La obiect

Internaționalizarea afacerilor românești – o perspectivă a momentului

Internaționalizarea afacerilor  românești a fost posibilă, în ultimii ani,  pentru mulți antreprenori locali prin asocierea cu un partener străin. Mediul de afaceri așteaptă, însă, și… Mai mult

07.07.2019

Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

Cronicile

Daniel Dăianu: Ce face si ce nu face Tratatul. România în Tratatul european

de Daniel Daianu 1.3.2012

România semnează Tratatul de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă la summit-ul european care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles.

Contextul – atât cel european cât şi cel românesc – avantajele, dezavantajele, oportunităţile şi limitele Tratatului – în rândurile ce urmează: o prezentare schematică şi de ansamblu a chestiunii, pe care economistul Daniel Dăianu a făcut-o săptămâna trecută la Academia Română. (Redacţia)

Observatii preliminare

  • O criza financiara si economica profunda

  • Diagnoza crizei: sistem financiar deraiat; suboptimalitatea UME; design defectuos al UME; redistributia puterii in lume

  • Structura in functionarea UE (UME)

  • Tratatul si reforma guvernantei economice in UE

  • Contextul extern: “noua normalitate” (incertitudini, crestere economica deteriorata, lebede negre)

1. Criza din zona euro

  • Indatorarea privata alaturi de cea publica

  • Dezechilibrele externe (Spania are o datorie publica mai mica decat a Germaniei (65% fata de 75% din PIB)…NMSs (Romania)

  • Decalaje de competitivitate; fractura dintre Nord si Sud (“mezzogiornificarea” Sudului/Paul Krugman, 1991)

  • Lipsa mecanismelor pentru o uniune viabila: amortizarea socurilor asimetrice; transferuri fiscale; imprumutator de ultima instanta (buget comun); autoritate comuna de reglementare si supraveghere

  • Spatiul de manevra (policy space) este vital: lectie cheie a crizei!

2. De ce Tratatul?

  • Tratatul se sprijina pe reguli mai vechi (0,5%; 3%; 60%) si noi masuri (Europactul; the “six pack”): vrea consacrarea normativa a prevederilor si sanctiuni cvasi-automate

  • Realism politic: a/ economia politica a asistentei financiare (Germania); b/ faciliteaza interventiile BCE (LTFO/a salvat euro-zona in decembrie 2011…)

  • Simbolistica atasamentului la proiectul european

  • Geopolitica proiectului european (sa nu fii in afara…)

  • Un pas catre o uniune fiscala (incrementalism)?

3. Tratatul si alte masuri (six pack). Şi ce lipseşte

  • Un pas inainte, dar disciplina bugetara la nivel national este numai una din regulile de baza ale unei uniuni fiscale

  • Gestionarea crizei vs. reforma Uniunii Monetare (UM) (Tratatul spune putin aici…)

  • Sunt necesare mecanisme care sa amortizezesocuri asimetrice si sa atenueze decalaje

  • Zona euro poate fi mai constrangatoare decat etalonul aur (gold standard…”The golden fetters”/Barry Eichengreen) din perioada interbelica (exista posibilitatea de a folosi rata dobanzii, dar stabilizatori automati firavi)

  • Uniunea Monetară este o constructie foarte rigida si complicata…

  • O presiune deflationista in functionarea UM; vor putea reformele structurale (Italia, Spania) sa asigure castiguri de productivitate mari si rapide (problema sociala)? –de aceea Mario Monti este avocat al unor politici la nivelul Uniunii…Europa 2020 este vaga din acest punct de vedere

  • Perspectiva de “japonizare” (cvasi-stagnare economica): sectorul bancar si datorii publice mari (deleveraging)

Tratatul şi celelalte măsuri: ce lipseste? (II)

  • Politici la nivelul Uniunii care sa atenueze efectele perverse ale masurilor de austeritate din unele tari (pericolul cercurilor vicioase/echilibre precare…efecte sociale)

  • BCE: ce poate face pentru a limita dobanzile (descuraja speculatiile); relatia cu MSF (este prea mic)

  • Un buget comun, euro-obligatiuni (mutualizare de datorii)? Exista un hazard moral (teama Germaniei, etc…)

  • Burden-sharing” in cazul unor esecuri bancare

  • Too big to fail” nu este rezolvat (un Glass Steagall in Europa /raportul Vickers in UK): servitutea politicii publice fata de industria financiara (in pofida reformelor)

Tratatul : ce lipseste? (III)

  • Subestimeaza evenimente extreme/lebede negre

  • Mediul stohastic cere “rezerve”/flexibilitate (policy space): poate “grasimea” adunata in ani buni compensa socuri puternice?

