fbpx

Analiză

Observații pe scăderea cu 5,1% a PIB pe primele 3 trimestre

Produsul Intern Brut pe al treilea trimestru din 2020 a consemnat o scădere de -6% atât în termeni reali cât și pe seria ajustată sezonier… Mai mult

15.11.2020

Europa

Comisia Europeană: În România există riscul ca școala online să agraveze inegalitățile deja accentuate. Observațiile de țară

“Există riscul ca din cauza trecerii la învățarea la distanță să se agraveze inegalitățile deja accentuate”, avertizează Comisia Europeană, în Monitorul educației și formării profesionale… Mai mult

12.11.2020

La obiect

GFK: România, statul UE cel mai lovit de pandemie în puterea de cumpărare. Disparitățile regionale

România a fost cel mai afectat stat de pandemie din UE la nivelul puterii de cumpărare a consumatorilor, potrivit unui studiu publicat la nivel european… Mai mult

11.11.2020

La obiect

Septembrie 2020 – În pofida pandemiei, avansul salariului real revine la peste 5 procente

Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna septembrie 2020 a fost de 5.414 lei, cu 77 de lei sau 1,4% mai… Mai mult

10.11.2020

Industria: un motor de creştere ţinut în relanti

Mircea Coşea: O chestiune de strategie – Industrializăm sau Reindustrializăm? Cele 3 nivele

de Mircea Coşea 6.3.2012

Industria. I se datorează ieşirea din recesiune după 3 ani de criză. Dar cât de industrializată e, de fapt, România?

Industria: un motor de creştere ţinut în relantiDin ce îi asigurăm spaţiu de creştere şi, până la urmă, ce anume producem şi unde vindem – într-o lume în care competitivitatea e pe buzele tuturor? Avem politici industriale? De la ce ar trebui să pornească ele? (Redacţia)

Astăzi, Mircea Coşea – economist, fost ministru al Reformei:

Criza și politica industrială. Tendinţele

Se consideră că economia financiară a provocat începerea crizei. Dar efectele sociale nu ar fi fost atât de grave și de ample dacă nu ar fi existat dezechilibre profunde ale raportului dintre trendul investițional și cel al economisirilor. Pe fundalul unor deplasări ale politicilor industriale spre tendința de subestimare a rolului industriei în raport cu alte sfere de activitate și, în primul rând, față de cel al serviciilor.

Începutul anului 2010 se caracterizează în Europa printr-o evidentă încercare de a regândi criza și modul de acțiune împotriva ei , evitând capcana restrângerii doar la analiza fenomenelor financiare.

Analiza declarațiilor oficiale și a studiilor prezentate sau publicate în Statele Unite ale Americii și în Europa nu dezvăluie note de optimism privind situația economică a anului 2012.

Programele sau bugetele anului 2012 se caracterizează printr-o și mai accentuată notă de austeritate decât în anii anterioari.Interesant este însă și ceea ce se poate citi printre rânduri în programele apărute încă de la nivelul anului 2009. Cel puțin în cinci țări europene importante : Germania, Franța, Spania, Italia și Austria, dar la care am putea adăuga și unele foste comuniste cum ar fi Cehia și Polonia, citirea programelor și bugetelor scoate la iveală un element nou și deosebit de interesant: intenția de a promova politica industrială la rang deinstrument anti-criză.

Este evidentă tendința de a reconsidera rolul industriei din două puncte de vedere.

În primul rând , din punctul de vedere al raportului dintre sectorul industrial și cel al serviciilor, și în al doilea rând, din punctul de vedere al regândirii conceptului de dezvoltare industrială prin accentuarea ideii reindustrializării.

Conceptul reindustrializării apare în literatura occidentală de după 2009 ca o replică a ”societății postindustriale”, combătând ideea conform căreia dezvoltarea serviciilor ar fi o alternativă a dezvoltării industriale.

Reindustrializarea este astfel prezentată ca o politică necesară acomodării societății moderne, nu cu o diminuare a activității industriale, ci cu transformările suferite de aceasta în urma globalizării. Din acest punct de vedere, reindustrializarea poate fi înțeleasă și ca un instrument de apărare în fața efectelor unei piețe globale.

Obiectivele principale pe care politica de reindustrializare le afișează în cele mai multe studii occidentale pe această temă sunt :

  • .punerea în valoare și utilizarea mai eficientă a resurselor interne de forță de muncă,
  • .ridicarea nivelului de inovare și modernizare a producției prin simbioza cu cercetarea fundamentală,
  • .echilibrarea nivelului de dezvoltare a zonelor și regiunilor,
  • .dezvoltarea tandemului producție-servicii productive,
  • .armonizarea raporturilor patronat-sindicate-salariați,
  • .respectarea normelor și principiilor ecologice ale dezvoltării.

Rezultă ca reindustrializare nu este privită doar ca pe un proces tehnic ci ca pe unul cu largi implicații sociale .

Este relevantă, în acest sens, opinia exprimată în decembrie 2009 la Strasbourg de către MEDEF ( Mouvement des Entreprises de France) cu ocazia întâlnirii anuale trilaterale a asociațiilor patronale din Germania, Franța și Benelux. În documentul intitulat “10 Propositions pour sortir de la Crise sans recommencer comme avant” , adoptat de participanți, se arată :

..faptul că serviciile reprezintă la nivel european 70% din forța de muncă ridică mari probleme viitorului sistemului productiv. Concepția conform căreia sursa principală de valoare adăugată se află în servicii conduce la tendința de abandonare a producției materiale propriu-zise și orientarea spre activitățile de comercializare sau marketing ceea ce a făcut ca în Europa să apară paradoxul “întreprinderilor fără uzine “. Pentru a ieși din criză trebuie să se înțeleagă că industria nu este un scop în sine sau un atribut doar al țărilor emergente, ci un mijloc indispensabil de creare a locurilor de muncă, de răspuns la problemele sociale și de echilibrare a comerțului exterior”.

La al XVI lea Congres Mondial al Asociației Internaționale a Economiștilor de la Beijing din iulie 2011, J.Stiglitz a accentuat necesitatea trecerii de la o economie preponderet orientată spre sfera serviciilor, cu un consum finanțat prin credit, la o economie în care industria să-și regăsească un loc important nu numai prin crearea de locuri de muncă dar și printr- un potențial concurențional sporit pe piețele externe.

Situația României.

Tradițional, de la Dionisie Pop Marțian până la Nicolae Iorga, România a fost considerată o țară cu important potențial agricol, deci destinată a fi eminamente agricolă.

Această opinie nu a împiedecat o dezvoltare relativ importantă a industriei în perioada 1919-1939, cu predilecție în sectoarele extractive și metal-mecanice.

Perioada comunistă a cunoscut o dezvoltare rapidă a industriei, dar a fost alterată de două direcții greșite :

a). preluarea ad literam a texei sovietice de dezvoltare a ” industriei grele cu pivotul ei principal industria constructoare de mașini”;

b) autarhizarea de tip autosuficiență de după 1975.

Ca urmare, în 1990 România avea o industrie energofagă supradimensionată și cu deficite de competitivitate dar, în noile condiții politice de după 1990, nu era exclusă posibilitatea creşterii capacităţii concurenţionale prin trecerea la un alt tip de management şi renunţarea la rigiditatea planificării centralizate.

Din păcate, corupția și pătrunderea haotică a capitalului străin pe calea delocalizărilor, urmare a faptului că nu a existat o strategie națională pe termen lung menită să definescă prioritățile structurale pe baza analizei factorilor naționali de avantaj comparativ , au transformat industria într-un subcontractor specializat în producerea de piese de schimb, subansambluri şi produse de lohn pentru pieţele occidentale.

Ca urmare a efectelor conjugate ale lipsei de strategie și a infuziei haotice de capital străin s-a accentuat caracterul de industrie ”manufacturieră de asamblare” în dauna caracterului de industrie ”de inovare și cercetare”.

Paradoxal , dar și periculos, tocmai acest tip involuat de industrie a devenit principalul motor de creștere al României. Este un fel de ”neo colonialism industrial” prin dependența pe care o exprimă față de un export unidirecționat și strict condiționat de piața ”metropolei”, adică a câtorva țări vest europene. Legătura ombilicala ( cca 75%) a industriei românești față de aceste piețe nu dă posibilitatea unor schimbări/îmbunătățiri structural industriale.

Ce-i de făcut: Industrializăm sau Reindustrializarea România ? Cele 3 nivele

România suferă de o destructurare economică manifestată nu numai prin raportul incorect dintre principalele sectoare de activitate, ci și prin lipsa unor sisteme productive apte de a valorifica factorii interni de producție.

Nici unul dintre acești factori ( capital,resurse naturale, forță de muncă) nu este inclus într-un sistem coerent ( în sens de organizare structurată la nivel național a relației dintre exploatarea, prelucrarea și valorificarea unei resurse ) de trnsformare din factor de avantaj comparativ în factor de avantaj competitiv.

Așa se explică de ce resursele agricole nu depășesc stadiul de autoconsum, de ce majoritatea produselor alimentare sunt din import, de ce produsele exportate cuprind și peste 70% import de completare. Sintetic, putem spune că aparatul productiv românesc nu are capacitatea utilizării eficiente a resurselor interne ( industrie + agricultură).

Concluzia este că România are nevoie de un aparat productiv care să-i permită o valorificare a factorilor ei de producție măcar până la nivelul satisfacerii corespunzătoare , constante și calitative a cererii interne, cu un trend de apropiere de nivelul competitivității internaționale.Trebuie subliniat că în aceste condiții, prin aparat productiv trebuie înțeles ansamblul industrie-agricultură.

În aceste condiții, cred că politica industrială ar trebui să abordeze strategia de dezvoltare pe trei nivele:

  • .Nivelul I = ramuri industriale energetice ( cărbune, petrol, gaz,hidro,nuclear, alte minerale)
  • .Nivelul II = ramuri industriale conexe agriculturii ( mașini agricole, echipamente, chimicale, prelucrare materiilor prime agricole, alimentară
  • .Nivelul III = ramuri industriale de prelucrare, asamblare.

Nivelul II este cel mai important , este susținut de Nivelul I și este completat de Nivelul III.

Consider că fiind esențial abordarea problemei industriei românești nu ca pe un scop în sine, prin strategii separate de ramuri sau domenii, ci în cadrul unei strategii de ansamblu a dezvoltării economiei unde industria să fie tratată în conexiune cu sistemul național productiv și, în primul rând cu agricultura.

Deși are condiții diferite față de țările occidentale dezvoltate, România poate considera politica sa industrială ca fiind de reindustrializare. Nu pentru că ar relua un proces de reconstrucție după o distrugere, ci pentru că nevoia de a valorifica factorii ei naturali de avantaj comparativ îi cere o nouă abordare a acestei politici. Se cere, desigur, modernizare și inovare dar nu numai. Este nevoie de ceea ce reindustrializarea aduce ca proces de stabilitate socială și echilibrare a dezvoltării teritoriale.

În teorie,reindustrializarea este o îmbinare a formelor moderne de producție materială cu formele democratice de organizare socială prin accentuarea funcției sociale a întreprinderilor și a influenței de coeziune socială adusă la nivel de colectivități prin parteneriatul public-privat ( mai ales la nivelul clasei mijlocii).

În practică, reindustrializarea nu va fi posibilă în România decât în condițiile unor profunde schimbări ale managementului guvernamental și ale concepției de management politic. Fără acestea, se poate face industrializare ( progres tehnic) dar nu reindustrializare ( progres tehnic și social).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.3.2012

3 comentarii

  1. Delia
    8.3.2012, 11:43 am

    Foarte interesant. In principiu, sunt de acord cu analiza dlui. Cosea; un singur fapt pune sub semnul intrebarii corectitudinea celor afirmate : putem sustine dezvoltarea ramurilor industriei energetice in orice conditii, chiar cu riscul distrugerii mediului si a reducerii dramatice a calitatii apei, aerului si solului in zonele respective si adiacente ? Si aici ma refer, in mod evident, la exploatarea aurului prin metoda cianurarii si la exploatarea gazului de sist, industrii extractive pe care alte tari, unele chiar din vecinatatea apropiata, le-au interzis prin lege. Pun intrebarea, deoarece dl. Cosea (intr-o emisiune de televiziune) mi s-a parut a fi un sustinator al proiectului RMGC.

  2. ”Bugetul cetățeanului”, Strategia României și ”Efectul Gherghina”. Și creionul de după urechea lui Gherghina » CursDeGuvernare.ro
    13.1.2013, 2:04 pm

    […] lista scurtă a câtorva probleme și viziuni – care ne privesc direct ! – AICI și AICI și AICI și AICI și AICI și […]

  3. ”Bugetul cetățeanului”, Strategia României și ”Efectul Gherghina”. Și creionul de după urechea lui Gherghina » CursDeGuvernare.ro
    13.1.2013, 7:26 pm

    […] prin ”bugete” și prin ”programele de guvernare” – care ne privesc direct ! – AICI și AICI și AICI și AICI și AICI și […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Răzvan Nicolescu: Conducta BRUA riscă să rămână goală, mai devreme de 5 ani este exclus să avem producție semnificativă din Marea Neagră

Razvan Diaconu

Fostul ministrul al Energiei Răzvan Nicolescu avertizează în legătură cu riscurile ca gazoductul BRUA ”să rămână gol” în condițiile în care ”este exclus” ca România… Mai mult

Europa

Muntenegru și Serbia și-au expulzat reciproc ambasadorii înainte ca guvernul muntenegrean să fie preluat de partide pro-sârbe

Iulian Soare

Muntenegru și Serbia şi-au expulzat sâmbătă reciproc ambasadorii acreditaţi la Belgrad, respectiv Podgorița, într-o escaladare a tensiunilor care există de ceva timp între cele două… Mai mult

Stiri

15 oferte, majoritatea din China și Turcia, pentru construcția lotului 3 Sibiu – Pitești. Contract de peste 1 mld. euro

Razvan Diaconu

Ministerul Transporturilor a anunțat închiderea depunerii de oferte pentru construirea celei mai dificile secțiuni a autostrăzii Sibiu – Pitești: Lotul 3, Cornetu – Tigveni, în… Mai mult

Europa

Test care ar putea detecta 50 de tipuri de cancer în stadiu incipient – Program-pilot de Sănătate în Marea Britanie

Iulian Soare

Serviciul Național de Sănătate britanic (NHS) a anunțat vineri că va efectua un program-pilot pentru un test capabil să detecteze rapid peste 50 de tipuri… Mai mult

Stiri

Vaccinul Pfizer/BioNTech a început să fie adus în Europa, din SUA

Razvan Diaconu

Vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de Pfizer a început să fie adus din SUA în Europa. Avioanele companiei aeriene United Airlines au început să opereze de vineri… Mai mult

Europa

Incidente violente la Paris după un protest față de un proiect de lege care interzice difuzarea de imagini cu intervenții ale Poliției

Iulian Soare

Incidente violente au izbucnit sâmbătă seara la Paris, unde mii de oameni au ieșit pe străzi să protesteze față de brutalitatea poliției, dar și față… Mai mult

Stiri

Valabilitatea voucherelor de vacanță emise în 2019 și 2020, prelungită până în decembrie 2021

Razvan Diaconu

Valabilitatea voucherelor de vacanţă acordate în 2019 şi în 2020 a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2021. Guvernul a aprobat act normativ… Mai mult