1 martie, 2012

România semnează Tratatul de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă la summit-ul european care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles.

Contextul – atât cel european cât şi cel românesc – avantajele, dezavantajele, oportunităţile şi limitele Tratatului – în rândurile ce urmează: o prezentare schematică şi de ansamblu a chestiunii, pe care economistul Daniel Dăianu a făcut-o săptămâna trecută la Academia Română. (Redacţia)

Observatii preliminare

O criza financiara si economica profunda
Diagnoza crizei: sistem financiar deraiat; suboptimalitatea UME; design defectuos al UME; redistributia puterii in lume
Structura in functionarea UE (UME)
Tratatul si reforma guvernantei economice in UE
Contextul extern: “noua normalitate” (incertitudini, crestere economica deteriorata, lebede negre)

1. Criza din zona euro

Indatorarea privata alaturi de cea publica
Dezechilibrele externe (Spania are o datorie publica mai mica decat a Germaniei (65% fata de 75% din PIB)…NMSs (Romania)
Decalaje de competitivitate; fractura dintre Nord si Sud (“mezzogiornificarea” Sudului/Paul Krugman, 1991)
Lipsa mecanismelor pentru o uniune viabila: amortizarea socurilor asimetrice; transferuri fiscale; imprumutator de ultima instanta (buget comun); autoritate comuna de reglementare si supraveghere
Spatiul de manevra (policy space) este vital: lectie cheie a crizei!

**2. De ce Tratatul?**

Tratatul se sprijina pe reguli mai vechi (0,5%; 3%; 60%) si noi masuri (Europactul; the “six pack”): vrea consacrarea normativa a prevederilor si sanctiuni cvasi-automate
Realism politic: a/ economia politica a asistentei financiare (Germania); b/ faciliteaza interventiile BCE (LTFO/a salvat euro-zona in decembrie 2011…)
Simbolistica atasamentului la proiectul european
Geopolitica proiectului european (sa nu fii in afara…)
Un pas catre o uniune fiscala (incrementalism)?

**3. Tratatul si alte masuri (six pack). Şi ce lipseşte**

Un pas inainte, dar disciplina bugetara la nivel national este numai una din regulile de baza ale unei uniuni fiscale
Gestionarea crizei vs. reforma Uniunii Monetare (UM) (Tratatul spune putin aici…)
Sunt necesare mecanisme care sa amortizezesocuri asimetrice si sa atenueze decalaje
Zona euro poate fi mai constrangatoare decat etalonul aur (gold standard…”The golden fetters”/Barry Eichengreen) din perioada interbelica (exista posibilitatea de a folosi rata dobanzii, dar stabilizatori automati firavi)
Uniunea Monetară este o constructie foarte rigida si complicata…
O presiune deflationista in functionarea UM; vor putea reformele structurale (Italia, Spania) sa asigure castiguri de productivitate mari si rapide (problema sociala)? –de aceea Mario Monti este avocat al unor politici la nivelul Uniunii…Europa 2020 este vaga din acest punct de vedere
Perspectiva de “japonizare” (cvasi-stagnare economica): sectorul bancar si datorii publice mari (deleveraging)

Tratatul şi celelalte măsuri: ce lipseste? (II)

Politici la nivelul Uniunii care sa atenueze efectele perverse ale masurilor de austeritate din unele tari (pericolul cercurilor vicioase/echilibre precare…efecte sociale)
BCE: ce poate face pentru a limita dobanzile (descuraja speculatiile); relatia cu MSF (este prea mic)
Un buget comun, euro-obligatiuni (mutualizare de datorii)? Exista un hazard moral (teama Germaniei, etc…)
“Burden-sharing” in cazul unor esecuri bancare
“Too big to fail” nu este rezolvat (un Glass Steagall in Europa /raportul Vickers in UK): servitutea politicii publice fata de industria financiara (in pofida reformelor)

Tratatul : ce lipseste? (III)

Subestimeaza evenimente extreme/lebede negre
Mediul stohastic cere “rezerve”/flexibilitate (policy space): poate “grasimea” adunata in ani buni compensa socuri puternice?
Pericolul “cercurilor infernale” (dinamici perverse): aici vedem structura
Dimensiunea sociala a crizei; posibile derapaje in spatiul politic (extremisme)