  • Pericolul “cercurilor infernale” (dinamici perverse): aici vedem structura

  • Dimensiunea sociala a crizei; posibile derapaje in spatiul politic (extremisme)

4. Controlul dezechilibrelor: disciplina financiara (bugetara)

  • Sustenabilitatea fiscala”: accent pe relatia intre datoria publica si socuri intr-un mediu “stohastic” (nevoia de “spatiu fiscal”)

  • Sanctiuni financiare si reputationale pentru limitarea derapajelor

  • Tarile sunt diferite privind capacitatea de a atenua efectele ciclului economic: ponderea bugetului public in PIB (stabilizatorii automati)

  • Economii mature vs. economii emergente: economiile cu crestere potentiala mai mare isi pot permite deficite structurale mai mari de 0,5% din PIB (Tratatul permite un deficit Structural – DS –  de 1% pentru NMSs)

  • Ce se intampla daca un soc sever provoaca un deficit efectiv de 4%?

  • Corectii: cu cat institutiile europene sunt mai implicate cu atat este mai probabil sa existe arie vaga in asumarea responsabilitatii…(problema de legitimitate)

4.Controlul dezechilibrelor (II)

  • Necazuri cu origine non-fiscala;

  • Dezechilibre in conturile externe: procedura “Excessive Imbalance Procedure” (EIP)…analog cu EDP

  • Cum opereaza corectiile? Se aplica si tarilor cu surplus in contul curent? Care va fi situatia NMSs, care depind de importurile de capital (deficite de cont curent mari finantate de FDI) (scoreboard pare sa nu admita un deficit de 6%)?

  • Ce instrumente vor utiliza guvernele pentru a corecta dezechilibre externe? Este controlul salariilor suficient? Este posibil? Putem avea si aici a “race to the bottom”…

  • Cat de suportabile sunt corectiile prin “devalorizare interna” (atunci cand nu exista crestere economica)? Poate fi evitata restructurarea datoriilor publice?

5. Romania in Uniunea Europeană

  • datorie publica relativ mica (sub 36% din PIB), dar crestere exploziva in anii de criza; executii bugetare indisciplinate…
  • Potential de crestere diminuat de la 5-5,5 la probabil 2-2.5% anual
  • dezinvestia prin ineficienta cheltuielilor publice (5% din PIB investitii publice, cu efecte de 3%…); Potentialul de crestere poate fi erodat in continuare daca nu se combate deteriorarea educatiei (capitalul uman), a capitalului social, daca nu dezvoltam infrastructura.
  • Grad de euroizare ce constrange politica monetara si reduce spatiul de manevra; dar autonomia MP si ERP este un bonus
  • Stabilizatorii automati au eficacitate redusa la noi (ponderea bugetului public in PIB si cota unica); tarile nordice vs. tari din sud si sud-estul Europei
  • Mediu extern tot mai neprietenos: pietele nu tolereaza României ce permit Germaniei
  • Nevoia de spatiu fiscal si de policy space

5.1 Ce aduce Tratatul (Europactul) pentru România ?

  • Oportunitate sa disciplinam executiile bugetare
  • Programare bugetara multi-anuala: a gandi din timp bugetul public, intr-o perspectiva mai lunga.
  • Proiectul nostru de buget examinat, in mod sistematic
  • Emisiuni de obligatiuni sunt examinate de Comisie
  • Reforme structurale aplicate in stransa consultare cu Comisia
  • Parlamentarii romani vor avea de judecat recomandari “europene” cu impact concret asupra bugetului national; vor examina alte bugete nationale – legatura cu Parlamentul European

5.2 Stabilitatea nu se rezuma la mersul bugetului!

  • Cum se judeca stabilitatea economica si sustenabilitatea finantelor publice (balance of payments crisis):
  • De la S=S (D, i) la S=S (D, Dpr, CAD, ED, BL, i)…deci mult mai complicata este relatia, mai ales in UME. De aici si scoreboard-ul complicat al Comisiei care se uita si la ULC(unit labor cost) intre altele…
  • Pietele s-au trezit, desi multe neclaritati raman…

5.3 Dar …

  • Risipa si hotia sunt in tot bugetul, nu numai in deficit!!
  • Care este PIB-ul potential acum (in criza (necesar pentru masurarea DS)?
  • Care este cresterea potentiala a economiei?
  • Nu se compenseaza limitarea unor prerogative de interventie contra-ciclica la nivel national prin actiune la nivel supranational (Romania are forta redusa la stabilizatorii automati + limita de 3% deficit efectiv)
  • Riscul pierderii de fonduri europene
  • Se subestimeaza decalajele economice. O economie emergenta ar putea avea DS mai mari de 1% din PIB: DS de 1.5% si 2% cu cresterea PIB nominala (include inflatia) de 5% ar stabiliza datoria publica a Romaniei la 30% si respectiv 40% din PIB – insa mult depinde de calitatea cheltuielilor publice (diagrame) + atentie la socuri externe (dobanzi si depreciere curs)
  • Nevoia de bunuri publice intr-o economie subdezvoltata (sectorul privat nu asigura)
  • Controlul datoriei publice poate fi dat peste cap de indatorarea privata si fragilitatea sectorului bancar (lectia europeana): experienta Spaniei (ani de-a randul a avut DS in jur de 1% din PIB) si a Irlandei

5.3 Ce pledeaza pentru un deficit Structural (DS) mic?

  • Cand datoria publica se apropie de un prag critic…(40%?)
  • Cand socurile sunt destabilizatoare: zona euro este nefunctionala
  • Indatorare externa semnificativa
  • Deficite externe (competitivitate)
  • Demografia
  • Piata financiara interna subtire si piete externe incordate
  • Se intra intr-o noua era, a frugalitatii (o noua paradigma)

5.4 Romania si Tratatul: poate fi contracarata restrictivitatea unui DS mic (0,5,-1%)?

  • Absorbtie de fonduri europene: contracararea efectele crizei asupra nivelului productiei si cresterii potentiale (diminuata de la 5-5,5% la cca 3%)
  • Cresterea eficientei utilizarii banului public (investitii publice de cca 5% din PIB, dar rezultat deplorabil…; achizitii publice, etc) este obligatorie pentru a compensa restrictivitatea Tratatului
  • Cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor (29% din PIB fata de 33% in NMSs si 38-39% in UE-27): cel mai mare coeficient de evaziune fiscala din UE-27…—exista un efect de evictiune?
  • Prioritati in investitii si reforma companiilor de stat
  • Stimularea economisirii interne
  • Politici fiscale ce stimuleaza productia de tradables (sustinerea cresterii economice)
  • De-euroizare, care mareste spatiul de manevra, dar… 2015
  • Diversificarea comertului
  • Adica: cresterea cheltuielilor publice (cu peste 4% din PIB) si a eficientei lor; atenuarea unor vulnerabilitati = cresterea ratei de crestere economica

5.5 Romania si Tratatul

  • Politica economica intra in camasa de forta (PM amputata de euroizare si politica bugetara sub o regula foarte restrictiva): un mediu stohastic, cu multe incertitudini si socuri imprevizibile, reclama o politica economica flexibila, capabila sa raspunda (policy space). Avem un sistem de back up la nivelul UE? Avem grade de libertate?
  • Vechea disputa Rules vs. Discretion: regulile sunt necesare, dar rigiditatea in exces poate dauna, mai ales intr-o structura (UM) nefunctionala

6. Romania si Tratatul

  • Semnarea Tratatului cere intelegerea defectelor UME si a problemelor cu care aceasta se confrunta
  • Nu inseamna aplicarea imediata a prevederilor
  • Geopolitica in UE, dar ratiunile economice sa nu fie obliterate, cum s-a intamplat la introducerea euro…
  • Sa se pledeze in Consiliu, in PE, pentru o reforma a guvernantei UME(UE) ce tine cont de slabiciuni de fond si care depaseste accentul aproape exclusiv pe datorii suverane ca sursa a crizei
  • Necesare: amortizarea socurilor asimetrice; instrumente de atenuare a decalajelor (riscul pentru Romania ca bani europeni sa fie reorientati) ; reforma industriei financiare
  • Daca contribuim la ESM sa existe un quid pro quo (ex: acceptarea titlurilor romanesti drept colateral la BCE; bani europeni pentru sprijinirea sistemului financiar autohton, etc)
  • Avem nevoie de un plan B: UM nu este functionala inca; criza dureaza

7. Spre un alt model de crestere

  • Importanta “policy space”
  • Miza economisirii interne
  • Educatie
  • investitii in tradables
  • Capital autohton mai puternic
  • Reforma companiilor de stat
  • Sectorul bancar
  • Politica industriala
  • Accent pe educatie
  • Pamantul agricol ca activ al Romaniei
  • infrastructura
  • Valorificarea resurselor naturale in folos national
  • Diversificarea legaturilor economice si comerciale
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.3.2012

Un raspuns

  1. Fractura dintre creier şi colon. Mesaj pentru reformiştii lui „Răzgândeanu” şi „Răzgândescu” » CursDeGuvernare.ro
    11.3.2012, 4:07 pm

    […] cei de care vorbeam la început: aceşti experţi în economie şi politici publice ştiu: noul Tratat fiscal european nu rezolvă nimic în materie de politici publice interne. El se rezumă şi se va rezuma mereu la nişte cifre seci, pe care semnatarii sunt obligaţi să le […]

Lăsați un comentariu


Europa

Bulgaria își schimbă poziția: o va susține pe Laura Codruța Kövesi pentru șefia Parchetului UE

Razvan Diaconu

Premierul bulgar Boyko Borisov va susține candidatura Laurei Codruța Kövesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European, după ce anterior ambasadorul bulgar la UE votase… Mai mult

Europa

Procurorul italian care a condus investigația „Cu mâinile curate” a murit la 89 de ani

Adrian N Ionescu

Francesco Saverio Borrelli, procurorul care a condus celebra investigație „Cu mâinile curate” împotriva mafiei italiene în anii 90, a murit la vârsta de 89 de… Mai mult

Europa

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Vladimir Ionescu

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize … Mai mult

Europa

Studiu al Comisiei Europene: Compararea alimentelor din 19 state – 32% aveau compoziție diferită, deși ambalajul era identic sau similar

Iulian Soare

Aproximativ 32% din aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE s-au dovedit aveau o compoziție diferită, deși partea din față a… Mai mult

Europa

Ucraina – Alegeri parlamentare: Partidul președintelui Volodimir Zelenski conduce detașat în sondaje

Iulian Soare

Sondajele de dinaintea alegerilor parlamentare de duminică din Ucraina dau drept câștigător detașat pe partidul „Slujitorul Poporului”, format de recent alesul președinte Volodomir Zelensky și… Mai mult

Europa

Bătălia pentru strâmtoarea Ormuz: Franța și Germania condamnă sechestrarea de către Iran a petrolierului britanic. SUA revine cu trupe în Arabia Saudită

Iulian Soare

Franța și Germania au condamnat, sâmbătă,  sechestrarea petrolierului Stena Impero, aflat sub pavilion britanic, în Strâmtoarea Ormuz, de către Gardienii Revoluției din Iran, corpul militar… Mai mult

Stiri

Dragoș Anastasiu vinde firmele de turism din grupul Eurolines unei companii a grupului Rewe

Adrian N Ionescu

Grupul Eurolines, deţinut de Dragoş Anastasiu, va ceda către DER Touristik Group, parte a Grupului german Rewe, toate activităţile de turism – turoperare, retail, business… Mai mult