fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Valentin Lazea: Pactul Fiscal, Uniunea Europeană şi România. Principii şi valori

de Valentin Lazea 29.2.2012

România semnează la summit-ul european de joi şi vineri Tratatul de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă în Uniunea Europeană – aşa numitul Pact fiscal european. O viziune de ansamblu asupra punctului în care ne aflăm şi o abordare pornind de la principii şi valori ne oferă Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (REDACTIA).

1. România în Uniunea Europeană: câteva abordări economice

În dezbaterea publică din România, dar şi din multe state ale Uniunii Europene, persistă confuzia în materie de două alegeri fundamentale:

  • federalism versus piaţa comună
  • prudenţă fiscală versus stimulare neo-keynesiană

Pentru o ţară ca România, adâncirea integrării europene în sensul federalismului fiscal aduce un triplu avantaj:

  • accesarea de fonduri europene cvasi-gratuite
  • disciplinarea politicilor macroeconomice
  • maximizarea proiecţiei la nivel global a unei economii mici

(Click pentru mărire)

(Click pentru mărire)

În ceea ce priveşte disputa între prudenţa fiscală şi stimularea neo-keynesiană a economiei, trebuie pornit de la ideea că în ultimele două decenii exuberanţa iraţională a făcut ca trei actori economici (guvernele, băncile comerciale, populaţia) să trăiască cu mult peste posibilităţi.

Creşterea s-a dovedit nesustenabilă, deoarece ea s-a bazat pe un triplu hazard moral prezent în economiile occidentale:

  • un transfer de resurse dinspre statele cu economisire spre statele cu dezeconomisire
  • un transfer de resurse dinspre generaţiile viitoare spre generaţia prezentă
  • un transfer de resurse dinspre deponenţi înspre creditaţi

Repararea bilanţurilor în toate cele trei sectoare (guverne, bănci comerciale, populaţie) va fi îndelungată, dureroasă şi costistoare. Dar nu există alternativă la ea. În acest context, politicile neo-keynesiene de stimulare a cererii constituie cel mult un paleativ.

Măsurile de tip neo-keynesian se bucură încă de o mare popularitate în SUA, bazându-se pe “excepţionalismul” american. Spre exemplificare, un grup de experţi americani intervievaţi de revista Foreign Policy privind reţetele de salvare ale economiei globale, vin cu soluţii de tipul:

  • ştergeţi datoria lumii
  • angajaţi-i pe toţi
  • creşteţi inflaţia acum
  • cheltuiţi un trilion de dolari pentru viitor
  • creşteţi salariul minim cu mult
  • cumpăraţi mai multe iahturi etc. (FP, ianuarie-februarie 2012)

Observatorii mai lucizi, precum Thomas friedman şi Michael Mandelbaum (“Ce am fost. Cum au pierdut Statele Unite supremaţia în lumea pe care au inventat-o şi cum o pot redobândi”, Editura Polirom, 2012) recunosc că, fără o echilibrare a finanţelor publice, viitorul SUA arată sumbru.

În plus, elementele care au dus la “excepţionalismul” american până prin anii’80 (investiţiile masive în educaţie, în cercetare dezvoltare şi în infrastructură, stimularea imigraţiei şi reglementarea inteligentă a pieţelor) au cunoscut o puternică deteriorare în ultimele două decenii şi necesită un efort de reinventare.

Dacă “excepţionalismul” american nu mai funcţioneaza nici măcar în SUA, cu atât mai puţin poate fi el propus ca soluţie în ţările Europei. Ca atare, măsuri neo-keynesiene precum cele enumerate mai sus nu pot decât să agraveze boala, nicidecum să o vindece.

2. Pactul fiscal european: implicaţii pentru România. Ce trebuie să negociem

ETAPA I: DETERMINAREA PIB POTENŢIAL

Estimările Comisiei Europene şi ale INSSE coincid, în sensul că în perioada post-criză (2011-2012) PIB potenţial în România a scăzut la circa 2-2,2%. La aceasta a contribuit atât reducerea factorului capital (K), cât şi a productivităţii totale a factorilor de producţie (TFP).