4. Controlul dezechilibrelor: disciplina financiara (bugetara)

“Sustenabilitatea fiscala”: accent pe relatia intre datoria publica si socuri intr-un mediu “stohastic” (nevoia de “spatiu fiscal”)
Sanctiuni financiare si reputationale pentru limitarea derapajelor
Tarile sunt diferite privind capacitatea de a atenua efectele ciclului economic: ponderea bugetului public in PIB (stabilizatorii automati)
Economii mature vs. economii emergente: economiile cu crestere potentiala mai mare isi pot permite deficite structurale mai mari de 0,5% din PIB (Tratatul permite un deficit Structural – DS – de 1% pentru NMSs)
Ce se intampla daca un soc sever provoaca un deficit efectiv de 4%?
Corectii: cu cat institutiile europene sunt mai implicate cu atat este mai probabil sa existe arie vaga in asumarea responsabilitatii…(problema de legitimitate)

4.Controlul dezechilibrelor (II)

Necazuri cu origine non-fiscala;
Dezechilibre in conturile externe: procedura “Excessive Imbalance Procedure” (EIP)…analog cu EDP
Cum opereaza corectiile? Se aplica si tarilor cu surplus in contul curent? Care va fi situatia NMSs, care depind de importurile de capital (deficite de cont curent mari finantate de FDI) (scoreboard pare sa nu admita un deficit de 6%)?
Ce instrumente vor utiliza guvernele pentru a corecta dezechilibre externe? Este controlul salariilor suficient? Este posibil? Putem avea si aici a “race to the bottom”…
Cat de suportabile sunt corectiile prin “devalorizare interna” (atunci cand nu exista crestere economica)? Poate fi evitata restructurarea datoriilor publice?

5. Romania in Uniunea Europeană

O datorie publica relativ mica (sub 36% din PIB), dar crestere exploziva in anii de criza; executii bugetare indisciplinate…
Potential de crestere diminuat de la 5-5,5 la probabil 2-2.5% anual
dezinvestia prin ineficienta cheltuielilor publice (5% din PIB investitii publice, cu efecte de 3%…); Potentialul de crestere poate fi erodat in continuare daca nu se combate deteriorarea educatiei (capitalul uman), a capitalului social, daca nu dezvoltam infrastructura.
Grad de euroizare ce constrange politica monetara si reduce spatiul de manevra; dar autonomia MP si ERP este un bonus
Stabilizatorii automati au eficacitate redusa la noi (ponderea bugetului public in PIB si cota unica); tarile nordice vs. tari din sud si sud-estul Europei
Mediu extern tot mai neprietenos: pietele nu tolereaza României ce permit Germaniei
Nevoia de spatiu fiscal si de policy space

5.1 Ce aduce Tratatul (Europactul) pentru România ?

Oportunitate sa disciplinam executiile bugetare
Programare bugetara multi-anuala: a gandi din timp bugetul public, intr-o perspectiva mai lunga.
Proiectul nostru de buget examinat, in mod sistematic
Emisiuni de obligatiuni sunt examinate de Comisie
Reforme structurale aplicate in stransa consultare cu Comisia
Parlamentarii romani vor avea de judecat recomandari “europene” cu impact concret asupra bugetului national; vor examina alte bugete nationale – legatura cu Parlamentul European

5.2 Stabilitatea nu se rezuma la mersul bugetului!

Cum se judeca stabilitatea economica si sustenabilitatea finantelor publice (balance of payments crisis):
De la S=S (D, i) la S=S (D, Dpr, CAD, ED, BL, i)…deci mult mai complicata este relatia, mai ales in UME. De aici si scoreboard-ul complicat al Comisiei care se uita si la ULC(unit labor cost) intre altele…
Pietele s-au trezit, desi multe neclaritati raman…

