Guvernul anunţă că analizează posibilitatea introducerii unei taxe de solidaritate de 16%, aplicată veniturilor bugetare şi pensiilor de peste 4.500 de lei pe lună, începând din 2013. În ceea ce privește pensiile, poate ar fi o noutate. Dar în ceea ce privește munca salariată nu poate fi vorba de așa ceva, pentru simplul motiv că taxarea include deja niveluri diferențiate, mai mari pentru salariile mari și mai mici pentru salariile mici.
Taxarea veniturilor efectiv încasate de un angajat ( în formă netă sau ”bani în mână”) se face cu cote din ce în ce mai mari, începând cu 68,5% pentru salariile minime pe economie și crescând până la 82% pentru salariile de 3.600 lei ( vezi tabelul). Cu precizarea că am rotunjit sumele la jumătate de procent, pentru a nu ne pierde în amănunte.
La fiecare sumă primită lunar, revin plăți considerabile sub formă de taxe pentru pensii, sănătate și șomaj, atât pentru angajator cât și pentru angajat, la care se adaugă, doar pentru angajator, contribuțiile la fondul de garantare al creanțelor salariale(0,25%), la concedii și indemnizații (0,85%) și pentru risc și accidente( cel puțin 0,15%).
În cel mai favorabil caz, pentru muncă în condiții normale și risc minim de accidente, angajatorul plătește 27,75% aplicat la salariul brut, iar angajatul 16,5% aplicat la același salariu brut, plus impozitul de 16% pe venitul rămas după ce statul și-a prelevat contribuțiile și s-a aplicat cel puțin deducerea personală (dacă nu sunt alte persoane în întreținere).
Din această tehnică de aplicare a impozitelor, dacă se pornește de la suma primită de angajat, care interesează de fapt cetățeanul și nu complicațiile prezentate mai sus, se obțin suma trecută în contractul de muncă și costul real al muncii pentru angajator. Ori, la fiecare sută de lei plătită, acestea diferă după cum diferă salariul brut vehiculat oficial ( de pildă 700 lei brut- salariu minim, înseamnă 531 lei net la un cost salarial de 894 lei).
Așa se ajunge, contrar credinței comune și clișeului consacrat, la o diferență procentuală considerabilă între salariile mici și cele situate cam peste 3.600 lei brut (pentru edificare, 2.520 lei net), nivel de la care nu se mai aplică nici o deducere. 82% față de 68,5% înseamnă 13,5% diferență raportată la salariul brut, dar aproape 20% mai mult în termeni de impozitare propriu-zisă.
Costul neliniar al forţei de muncă şi încurajarea muncii slab sau necalificate
Adică, cel care încasează efectiv un salariu de 2.520 lei ”bani în mână” generează un impozit cuvenit statului, în momentul când citiți aceste rânduri, cu 19,7% mai mare decât un angajat cu salariul minim pe economie (531 lei ”bani în mână”). Repetăm, în termeni procentuali, pentru că în cifre absolute decalajul este de 5,7 la 1, respectiv 2.066 lei comparativ cu 363 lei ( observați că, la suma netă, decalajul este de 4,7 la 1).
Cu alte cuvinte, redistribuirea dinspre cei care câștigă mai mult către cei care câștigă mai puțin este semnificativă chiar și în condiții de cotă unică de impozitare cu 16%, ceea ce face superfluă o ”taxă de solidaritate” suplimentară de 16%. De fapt, dacă ne referim strict la angajați și comparăm contribuțiile de 42,5% salariul net cu cele de 32% din salariul net, taxa de solidaritate deja existentă este 33%, dublă față de cea avută în vedere.
Această perspectivă dezvăluie, însă, ceva și mai interesant decât redistribuirea existentă și nepercepută. Și anume costul neliniar al forței de muncă, ceea ce este mult mai important decât pare la prima vedere. Realitatea cifrelor arată că este mai ieftin să angajezi forță de muncă slab calificată decât forță de muncă înalt calificată, ceea ce reduce posibilitățile de dezvoltare a unei afaceri generatoare de valoare adăugată mai mare și favorizează afacerile cu valoare adăugată mică.
