată, dureroasă şi costistoare. Dar nu există alternativă la ea. În acest context, politicile neo-keynesiene de stimulare a cererii constituie cel mult un paleativ.
29 februarie, 2012
Criza superficializării economiei, Criza financiară şi criza zonei euro, Criza în România. Sunt capitolele care grupează textele profesorului de economie Daniel Dăianu, în cartea sa recent apărută la Polirom „Când Finanţa subminează economia şi corodează democraţia”. Câteva din...
28 februarie, 2012
Mai prezentăm un singur criteriu din cele zece luate drept referinţe pe tabloul de bord al macrotabilităţii europene, şi anume costul unitar nominal al muncii, calculat ca schimbare procentuală pe ultimii trei ani analizaţi. Este un indicator foarte...
27 februarie, 2012
Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori. Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive,...
23 februarie, 2012
Dacă cea mai mare parte a rambursării împrumutului luat de la FMI va reveni BNR în perioada 2012 – 2016, fără a influenţa direct bugetul statului (suma totală în cauză figurează, însă, la datoria publică), banii primiţi de...
22 februarie, 2012
Începând din acest an, trebuie să rambursăm banii luaţi cu împrumut de la FMI, în urma acordului care ne-a permis să traversăm criza financiară mondială feriţi de turbulenţe majore. Propriu-zis şi foarte probabil, doar dobânzile vor fi achitate,...
21 februarie, 2012

Pensionarea românească: o comparaţie pe ultimele date cu Europa şi cu Lumea. Nicăieri ca la noi

Datele publicate recent de OECD referitor la situaţia pensiilor pentru anul 2011 arată care sunt vârstele efective de ieşire din activitate faţă de cele prevăzute prin lege şi care sunt perioadele de aflare în plată pentru bărbaţi şi femei.

Am selectat din tabelul complet câteva ţări foste colege de bloc răsăritean, un grup de ţări latine cu mentalităţi apropiate

Leonard Orban: Deciziile luate de-a lungul anilor ar putea să ne explodeze în faţă: misiunile de audit pe fonduri europene vin treptat; Regulile se aplică din ce în ce mai dur

Între vizita de săptămâna trecută, la Bruxelles, alături de premierul Ungureanu, şi vizita în România, de luni, 19 martie, a comisarului pentru politici regionale, Johannes Hahn, ministrul Leonard Orban vorbeşte despre cum funcţionează mecanismul cu care anul acesta trebuie să ducă absorbția fondurilor europene în România la 6 miliarde de euro. Un mecanism care nu poate fi regândit decât pentru perioada 2014-2020.

Dacian Cioloş: România în politica agricolă comună europeană: despre ferme mari şi ferme mici. O a 4-a direcţie, adăugată la cele 3 ale lui Valentin Lazea

Realitatea sta pe cifre necrutatoare:
* avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana.
* cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB.
* ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. În anul 2011, acelaşi hazard a salvat PIB-ul şi a scos România din recesiune.
* un milion de hectare de arabil zac nelucrate.
* iar din 2014 străinii au voie să cumpere teren şi să-şi înfiinţeze exploataţiile pe care românii n-au fost în stare să le aibă în 20 de ani.

Valentin Lazea: Trei direcţii pentru agricultură, cu ochii pe anul 2014

Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei.

Realitatea sta pe cifre necrutatoare:

* avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana.
* cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB.
* ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. În anul 2011, acelaşi hazard a salvat PIB-ul şi şi a scos România din recesiune.
* un milion de hectare de arabil zac nelucrate.

Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea adăugată şi sursele ei

Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură?

Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi.

România în tabloul de bord al UE (3) : Costul unitar al muncii

Mai prezentăm un singur criteriu din cele zece luate drept referinţe pe tabloul de bord al macrotabilităţii europene, şi anume costul unitar nominal al muncii, calculat ca schimbare procentuală pe ultimii trei ani analizaţi. Este un indicator foarte sensibil nu doar economic , dar şi în plan social şi politic.

Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import

Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori.

Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive, prin care să fie impusă statelor membre corectarea situaţiei înainte de a intra într-o situaţie foarte dicilă.

Ratele României (2) : Plăţile către UE, sincronizate cu calendarul electoral până la finele deceniului

Dacă cea mai mare parte a rambursării împrumutului luat de la FMI va reveni BNR în perioada 2012 – 2016, fără a influenţa direct bugetul statului (suma totală în cauză figurează, însă, la datoria publică), banii primiţi de la Comisia Europeană vor trebui înapoiaţi integral de Ministerul Finanţelor în perioada 2015 – 2019. Suma de 5 miliarde de euro, care se constituie în principalul împrumutului

2012. România începe plata la FMI: Rostogolirea datoriilor şi implicaţiile bugetare

Începând din acest an, trebuie să rambursăm banii luaţi cu împrumut de la FMI, în urma acordului care ne-a permis să traversăm criza financiară mondială feriţi de turbulenţe majore. Propriu-zis şi foarte probabil, doar dobânzile vor fi achitate, în timp ce sumele din principal vor fi înlocuite cu sume atrase de pe pieţele financiare private, adică „rostogolite” la dobânzi superioare celor precepute de FMI.