ETAPA I: DETERMINAREA PIB POTENŢIAL (2)

PIB potenţial estimat mai sus ia în considerare doar nivelul actual, foarte redus de absorbţie al fondurilor europene. Se poate argumenta că un grad superior de absorbţie al fondurilor europene totale (coeziune plus PAC) ar putea creşte nivelul PIB potenţial, după cum urmează:

Un prim punct de negociere cu Comisia Europeană îl constituie acceptarea de către aceasta unui nivel mai înalt (de 3,5%-3,6%) a PIB potenţial din România. Acesta ar trebui să se bazeze însă pe rezultate observabile în materie de absorbţie a fondurilor europene, nu pe simple dorinţe.

ETAPA II : NEGOCIEREA NIVELULUI DEFICITULUI STRUCTURAL

  • Nivelul de deficit structural de 0,5 la sută din PIB a fost propus avându-se în vedere în special nivelul foarte înalt al datoriei publice din unele ţări membre ale UE (Grecia-160% din PIB, Italia-120% din PIB, Portugalia-110% din PIB) şi necesitatea de reducere rapidă a acesteia.
  • Pentru România, se poate negocia un nivel mai înalt al deficitului structural (de 1% din PIB). Chiar şi acesta va duce, pe termen mediu şi lung, la scăderea datoriei publice de la 40% din PIB în 2012 la circa 27% din PIB în 2030.
  • Această prudenţă este însă necesară, având în vedere “bomba cu ceas” a evoluţiei demografice, care va exploda imediat după 2030.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.2.2012

Un raspuns

  1. Gabi C
    29.2.2012, 11:20 am

    Si cum se poate explica faptul ca statele cele mai disciplinate fiscal si cu cel mai mare grad de absorbtie a fondurilor europene (Spania si Irlanda) sunt in situatia in care sunt!? Lucrurile nu stau atat de simplu iar economia nu raspunde doar la factori economici; cazul cel mai semnificativ este chiar SUA.
    Decat sa ne intrebam care PIB, mai bine ne-am intreba “de ce PIB-ul este indicatorul relevant”. Poate descoperim ca nu este…

Lăsați un comentariu


Stiri

Alexandru Rafila: După 15 mai s-ar putea reduce măsurile de distanțare socială

Vladimir Ionescu

Alexandru Rafila (foto), președintele Societății Române de Microbiologie, estimează că actualele restricții impuse de pandemia coronavirus ar putea să fie păstrate încă o lună și… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise: LIVE VIDEO CONFERINȚĂ „CoronaDigitalizarea: Soluții de accelerare a interacțiunii online dintre stat și  companii”, 9 aprilie

Redacţia

CursDeGuvernare.ro, în parteneriat cu CIO Office din cadrul Secretariatului General al Guvernului, vă invită să participați joi, 9 aprilie 2020, în intervalul 15.30 – 17.30 la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță bonusuri de 500 euro lunar pentru medicii care lucrează cu bolnavi Covid-19

Vladimir Ionescu

Personalul medical care lucrează cu pacienți bolnavi de Covid-19 ar urma să beneficieze de bonusuri de circa 500 de euro pe lună, finanțate din fonduri… Mai mult

Stiri

Spitalului Județean de Urgență Suceava a fost militarizat

Razvan Diaconu

Secretarul de stat Ionel Oprea, medic militar, are sarcina de a repune ”în funcțiune” Spitalul Județean de Urgență Suceava și va asigura în perioada următoare… Mai mult

Stiri

Guvernul aprobă distribuirea de alimente și produse de igienă persoanelor vulnerabile. Cine beneficiază

Vladimir Ionescu

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă, iniţiată de Ministerul Fondurilor Europene, privind implementarea mecanismului de distribuire, în baza Programului… Mai mult

Europa

Parlamentul European anunță o nouă sesiune extraordinară: 16-17 aprilie, la Bruxelles

Iulian Soare

Președintele Parlamentului European, David Sassoli (foto) și liderii grupurilor politice au decis joi să organizeze o nouă sesiune plenară extraordinară în 16-17 aprilie, la Bruxelles,… Mai mult

Stiri

Renault prelungeşte oprirea uzinei de la Mioveni ”până la asigurarea protecţiei angajaţilor împotriva Covid-19”

Adrian N Ionescu

Groupe Renault România a anunţat, joi, că prelungeşte perioada de întrerupere a producţiei la uzinele Dacia de la Mioveni, pentru a lua măsuri de asigurarea… Mai mult