fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Valentin Lazea: Pactul Fiscal, Uniunea Europeană şi România. Principii şi valori

de Valentin Lazea 29.2.2012

România semnează la summit-ul european de joi şi vineri Tratatul de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă în Uniunea Europeană – aşa numitul Pact fiscal european. O viziune de ansamblu asupra punctului în care ne aflăm şi o abordare pornind de la principii şi valori ne oferă Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (REDACTIA).

1. România în Uniunea Europeană: câteva abordări economice

În dezbaterea publică din România, dar şi din multe state ale Uniunii Europene, persistă confuzia în materie de două alegeri fundamentale:

  • federalism versus piaţa comună
  • prudenţă fiscală versus stimulare neo-keynesiană

Pentru o ţară ca România, adâncirea integrării europene în sensul federalismului fiscal aduce un triplu avantaj:

  • accesarea de fonduri europene cvasi-gratuite
  • disciplinarea politicilor macroeconomice
  • maximizarea proiecţiei la nivel global a unei economii mici

(Click pentru mărire)

(Click pentru mărire)

În ceea ce priveşte disputa între prudenţa fiscală şi stimularea neo-keynesiană a economiei, trebuie pornit de la ideea că în ultimele două decenii exuberanţa iraţională a făcut ca trei actori economici (guvernele, băncile comerciale, populaţia) să trăiască cu mult peste posibilităţi.

Creşterea s-a dovedit nesustenabilă, deoarece ea s-a bazat pe un triplu hazard moral prezent în economiile occidentale:

  • un transfer de resurse dinspre statele cu economisire spre statele cu dezeconomisire
  • un transfer de resurse dinspre generaţiile viitoare spre generaţia prezentă
  • un transfer de resurse dinspre deponenţi înspre creditaţi

Repararea bilanţurilor în toate cele trei sectoare (guverne, bănci comerciale, populaţie) va fi îndelungată, dureroasă şi costistoare. Dar nu există alternativă la ea. În acest context, politicile neo-keynesiene de stimulare a cererii constituie cel mult un paleativ.

Măsurile de tip neo-keynesian se bucură încă de o mare popularitate în SUA, bazându-se pe “excepţionalismul” american. Spre exemplificare, un grup de experţi americani intervievaţi de revista Foreign Policy privind reţetele de salvare ale economiei globale, vin cu soluţii de tipul:

  • ştergeţi datoria lumii
  • angajaţi-i pe toţi
  • creşteţi inflaţia acum
  • cheltuiţi un trilion de dolari pentru viitor
  • creşteţi salariul minim cu mult
  • cumpăraţi mai multe iahturi etc. (FP, ianuarie-februarie 2012)

Observatorii mai lucizi, precum Thomas friedman şi Michael Mandelbaum (“Ce am fost. Cum au pierdut Statele Unite supremaţia în lumea pe care au inventat-o şi cum o pot redobândi”, Editura Polirom, 2012) recunosc că, fără o echilibrare a finanţelor publice, viitorul SUA arată sumbru.

În plus, elementele care au dus la “excepţionalismul” american până prin anii’80 (investiţiile masive în educaţie, în cercetare dezvoltare şi în infrastructură, stimularea imigraţiei şi reglementarea inteligentă a pieţelor) au cunoscut o puternică deteriorare în ultimele două decenii şi necesită un efort de reinventare.

Dacă “excepţionalismul” american nu mai funcţioneaza nici măcar în SUA, cu atât mai puţin poate fi el propus ca soluţie în ţările Europei. Ca atare, măsuri neo-keynesiene precum cele enumerate mai sus nu pot decât să agraveze boala, nicidecum să o vindece.

2. Pactul fiscal european: implicaţii pentru România. Ce trebuie să negociem

ETAPA I: DETERMINAREA PIB POTENŢIAL

Estimările Comisiei Europene şi ale INSSE coincid, în sensul că în perioada post-criză (2011-2012) PIB potenţial în România a scăzut la circa 2-2,2%. La aceasta a contribuit atât reducerea factorului capital (K), cât şi a productivităţii totale a factorilor de producţie (TFP).

