fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Bugetul pe 2013 (III). Impactul majorării salariului minim

de Marin Pana 17.1.2013

Majorarea salariului minim de la 700 lei la 800 lei lunar se va resimți de facto numai în sectorul privat și nu va afecta cheltuielile bugetare. Este unul dintre elementele centrale pe care a fost construit bugetul pe anul 2013, efectul urmând a fi resimțit numai pe segmentul privat al economiei. Explicația este că indexarea cu 7,4% a salariilor de la stat, efectuată la finele anului trecut a dus nivelul minim al salariului brut la 812 lei.

Așadar, în principiu nu există nici un motiv pentru ca specialiștii FMI să nu agreeze consfințirea prin lege a majorării salariului minim și uniformizarea lui pentru stat și zona privată.

Dimpotrivă, ar trebui să rezulte o majorare a încasărilor bugetare, prin aplicarea cotelor de impozitare la un cuantum mai mare declarat conform legii.

Încasările ar urma să crească atât pe partea bugetelor de asigurări sociale, sănătate și șomaj ( unde salariatul plătește 16,5% în total din valoarea salariului brut) cât și la nivelul impozitului pe venit ( 16% din ceea ce rămâne după aplicarea deducerii personale de 250 lei). De remarcat că, odată cu majorarea salariului minim brut, va crește și cota efectivă de impozitare de la 7,6% la 8,4%.

Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, declara recent că în zona salariului minim pe economie se află cam 900 de mii de angajați, dintre care 100 de mii au salarii chiar sub această valoare.

Impactul nu este unul important pe partea de venituri, plusul rezultat la impozitul pe venit fiind mai mic de 150 milioane lei anual, adică 0,025% din PIB.

În schimb, efectul pe zona bugetelor de pensii, sănătate și asigurări sociale, aflate în deficit cronic pe ultimii ani, va fi unul perceptibil, deoarece nivelul cumulat al dărilor aplicate este de circa 45% din venitul brut. Respectiv, de pe urma fiecărui loc de muncă cu salariu minim declarat și pentru care se vor achita corect taxele, statul ar urma să încaseze în plus circa 540 lei în 2013 față de 2012.

Per total ar rezulta o creștere a veniturilor statului prin acest canal de circa 500 milioane lei, adică aproape 0,1% din PIB. Nu e mult față de nevoi, dar este un pas înainte în acoperirea deficitelor care trebuie alimentate de la bugetul de stat.

Ceea ce nu a fost, însă, prezentat publicului este efectul reducerii veniturilor obținute de stat prin impozitarea profiturilor declarate.

Majorarea salariului minim va crește costurile cu munca acolo unde se utilizează plata la nivelul minim pe economie. Implicit va crește cheltuielile cu care se diminuează veniturile obținute din comercializarea produselor și serviciilor. Variantele de reacție nu pot fi decât majorarea prețurilor pentru transmiterea costurilor suplimentare cu munca spre consumatorul final sau reducerea marjei de profit, adică a taxelor achitate către stat.

Desigur, ar mai fi și intrarea în imposibilitate de derulare a afacerii în noile condiții. Cu intrarea în faliment și pierderea locurilor de muncă ce nu mai pot fi susținute la costuri majorate. Ceea ce va pune o presiune suplimentară pe protecția socială și va diminua efectul prezumat pozitiv al creșterii încasărilor de pe urma majorării bazei de impozitare constituite de salariul minim pe economie.

Partea proastă pentru buget este că majoritatea locurilor de muncă slab retribuite se regăsesc pe partea de servicii, unde ponderea costurilor cu munca este relativ ridicată iar efectul majorării salariului minim se va resimți mai intens.

Partea bună pentru buget este că o parte dintre beneficiarii actuali de protecție socială care lucrează vor depăși plafoane de alocare a banilor și vor primi sume mai mici pentru susținerea obligațiilor familale, de întreținere etc.

Oricum, paradoxal, măsura este de natură să îngrijoreze pe cei cu venituri mici. Deși vor primi mai mulți bani (nu cu creșterea de 14,3% de la 700 la 800 lei, ci cu 13,2% de la 531 lei la 601 lei, dar asta este o altă temă de discuție), ei vor fi amenințați simultan de pierderea sursei de venit și de pierderea unor beneficii oferite sub anumite niveluri de venit pe membru de familie.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 17.1.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult

Europa

Eurostat: Marja de profit a companiilor din zona euro, cea mai pronunțată scădere din ultimii 20 de ani în primul trimestru

Vladimir Ionescu

Marjele de profit ale companiilor din zona euro au scăzut la 37,9% în primul trimestru din 2020, față de 39,6% în T4 din 2019, odată… Mai mult

Stiri

Riscul de nerambursare a creditelor a devenit sever – Sondaj BNR

Adrian N Ionescu

Băncile consideră că riscul nerambursării creditelor companiilor și ale persoanelor fizice a crescut în primul trimestru direct la nivelul maxim, „sever”, de la nivelul „moderat… Mai mult

Europa

Plafonarea comisioanelor interbancare pentru carduri a produs economii de 2 miliarde de euro pe an

Alexandra Pele

Comisioanele bancare suportate de comercianții și consumatorii europeni au scăzut semnificativ în ultimii doi ani, pe fondul noilor reglementări europene care au generat economii de… Mai mult

Stiri

Banca Mondială promovează România în categoria statelor cu venituri mari. Decizia influențează rating-ul și negocierile pentru aderarea la OECD

Alexandra Pele

Banca Mondială a promovat România în categoria țărilor cu venituri mari, după încorporarea evoluțiilor din 2019 (venit pe locuitor de 12,630 de dolari), ”aspect important… Mai mult