5.3 Dar …

Risipa si hotia sunt in tot bugetul, nu numai in deficit!!
Care este PIB-ul potential acum (in criza (necesar pentru masurarea DS)?
Care este cresterea potentiala a economiei?
Nu se compenseaza limitarea unor prerogative de interventie contra-ciclica la nivel national prin actiune la nivel supranational (Romania are forta redusa la stabilizatorii automati + limita de 3% deficit efectiv)
Riscul pierderii de fonduri europene
Se subestimeaza decalajele economice. O economie emergenta ar putea avea DS mai mari de 1% din PIB: DS de 1.5% si 2% cu cresterea PIB nominala (include inflatia) de 5% ar stabiliza datoria publica a Romaniei la 30% si respectiv 40% din PIB – insa mult depinde de calitatea cheltuielilor publice (diagrame) + atentie la socuri externe (dobanzi si depreciere curs)
Nevoia de bunuri publice intr-o economie subdezvoltata (sectorul privat nu asigura)
Controlul datoriei publice poate fi dat peste cap de indatorarea privata si fragilitatea sectorului bancar (lectia europeana): experienta Spaniei (ani de-a randul a avut DS in jur de 1% din PIB) si a Irlandei

5.3 Ce pledeaza pentru un deficit Structural (DS) mic?

Cand datoria publica se apropie de un prag critic…(40%?)
Cand socurile sunt destabilizatoare: zona euro este nefunctionala
Indatorare externa semnificativa
Deficite externe (competitivitate)
Demografia
Piata financiara interna subtire si piete externe incordate
Se intra intr-o noua era, a frugalitatii (o noua paradigma)

5.4 Romania si Tratatul: poate fi contracarata restrictivitatea unui DS mic (0,5,-1%)?

Absorbtie de fonduri europene: contracararea efectele crizei asupra nivelului productiei si cresterii potentiale (diminuata de la 5-5,5% la cca 3%)
Cresterea eficientei utilizarii banului public (investitii publice de cca 5% din PIB, dar rezultat deplorabil…; achizitii publice, etc) este obligatorie pentru a compensa restrictivitatea Tratatului
Cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor (29% din PIB fata de 33% in NMSs si 38-39% in UE-27): cel mai mare coeficient de evaziune fiscala din UE-27…—exista un efect de evictiune?
Prioritati in investitii si reforma companiilor de stat
Stimularea economisirii interne
Politici fiscale ce stimuleaza productia de tradables (sustinerea cresterii economice)
De-euroizare, care mareste spatiul de manevra, dar… 2015
Diversificarea comertului
Adica: cresterea cheltuielilor publice (cu peste 4% din PIB) si a eficientei lor; atenuarea unor vulnerabilitati = cresterea ratei de crestere economica

5.5 Romania si Tratatul

Politica economica intra in camasa de forta (PM amputata de euroizare si politica bugetara sub o regula foarte restrictiva): un mediu stohastic, cu multe incertitudini si socuri imprevizibile, reclama o politica economica flexibila, capabila sa raspunda (policy space). Avem un sistem de back up la nivelul UE? Avem grade de libertate?
Vechea disputa Rules vs. Discretion: regulile sunt necesare, dar rigiditatea in exces poate dauna, mai ales intr-o structura (UM) nefunctionala

6. Romania si Tratatul

Semnarea Tratatului cere intelegerea defectelor UME si a problemelor cu care aceasta se confrunta
Nu inseamna aplicarea imediata a prevederilor
Geopolitica in UE, dar ratiunile economice sa nu fie obliterate, cum s-a intamplat la introducerea euro…
Sa se pledeze in Consiliu, in PE, pentru o reforma a guvernantei UME(UE) ce tine cont de slabiciuni de fond si care depaseste accentul aproape exclusiv pe datorii suverane ca sursa a crizei
Necesare: amortizarea socurilor asimetrice; instrumente de atenuare a decalajelor (riscul pentru Romania ca bani europeni sa fie reorientati) ; reforma industriei financiare
Daca contribuim la ESM sa existe un quid pro quo (ex: acceptarea titlurilor romanesti drept colateral la BCE; bani europeni pentru sprijinirea sistemului financiar autohton, etc)
Avem nevoie de un plan B: UM nu este functionala inca; criza dureaza