Arhive costul muncii - CursDeGuvernare.ro
luni

29 noiembrie, 2021

costul muncii

România a coborât în primul trimestru din 2020 pe locul al șaselea între statele UE în ceea ce privește creșterea costului muncii, după Lituania, Bulgaria, Slovacia, Polonia și Austria. Cu 8,4% în termeni ajustați după calendar am ajuns...
17 iunie, 2020
România s-a plasat în 2019 pe penultimul loc între statele membre UE în ce privește costul orar al muncii (întreaga economie, mai puțin agricultura și administrația publică). Potrivit datelor publicate de Eurostat, cu un nivel de 7,7 euro,...
8 mai, 2020
Textul de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Diagnoze”. Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI. Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI – cu un hint...
19 septembrie, 2019
România va înregistra o creștere a deficitului bugetar până la 3,4% din PIB în 2018 și la 3,8% în 2019, mult peste limita de 3% din Tratatul UE, pe fondul încetinirii creșerii economice, potrivit prognozei de primăvară a...
3 mai, 2018
Comitetul director al Consiliului Investitorilor Străini a transmis miercuri președinților Senatului și Camerei Deputaților, prim-ministrului și ministrului de Finanțe o scrisoare deschisă privind transferul contribuțiilor sociale de la angajat la angajator și incertitudinea generată de acesta. Organizația solicită...
11 aprilie, 2018
După ce ajunsese în urmă cu doi ani să figureze în topul statelor care respectau cele mai multe criterii de stabilitate economică impuse prin tabloul de bord al indicatorilor relevanţi pentru starea economiilor UE ( Macroeconomic Imbalances Procedure...
19 martie, 2018
România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament, cu nu mai puţin de +18,6% pentru întreaga economie, potrivit unui comunicat publicat de...
20 septembrie, 2017
01 februarie 2017: zi importantă pe piața muncii. Majorarea salariului minim pe economie de la 1.250 lei la 1.450 lei va implica o creștere anuală a costurilor minime legale cu munca de 16%. Aceasta se va regăsi inevitabil,...
1 februarie, 2017
În primul trimestru al lui 2016, costul orar al muncii a crescut în România cu 10,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, valoare de peste șase ori mai mare în raport cu media UE, situată la doar...
20 iulie, 2016
Costul forței de muncă în România a fost anul trecut cu circa 30% mai ridicat decât în Bulgaria și tot cu aproximativ 30% mai redus decât în Ungaria și Polonia, potrivit datelor furnizate de Eurostat. O comparație cu...
18 aprilie, 2016
Costul pentru acordarea salariului minim pe economie  a crescut de la 1 iulie 2014 de la 1.088 lei la 1.152 lei, odată cu majorarea salariului minim brut de la 850 lei la 900 lei. De reținut, creșterea celor...
2 iulie, 2014
Costul orar al muncii a fost anul trecut în România de 4,7 euro, de circa șapte ori mai mic decât în Franța sau Germania, de șase ori mai mic decât în Italia și de patru ori și jumătate...
29 martie, 2014
Bulgaria şi România sunt statele UE din afara zonei euro unde s-au înregistrat anul trecut cele mai mari creşteri în monedă naţională ale costurilor medii cu forţa de muncă pe întreaga economie, comparativ cu 2008, potrivit primului estimat...
27 martie, 2014
România a înregistrat o creștere a costurilor orare cu forța de muncă de 6% în trimestrul al doilea al anului 2013, situându-se pe locul al treilea în Uniunea Europeană la acest capitol, în primul rând ca urmare a...
16 septembrie, 2013
Majorarea salariului minim de la 700 lei la 800 lei lunar se va resimți de facto numai în sectorul privat și nu va afecta cheltuielile bugetare. Este unul dintre elementele centrale pe care a fost construit bugetul pe...
17 ianuarie, 2013
România s-a situat pe locul al doilea în rândul țărilor membre UE pe trimestrul al treilea din 2012 la creșterea costului muncii , potrivit datelor Eurostat. Cu o majorare de 7,2%, am fost devansați numai de Estonia, cu...
18 decembrie, 2012
Guvernul anunţă că analizează posibilitatea introducerii unei taxe de solidaritate de 16%, aplicată veniturilor bugetare şi pensiilor de peste 4.500 de lei pe lună, începând din 2013. În ceea ce privește pensiile, poate ar fi o noutate. Dar în ceea ce privește munca salariată nu poate fi vorba de așa ceva, pentru simplul motiv că taxarea include deja niveluri diferențiate, mai mari pentru salariile mari și mai mici pentru salariile mici.
31 mai, 2012
Mai prezentăm un singur criteriu din cele zece luate drept referinţe pe tabloul de bord al macrotabilităţii europene, şi anume costul unitar nominal al muncii, calculat ca schimbare procentuală pe ultimii trei ani analizaţi. Este un indicator foarte sensibil nu doar economic , dar şi în plan social şi politic.
27 februarie, 2012
"Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale (CAS) reprezintă o măsură cu puternice conotaţii politice şi emoţionale, uşor de exploatat de o parte a mass-mediei în căutare de senzaţional. Cu atât mai mult se impune o analiză rece şi obiectivă, fără parti-pris-uri. O astfel de analiză ar trebui să răspundă la două întrebări fundamentale (admiţând că nivelul CAS este ridicat în România): când ar putea avea loc o reducere, respectiv cât de mare ar trebui să fie reducerea respectivă."
3 aprilie, 2011