ETAPA I: DETERMINAREA PIB POTENŢIAL (2)

PIB potenţial estimat mai sus ia în considerare doar nivelul actual, foarte redus de absorbţie al fondurilor europene. Se poate argumenta că un grad superior de absorbţie al fondurilor europene totale (coeziune plus PAC) ar putea creşte nivelul PIB potenţial, după cum urmează:

Un prim punct de negociere cu Comisia Europeană îl constituie acceptarea de către aceasta unui nivel mai înalt (de 3,5%-3,6%) a PIB potenţial din România. Acesta ar trebui să se bazeze însă pe rezultate observabile în materie de absorbţie a fondurilor europene, nu pe simple dorinţe.

ETAPA II : NEGOCIEREA NIVELULUI DEFICITULUI STRUCTURAL

  • Nivelul de deficit structural de 0,5 la sută din PIB a fost propus avându-se în vedere în special nivelul foarte înalt al datoriei publice din unele ţări membre ale UE (Grecia-160% din PIB, Italia-120% din PIB, Portugalia-110% din PIB) şi necesitatea de reducere rapidă a acesteia.
  • Pentru România, se poate negocia un nivel mai înalt al deficitului structural (de 1% din PIB). Chiar şi acesta va duce, pe termen mediu şi lung, la scăderea datoriei publice de la 40% din PIB în 2012 la circa 27% din PIB în 2030.
  • Această prudenţă este însă necesară, având în vedere “bomba cu ceas” a evoluţiei demografice, care va exploda imediat după 2030.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.2.2012

Un raspuns

  1. Gabi C
    29.2.2012, 11:20 am

    Si cum se poate explica faptul ca statele cele mai disciplinate fiscal si cu cel mai mare grad de absorbtie a fondurilor europene (Spania si Irlanda) sunt in situatia in care sunt!? Lucrurile nu stau atat de simplu iar economia nu raspunde doar la factori economici; cazul cel mai semnificativ este chiar SUA.
    Decat sa ne intrebam care PIB, mai bine ne-am intreba “de ce PIB-ul este indicatorul relevant”. Poate descoperim ca nu este…

Lăsați un comentariu


Stiri

Complexul Energetic Hunedoara va fi divizat, termocentrala Mintia preluată de autoritățile locale

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Hunedoara (CEH) se va diviza până în septembrie în două entităţi care vor include câte o termocentrală, a anunţat joi, la Petroşani, ministrul… Mai mult

Stiri

Liban, în prag de revoluție – populația din Beirut cere ajutorul lui Emmanuel Macron

Razvan Diaconu

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a mers joi în Liban pentru a discuta cu liderii politici și pentru a găsi soluții de revenire după dezastrul produs… Mai mult

Stiri

Guvernul continuă și în toamnă măsura de sprijin a părinților care stau acasă cu copilul dacă școala e închisă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunțat joi că măsura de sprijinire a părinților care stau acasă cu copilul, în cazul închiderii școlii din cauza epidemiei de… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a aprobat subvenția de 1 milion euro pentru Aeroportul Timișoara

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a anunțat joi că a aprobat acordarea subvenției directe acordată de România, în valoare de aproximativ 4,8 milioane de lei (aproximativ 1 milion… Mai mult

Stiri

BNR, raport asupra inflației: Contracţia economiei în 2020, aproape de cea din 2009

Adrian N Ionescu

Riscurile de scădere a economiei sunt dominante, iar„revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă”, chiar dacă nu… Mai mult

Stiri

Raport al Departamentului de Stat: Rusia, rol central în răspândirea dezinformărilor legate de coronavirus

Iulian Soare

Rusia joacă un rol central în diseminarea știrilor false ce subminează încrederea populației în autorități în perioada pandemiei de coronavirus, potrivit raportului publicat de The… Mai mult

Stiri

Campanie susținută de grupul PPE din PE

Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Vladimir Ionescu

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, explică modul în care Uniunea Europeană a ajutat statele membre să… Mai mult