Pensionarea românească: o comparaţie pe ultimele date cu Europa şi cu Lumea. Nicăieri ca la noi

Datele publicate recent de OECD referitor la situaţia pensiilor pentru anul 2011 arată care sunt vârstele efective de ieşire din activitate faţă de cele prevăzute prin lege şi care sunt perioadele de aflare în plată pentru bărbaţi şi femei.

Am selectat din tabelul complet câteva ţări foste colege de bloc răsăritean, un grup de ţări latine cu mentalităţi apropiate

Leonard Orban: Deciziile luate de-a lungul anilor ar putea să ne explodeze în faţă: misiunile de audit pe fonduri europene vin treptat; Regulile se aplică din ce în ce mai dur

Între vizita de săptămâna trecută, la Bruxelles, alături de premierul Ungureanu, şi vizita în România, de luni, 19 martie, a comisarului pentru politici regionale, Johannes Hahn, ministrul Leonard Orban vorbeşte despre cum funcţionează mecanismul cu care anul acesta trebuie să ducă absorbția fondurilor europene în România la 6 miliarde de euro. Un mecanism care nu poate fi regândit decât pentru perioada 2014-2020.

Dacian Cioloş: România în politica agricolă comună europeană: despre ferme mari şi ferme mici. O a 4-a direcţie, adăugată la cele 3 ale lui Valentin Lazea

Realitatea sta pe cifre necrutatoare:
* avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana.
* cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB.
* ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. În anul 2011, acelaşi hazard a salvat PIB-ul şi a scos România din recesiune.
* un milion de hectare de arabil zac nelucrate.
* iar din 2014 străinii au voie să cumpere teren şi să-şi înfiinţeze exploataţiile pe care românii n-au fost în stare să le aibă în 20 de ani.

Valentin Lazea: Trei direcţii pentru agricultură, cu ochii pe anul 2014

Agricultura: această Cenuşăreasă a Economiei.

Realitatea sta pe cifre necrutatoare:

* avem de două ori mai mult teren arabil pe cap de locuitor decat media din Uniunea Europeana.
* cu toate acestea, 28% din populaţie (cea activă din mediul rural) produce 6% din PIB.
* ”an agricol bun” înseamnă, în România, anul în care hazardul meteorologic hotărăşte să fie ploaie. În anul 2011, acelaşi hazard a salvat PIB-ul şi şi a scos România din recesiune.
* un milion de hectare de arabil zac nelucrate.

Cum arată structura economiei româneşti faţă de economiile europene. Valoarea adăugată şi sursele ei

Cum e alcătuită economia românească şi care sunt sursele ei de valoare adăugată? Ce spune despre ea şi despre viitorul ei actuala structură?

Pentru a răspunde la aceste întrebări şi pentru a putea schiţa o minimă previziune în privinţa evoluţiei, vom compara structura economiei româneşti cu cea din statele Uniunii Europene, pe de o parte. Pe de alta, o vom compara cu evoluţia structurii economice a Franţei, din 1970 şi până azi.

România în tabloul de bord al UE (3) : Costul unitar al muncii

Mai prezentăm un singur criteriu din cele zece luate drept referinţe pe tabloul de bord al macrotabilităţii europene, şi anume costul unitar nominal al muncii, calculat ca schimbare procentuală pe ultimii trei ani analizaţi. Este un indicator foarte sensibil nu doar economic , dar şi în plan social şi politic.

Cele 10 criterii pentru statistica dezechilibrelor europene. Cum stă România la export/import

Pentru prevenirea şi corecţia dezechilibrelor macroeconomice, agreeată la nivelul UE prin regulamentul 1176/2011, Eurostat a întocmit un tablou de bord pe care vor fi urmăriţi zece indicatori.

Aceştia ar urma să permită declanşarea unei proceduri de dezechilibre excesive, prin care să fie impusă statelor membre corectarea situaţiei înainte de a intra într-o situaţie foarte dicilă.

Ratele României (2) : Plăţile către UE, sincronizate cu calendarul electoral până la finele deceniului

Dacă cea mai mare parte a rambursării împrumutului luat de la FMI va reveni BNR în perioada 2012 – 2016, fără a influenţa direct bugetul statului (suma totală în cauză figurează, însă, la datoria publică), banii primiţi de la Comisia Europeană vor trebui înapoiaţi integral de Ministerul Finanţelor în perioada 2015 – 2019. Suma de 5 miliarde de euro, care se constituie în principalul împrumutului

2012. România începe plata la FMI: Rostogolirea datoriilor şi implicaţiile bugetare

Începând din acest an, trebuie să rambursăm banii luaţi cu împrumut de la FMI, în urma acordului care ne-a permis să traversăm criza financiară mondială feriţi de turbulenţe majore. Propriu-zis şi foarte probabil, doar dobânzile vor fi achitate, în timp ce sumele din principal vor fi înlocuite cu sume atrase de pe pieţele financiare private, adică „rostogolite” la dobânzi superioare celor precepute de FMI.

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: