Chestiunea

Creșterea puterii de cumpărare a salariilor se menține la peste 10%, productivitatea muncii la +0,2%

Conform datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2019 a fost de 5.091 lei, cu 0,7% mai mic faţă de luna… Mai mult

12.09.2019

La obiect

Modificări la schemele de ajutor de stat pentru companii: guvernul relaxează condițiile pentru a lărgi baza de aplicabilitate

Ministerul Finanțelor Publice modifică schemele de ajutor de stat 807/2014 și 332/2014, în urma consultării cu mediul privat, reiese dintr-un proiect de hotărâre publicat miercuri.… Mai mult

11.09.2019

Chestiunea

Cum faci să crești salariile în an electoral: ghidul polonez

Polonia e în plină campanie electorală, iar guvernul polonez se pregătește pentru o schimbare de paradigmă, premierul Meteusz Morawiecki anunțând ”sfârșitul erei forței de muncă… Mai mult

11.09.2019

La obiect

Optimizare fiscală mondială: Luxemburg și Olanda se află pe traseele a 7 trilioane de dolari de false investiții străine directe – studiu FMI

Falsele investiții străine directe (ISD) din lume se ridică la circa 15 trilioane de dolari, iar dintre acestea aproape jumătate doar trec, de fapt, prin… Mai mult

11.09.2019

Cronicile

Costul neliniar al muncii. O informaţie pentru guvern: Taxa de solidaritate pe salariile mari deja există

de Marin Pana 31.5.2012

Guvernul anunţă că analizează posibilitatea introducerii unei taxe de solidaritate de 16%, aplicată veniturilor bugetare şi pensiilor de peste 4.500 de lei pe lună, începând din 2013. În ceea ce privește pensiile, poate ar fi o noutate. Dar în ceea ce privește munca salariată nu poate fi vorba de așa ceva, pentru simplul motiv că taxarea include deja niveluri diferențiate, mai mari pentru salariile mari și mai mici pentru salariile mici.

Taxarea veniturilor efectiv încasate de un angajat ( în formă netă sau ”bani în mână”) se face cu cote din ce în ce mai mari, începând cu 68,5% pentru salariile minime pe economie și crescând până la 82% pentru salariile de 3.600 lei ( vezi tabelul). Cu precizarea că am rotunjit sumele la jumătate de procent, pentru a nu ne pierde în amănunte.

La fiecare sumă primită lunar, revin plăți considerabile sub formă de taxe pentru pensii, sănătate și șomaj, atât pentru angajator cât și pentru angajat, la care se adaugă, doar pentru angajator, contribuțiile la fondul de garantare al creanțelor salariale(0,25%), la concedii și indemnizații (0,85%) și pentru risc și accidente( cel puțin 0,15%).

În cel mai favorabil caz, pentru muncă în condiții normale și risc minim de accidente, angajatorul plătește 27,75% aplicat la salariul brut, iar angajatul 16,5% aplicat la același salariu brut, plus impozitul de 16% pe venitul rămas după ce statul și-a prelevat contribuțiile și s-a aplicat cel puțin deducerea personală (dacă nu sunt alte persoane în întreținere).

Din această tehnică de aplicare a impozitelor, dacă se pornește de la suma primită de angajat, care interesează de fapt cetățeanul și nu complicațiile prezentate mai sus, se obțin suma trecută în contractul de muncă și costul real al muncii pentru angajator. Ori, la fiecare sută de lei plătită, acestea diferă după cum diferă salariul brut vehiculat oficial ( de pildă 700 lei brut- salariu minim, înseamnă 531 lei net la un cost salarial de 894 lei).

Așa se ajunge, contrar credinței comune și clișeului consacrat, la o diferență procentuală considerabilă între salariile mici și cele situate cam peste 3.600 lei brut (pentru edificare, 2.520 lei net), nivel de la care nu se mai aplică nici o deducere. 82% față de 68,5% înseamnă 13,5% diferență raportată la salariul brut, dar aproape 20% mai mult în termeni de impozitare propriu-zisă.

Costul neliniar al forţei de muncă şi încurajarea muncii slab sau necalificate

Adică, cel care încasează efectiv un salariu de 2.520 lei ”bani în mână” generează un impozit cuvenit statului, în momentul când citiți aceste rânduri, cu 19,7% mai mare decât un angajat cu salariul minim pe economie (531 lei ”bani în mână”). Repetăm, în termeni procentuali, pentru că în cifre absolute decalajul este de 5,7 la 1, respectiv 2.066 lei comparativ cu 363 lei ( observați că, la suma netă, decalajul este de 4,7 la 1).

Cu alte cuvinte, redistribuirea dinspre cei care câștigă mai mult către cei care câștigă mai puțin este semnificativă chiar și în condiții de cotă unică de impozitare cu 16%, ceea ce face superfluă o ”taxă de solidaritate” suplimentară de 16%. De fapt, dacă ne referim strict la angajați și comparăm contribuțiile de 42,5% salariul net cu cele de 32% din salariul net, taxa de solidaritate deja existentă este 33%, dublă față de cea avută în vedere.

Această perspectivă dezvăluie, însă, ceva și mai interesant decât redistribuirea existentă și nepercepută. Și anume costul neliniar al forței de muncă, ceea ce este mult mai important decât pare la prima vedere. Realitatea cifrelor arată că este mai ieftin să angajezi forță de muncă slab calificată decât forță de muncă înalt calificată, ceea ce reduce posibilitățile de dezvoltare a unei afaceri generatoare de valoare adăugată mai mare și favorizează afacerile cu valoare adăugată mică.

Un patron va avea costuri relativ mai mici atunci când acordă salarii mici, diferența de trei procente raportat la suma încasată de salariat între salariul minim pe economie de 531 lei net și cel de 2.520 lei net fiind semnificativă fiind de 8,2% la nivelul bugetului pentru salarii.

Prin modul de impozitare mai favorabil peroanelor cu venituri scăzute, statul subvenționează, de fapt, indirect, munca de slabă calitate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.5.2012

9 comentarii

  1. gheorghita
    31.5.2012, 7:12 pm

    Ideea nu e rea, dar e complicat de aplicat, mai ales în cazul în care ai două slujbe. IAr va trebui să merg la circa financiară, ceea ce detes.

  2. Mihai Voicu
    31.5.2012, 9:55 pm

    Adică este mai convenabil pentru firme să angajeze doi oameni care produc 50 piese/zi decât să angajeze pe cineva care e în stare să producă 100 piese/zi și vrea salariu (în mână) dublu.

    Puțini angajați realizează cât de mari sunt taxele către bugetul de stat, altfel ar fi mai exigenți cu cei pe care îi desemnează să administreze banii. Eu am făcut o simulare aproximativă și am fost chiar și eu uimit când am calculat impozitele ca procent din salariul “în mână”:

    http://mihvoi.blogspot.com/2011/12/impozite-pe-salariu.html

  3. punk
    31.5.2012, 11:09 pm

    Tendentios pana la absurd. Daca ai 3 mere si statul iti ia doua, cu cate te-a impozitat ? In opinia autorului impozitul e de 200%, desi oamenii normali ar spune 66%. Aplicand aceasta metoda de amplificare a impozitelor, exacerbam deductibilitatile aferente salariului minim, si le comparam cu cei 16% propusi de Ponta. Metode diferite de calcul, non-sequitur masiv pe partea de concluzii.

    Corecta ar fi compararea unui salariu net mediu, 1490 lei, cu unul de 1000E = 4400 lei. Ratele de impozitare rezultate, de aproximativ 44.4% respectiv 45.2%, exprimat ca procent taxat din cheltuiala salariala a angajatorului, demonteaza fara drept de apel teza autorului.

    In plus se omite amanuntul esential: CAS-ul este plafonat pentru salarii peste 10.000RON, impozitarea totala tinzand spre 25% pentru salarii foarte mari:
    http://www.riscograma.ro/3766/cas-a-fost-plafonat-pe-furis-salariile-de-10-000-de-euro-cresc-cu-37/

    Asadar in Romania se aplica o impozitare profund regresiva, si doar insesizabil progresiva in zona salariilor sub medie, asa, de ochii lumii.

    • mp
      1.6.2012, 8:22 am

      1.Legal, pentru a primi 100 de lei din munca, trebuie ca statul sa incaseze intre 68,5 lei si 82 lei. Daca vreti ceva si mai `absurd` ii puteti TMA (taxa pe munca adaugata).
      Nu incaseaza nimeni toata valoarea pentru a achita impozite ci se pun diverse taxe. De aceea, nu este gresita abordarea PE in loc de abordarea DIN.Probabil sunteti patron, dar pentru asta aveti nevoie, in prealabil, de salariati.
      2.Un sfert dintre angajati figureaza la Fisc cu salariul minim pe economie si platesc efectiv o cota de 9% la impozitul pe venit fata de 16%, cat platesc cei cu salariul peste 3.600 lei.Probabil ca nu vi se pare suficient de mare diferenta.
      Daca va duceti la 10.000 lei brut, taxele sunt de 5.761 lei, fata de numai 363 lei la salariul minim. Raport 16 la 1 la taxare, raport de 13 la 1 la banii incasati (7.014 lei net).
      16 in loc de 13, vi se pare sesizabil sau nu ?

      • punk
        1.6.2012, 10:45 am

        Metodologia aplicata aici pentru exprimarea impozitelor este originala și neintuitiva, invalidând orice comparație. Ce înseamna un impozit de 200% ? Ca mai vin cu bani de acasă ? Un impozit de 66.6% înseamnă pentru oricine ca statul mi-a luat două treimi din munca. În acest sistem de referință uzual, solidaritatea lui Ponta reprezintă de fapt cam 10% din costul total al unui salariu de 10.000RON, net mai mare decât deductibilitățile aferente salariului minim, în jur de 5%.

        Deci concluzia articolului, că taxa de solidaritate există deja și e deja mai mare decât ce se propune, e pur și simplu falsă din punct de vedere aritmetic.

        În articolul citat există un grafic cât se poate de clar care arată alura impozitului pe muncă în România. De la un 40% aferent salariului minim, are un maxim spre 45.5% pentru salariile medii 2.600-10.000RON, apoi la salarii peste 10.000RON scade abrupt tinzând spre 25% pentru salarii foarte mari.

  4. Revista Presei –1 Iunie / “Cinstiţii lui Ponta pe toată linia” « Politeía
    1.6.2012, 5:51 am

    […] Costul neliniar al muncii. O informaţie pentru guvern: Taxa de solidaritate pe salariile mari deja există. Guvernul anunţă că analizează posibilitatea introducerii unei taxe de solidaritate de 16%, aplicată veniturilor bugetare şi pensiilor de peste 4.500 de lei pe lună, începând din 2013. În ceea ce privește pensiile, poate ar fi o noutate. Dar în ceea ce privește munca salariată nu poate fi vorba de așa ceva, pentru simplul motiv că taxarea include deja niveluri diferențiate, mai mari pentru salariile mari și mai mici pentru salariile mici. Taxarea veniturilor efectiv încasate de un angajat ( în formă netă sau ”bani în mână”) se face cu cote din ce în ce mai mari, începând cu 68,5% pentru salariile minime pe economie și crescând până la 82% pentru salariile de 3.600 lei ( vezi tabelul). Cu precizarea că am rotunjit sumele la jumătate de procent, pentru a nu ne pierde în amănunte. La fiecare sumă primită lunar, revin plăți considerabile sub formă de taxe pentru pensii, sănătate și șomaj, atât pentru angajator cât și pentru angajat, la care se adaugă, doar pentru angajator, contribuțiile la fondul de garantare al creanțelor salariale(0,25%), la concedii și indemnizații (0,85%) și pentru risc și accidente( cel puțin 0,15%). Integral in C. de G. […]

  5. ionita n. ion
    1.6.2012, 8:32 am

    Nu stiu de ce guvernul pleaca de la procente. Cota unica de impozitare a asigurat contributii in valoare absoluta diferite, proportionale cu marimea salariului brut.Deci chiar la o cota unica cei cu salarii mai mari contribuie mai mult la alimentarea bugetelor. Si apoi, de ce atata preocupare pentru a colecta cat mai putin de la cei cu salarii mai mici?! Nu trebuie sa respectam criteriul contributiei la valoarea adaugata?

  6. gheorghita zbaganu
    1.6.2012, 8:47 am

    “Nu trebuie sa respectam criteriul contributiei la valoarea adaugata?”
    NU, nu trebuie. Cei cu salarii mici trebuie să supraviețuiască și ei. În plus, un venit prea mare se face pe seama lor.

Lăsați un comentariu


Stiri

CE Oltenia ar putea fi sprijinit de toţi consumatorii de energie, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Bruxelles

Vladimir Ionescu

Complexul Energetic Oltenia ar putea beneficia de sprijin pentru plata certificatelor de emisii sub forma unor contribuţii în factura de energie, însă acest ajutor de… Mai mult

Europa

Thomas Cook, cea mai veche agenţie de turism din lume, riscă să intre în faliment

Vladimir Ionescu

Șefii Thomas Cook se întâlnesc duminică cu băncile și investitorii pentru a decide dacă cea mai veche companie de turism din lume îşi mai poate… Mai mult

Stiri

Premierul Viorica Dăncilă, poză cu două fetiţe şi o mitralieră

Vladimir Ionescu

Premierul şi-a făcut mai multe fotografii  alături de două fetiţe, în faţa unei puşti de asalt, expuse la festivalul “Toamna Cugireală”, în cadul căruia fabrica… Mai mult

Stiri

USR-PLUS își anunță prioritățile pentru cazul că PSD va fi înlăturat de la guvernare

Alexandra Pele

Dacian Cioloș, reprezentantul alianței USR-PLUS care ar viza funcția de premier dacă alianța ar ajunge la guvernare, a prezentat duminică un document cu măsurile urgente… Mai mult

Stiri

Finanţele modifică legislaţia RCA, în urma unor observaţii ale Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a elaborat un set de măsuri de modificare a Legii asigurării obligatorii de răspundere civilă auto (RCA). Acestea au survenit ca… Mai mult

Stiri

SUA vor trimite trupe suplimentare în Orientul Mijlociu în urma atacurilor din Arabia Saudită

Vladimir Ionescu

Statele Unite vor trimite trupe suplimentare în Orientul Mijlociu, în contextul atacurilor ce au vizat rafinării din Arabia Saudită, a declarat secretarul american al Apărării,… Mai mult

Stiri

Bitdefender BOX – o nouă funcționalitate în soluția de securitate pentru dispozitive inteligente

Vladimir Ionescu

Bitdefender a anunțat joi că a introdus o nouă funcționalitate în soluția de securitate pentru dispozitive inteligente, Bitdefender BOX, capabilă să oprească temporar asistenții personali… Mai mult