Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Valentin Lazea: Pactul Fiscal, Uniunea Europeană şi România. Principii şi valori

de Valentin Lazea 29.2.2012

România semnează la summit-ul european de joi şi vineri Tratatul de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă în Uniunea Europeană – aşa numitul Pact fiscal european. O viziune de ansamblu asupra punctului în care ne aflăm şi o abordare pornind de la principii şi valori ne oferă Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (REDACTIA).

1. România în Uniunea Europeană: câteva abordări economice

În dezbaterea publică din România, dar şi din multe state ale Uniunii Europene, persistă confuzia în materie de două alegeri fundamentale:

  • federalism versus piaţa comună
  • prudenţă fiscală versus stimulare neo-keynesiană

Pentru o ţară ca România, adâncirea integrării europene în sensul federalismului fiscal aduce un triplu avantaj:

  • accesarea de fonduri europene cvasi-gratuite
  • disciplinarea politicilor macroeconomice
  • maximizarea proiecţiei la nivel global a unei economii mici

(Click pentru mărire)

(Click pentru mărire)

În ceea ce priveşte disputa între prudenţa fiscală şi stimularea neo-keynesiană a economiei, trebuie pornit de la ideea că în ultimele două decenii exuberanţa iraţională a făcut ca trei actori economici (guvernele, băncile comerciale, populaţia) să trăiască cu mult peste posibilităţi.

Creşterea s-a dovedit nesustenabilă, deoarece ea s-a bazat pe un triplu hazard moral prezent în economiile occidentale:

  • un transfer de resurse dinspre statele cu economisire spre statele cu dezeconomisire
  • un transfer de resurse dinspre generaţiile viitoare spre generaţia prezentă
  • un transfer de resurse dinspre deponenţi înspre creditaţi

Repararea bilanţurilor în toate cele trei sectoare (guverne, bănci comerciale, populaţie) va fi îndelungată, dureroasă şi costistoare. Dar nu există alternativă la ea. În acest context, politicile neo-keynesiene de stimulare a cererii constituie cel mult un paleativ.

Măsurile de tip neo-keynesian se bucură încă de o mare popularitate în SUA, bazându-se pe “excepţionalismul” american. Spre exemplificare, un grup de experţi americani intervievaţi de revista Foreign Policy privind reţetele de salvare ale economiei globale, vin cu soluţii de tipul:

  • ştergeţi datoria lumii
  • angajaţi-i pe toţi
  • creşteţi inflaţia acum
  • cheltuiţi un trilion de dolari pentru viitor
  • creşteţi salariul minim cu mult
  • cumpăraţi mai multe iahturi etc. (FP, ianuarie-februarie 2012)

Observatorii mai lucizi, precum Thomas friedman şi Michael Mandelbaum (“Ce am fost. Cum au pierdut Statele Unite supremaţia în lumea pe care au inventat-o şi cum o pot redobândi”, Editura Polirom, 2012) recunosc că, fără o echilibrare a finanţelor publice, viitorul SUA arată sumbru.

În plus, elementele care au dus la “excepţionalismul” american până prin anii’80 (investiţiile masive în educaţie, în cercetare dezvoltare şi în infrastructură, stimularea imigraţiei şi reglementarea inteligentă a pieţelor) au cunoscut o puternică deteriorare în ultimele două decenii şi necesită un efort de reinventare.

Dacă “excepţionalismul” american nu mai funcţioneaza nici măcar în SUA, cu atât mai puţin poate fi el propus ca soluţie în ţările Europei. Ca atare, măsuri neo-keynesiene precum cele enumerate mai sus nu pot decât să agraveze boala, nicidecum să o vindece.

2. Pactul fiscal european: implicaţii pentru România. Ce trebuie să negociem

ETAPA I: DETERMINAREA PIB POTENŢIAL

Estimările Comisiei Europene şi ale INSSE coincid, în sensul că în perioada post-criză (2011-2012) PIB potenţial în România a scăzut la circa 2-2,2%. La aceasta a contribuit atât reducerea factorului capital (K), cât şi a productivităţii totale a factorilor de producţie (TFP).

ETAPA I: DETERMINAREA PIB POTENŢIAL (2)

PIB potenţial estimat mai sus ia în considerare doar nivelul actual, foarte redus de absorbţie al fondurilor europene. Se poate argumenta că un grad superior de absorbţie al fondurilor europene totale (coeziune plus PAC) ar putea creşte nivelul PIB potenţial, după cum urmează:

Un prim punct de negociere cu Comisia Europeană îl constituie acceptarea de către aceasta unui nivel mai înalt (de 3,5%-3,6%) a PIB potenţial din România. Acesta ar trebui să se bazeze însă pe rezultate observabile în materie de absorbţie a fondurilor europene, nu pe simple dorinţe.

ETAPA II : NEGOCIEREA NIVELULUI DEFICITULUI STRUCTURAL

  • Nivelul de deficit structural de 0,5 la sută din PIB a fost propus avându-se în vedere în special nivelul foarte înalt al datoriei publice din unele ţări membre ale UE (Grecia-160% din PIB, Italia-120% din PIB, Portugalia-110% din PIB) şi necesitatea de reducere rapidă a acesteia.
  • Pentru România, se poate negocia un nivel mai înalt al deficitului structural (de 1% din PIB). Chiar şi acesta va duce, pe termen mediu şi lung, la scăderea datoriei publice de la 40% din PIB în 2012 la circa 27% din PIB în 2030.
  • Această prudenţă este însă necesară, având în vedere “bomba cu ceas” a evoluţiei demografice, care va exploda imediat după 2030.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.2.2012

Un raspuns

  1. Gabi C
    29.2.2012, 11:20 am

    Si cum se poate explica faptul ca statele cele mai disciplinate fiscal si cu cel mai mare grad de absorbtie a fondurilor europene (Spania si Irlanda) sunt in situatia in care sunt!? Lucrurile nu stau atat de simplu iar economia nu raspunde doar la factori economici; cazul cel mai semnificativ este chiar SUA.
    Decat sa ne intrebam care PIB, mai bine ne-am intreba “de ce PIB-ul este indicatorul relevant”. Poate descoperim ca nu este…

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Sănătății: Tragedia de la Săpoca putea fi evitată. Sorina Pintea susține că ar fi fost finanțate posturi suplimentare

Razvan Diaconu

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, spune că puteau fi evitate erorile care au dus la tragedia de la Spitalul de psihiatrie de la Săpoca, în care… Mai mult

Europa

Guvernul britanic abrogă legea din 1972 de aderare a UK la UE. Abrogarea intră în vigoare la 31 octombrie

Iulian Soare

Secretarul britanic pentru Brexit, Steve Barclay (foto), a semnat duminică ordinul de aplicare a legii care o abrogă pe cea din 1972, care stabilea aderarea… Mai mult

Stiri

Scope Ratings: România are nevoie de politici fiscale mai bune, ca ratingul să promoveze la o perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Perspectiva pentru ratingul suveran al României ar putea fi îmbunătăţită de la „negativă” la „stabilă”, doar dacă guvernul va aplica politici eficiente care să ducă… Mai mult

Europa

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Razvan Diaconu

  Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa… Mai mult

Stiri

Pilonul 2: Câștiguri de până la 4,5% pe an pentru participanții la fondurile de pensii private obligatorii

Adrian N Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon 2) au înregistrat pentru participanții lor rate de rentabilitate anualizate de 3,9% până la 4,5%, în iulie, potrivit datelor… Mai mult

Europa

Prognoza guvernului de la Londra: Penuria de alimente, combustibil și de medicamente care va însoți Brexitul fără acord cu UE

Iulian Soare

Marea Britanie se va confrunta cu penurii de combustibil, alimente şi medicamente dacă părăseşte Uniunea Europeană fără un acord de tranziţie, riscând blocarea porturilor şi… Mai mult

Stiri

Mari exituri din România: Grupul energetic CEZ a fixat termenul pentru vânzarea activelor. Ce face Exxon?

Adrian N Ionescu

Grupul energetic ceh CEZ, unul dintre marii vânzători de electricitate din România, a stabilit sfârşitul anului 2022 ca termen pentru vânzarea activelor din România. Directorul… Mai mult