Costul neliniar al muncii. O informaţie pentru guvern: Taxa de solidaritate pe salariile mari deja există

Guvernul anunţă că analizează posibilitatea introducerii unei taxe de solidaritate de 16%, aplicată veniturilor bugetare şi pensiilor de peste 4.500 de lei pe lună, începând din 2013. În ceea ce privește pensiile, poate ar fi o noutate. Dar în ceea ce privește munca salariată nu poate fi vorba de așa ceva, pentru simplul motiv că taxarea include deja niveluri diferențiate, mai mari pentru salariile mari și mai mici pentru salariile mici.

România în tabloul de bord al UE (3) : Costul unitar al muncii

Mai prezentăm un singur criteriu din cele zece luate drept referinţe pe tabloul de bord al macrotabilităţii europene, şi anume costul unitar nominal al muncii, calculat ca schimbare procentuală pe ultimii trei ani analizaţi. Este un indicator foarte sensibil nu doar economic , dar şi în plan social şi politic.

Costul muncii: între anul preelectoral al guvernului şi puterea macroeconomiei. Ce crede Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, despre scăderea CAS

„Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale (CAS) reprezintă o măsură cu puternice conotaţii politice şi emoţionale, uşor de exploatat de o parte a mass-mediei în căutare de senzaţional. Cu atât mai mult se impune o analiză rece şi obiectivă, fără parti-pris-uri. O astfel de analiză ar trebui să răspundă la două întrebări fundamentale (admiţând că nivelul CAS este ridicat în România): când ar putea avea loc o reducere, respectiv cât de mare ar trebui să fie reducerea respectivă.”

Costul neliniar al muncii. O informaţie pentru guvern: Taxa de solidaritate pe salariile mari deja există

Guvernul anunţă că analizează posibilitatea introducerii unei taxe de solidaritate de 16%, aplicată veniturilor bugetare şi pensiilor de peste 4.500 de lei pe lună, începând din 2013. În ceea ce privește pensiile, poate ar fi o noutate. Dar în ceea ce privește munca salariată nu poate fi vorba de așa ceva, pentru simplul motiv că taxarea include deja niveluri diferențiate, mai mari pentru salariile mari și mai mici pentru salariile mici.

România în tabloul de bord al UE (3) : Costul unitar al muncii

Mai prezentăm un singur criteriu din cele zece luate drept referinţe pe tabloul de bord al macrotabilităţii europene, şi anume costul unitar nominal al muncii, calculat ca schimbare procentuală pe ultimii trei ani analizaţi. Este un indicator foarte sensibil nu doar economic , dar şi în plan social şi politic.

Costul muncii: între anul preelectoral al guvernului şi puterea macroeconomiei. Ce crede Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, despre scăderea CAS

„Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale (CAS) reprezintă o măsură cu puternice conotaţii politice şi emoţionale, uşor de exploatat de o parte a mass-mediei în căutare de senzaţional. Cu atât mai mult se impune o analiză rece şi obiectivă, fără parti-pris-uri. O astfel de analiză ar trebui să răspundă la două întrebări fundamentale (admiţând că nivelul CAS este ridicat în România): când ar putea avea loc o reducere, respectiv cât de mare ar trebui să fie reducerea respectivă.”

știri

rrr