Un patron va avea costuri relativ mai mici atunci când acordă salarii mici, diferența de trei procente raportat la suma încasată de salariat între salariul minim pe economie de 531 lei net și cel de 2.520 lei net fiind semnificativă fiind de 8,2% la nivelul bugetului pentru salarii.
Prin modul de impozitare mai favorabil peroanelor cu venituri scăzute, statul subvenționează, de fapt, indirect, munca de slabă calitate.
9 răspunsuri
Ideea nu e rea, dar e complicat de aplicat, mai ales în cazul în care ai două slujbe. IAr va trebui să merg la circa financiară, ceea ce detes.
Adică este mai convenabil pentru firme să angajeze doi oameni care produc 50 piese/zi decât să angajeze pe cineva care e în stare să producă 100 piese/zi și vrea salariu (în mână) dublu.
Puțini angajați realizează cât de mari sunt taxele către bugetul de stat, altfel ar fi mai exigenți cu cei pe care îi desemnează să administreze banii. Eu am făcut o simulare aproximativă și am fost chiar și eu uimit când am calculat impozitele ca procent din salariul „în mână”:
http://mihvoi.blogspot.com/2011/12/impozite-pe-salariu.html
Tendentios pana la absurd. Daca ai 3 mere si statul iti ia doua, cu cate te-a impozitat ? In opinia autorului impozitul e de 200%, desi oamenii normali ar spune 66%. Aplicand aceasta metoda de amplificare a impozitelor, exacerbam deductibilitatile aferente salariului minim, si le comparam cu cei 16% propusi de Ponta. Metode diferite de calcul, non-sequitur masiv pe partea de concluzii.
Corecta ar fi compararea unui salariu net mediu, 1490 lei, cu unul de 1000E = 4400 lei. Ratele de impozitare rezultate, de aproximativ 44.4% respectiv 45.2%, exprimat ca procent taxat din cheltuiala salariala a angajatorului, demonteaza fara drept de apel teza autorului.
In plus se omite amanuntul esential: CAS-ul este plafonat pentru salarii peste 10.000RON, impozitarea totala tinzand spre 25% pentru salarii foarte mari:
http://www.riscograma.ro/3766/cas-a-fost-plafonat-pe-furis-salariile-de-10-000-de-euro-cresc-cu-37/
Asadar in Romania se aplica o impozitare profund regresiva, si doar insesizabil progresiva in zona salariilor sub medie, asa, de ochii lumii.
1.Legal, pentru a primi 100 de lei din munca, trebuie ca statul sa incaseze intre 68,5 lei si 82 lei. Daca vreti ceva si mai `absurd` ii puteti TMA (taxa pe munca adaugata).
Nu incaseaza nimeni toata valoarea pentru a achita impozite ci se pun diverse taxe. De aceea, nu este gresita abordarea PE in loc de abordarea DIN.Probabil sunteti patron, dar pentru asta aveti nevoie, in prealabil, de salariati.
2.Un sfert dintre angajati figureaza la Fisc cu salariul minim pe economie si platesc efectiv o cota de 9% la impozitul pe venit fata de 16%, cat platesc cei cu salariul peste 3.600 lei.Probabil ca nu vi se pare suficient de mare diferenta.
Daca va duceti la 10.000 lei brut, taxele sunt de 5.761 lei, fata de numai 363 lei la salariul minim. Raport 16 la 1 la taxare, raport de 13 la 1 la banii incasati (7.014 lei net).
16 in loc de 13, vi se pare sesizabil sau nu ?
Metodologia aplicata aici pentru exprimarea impozitelor este originala și neintuitiva, invalidând orice comparație. Ce înseamna un impozit de 200% ? Ca mai vin cu bani de acasă ? Un impozit de 66.6% înseamnă pentru oricine ca statul mi-a luat două treimi din munca. În acest sistem de referință uzual, solidaritatea lui Ponta reprezintă de fapt cam 10% din costul total al unui salariu de 10.000RON, net mai mare decât deductibilitățile aferente salariului minim, în jur de 5%.
Deci concluzia articolului, că taxa de solidaritate există deja și e deja mai mare decât ce se propune, e pur și simplu falsă din punct de vedere aritmetic.
În articolul citat există un grafic cât se poate de clar care arată alura impozitului pe muncă în România. De la un 40% aferent salariului minim, are un maxim spre 45.5% pentru salariile medii 2.600-10.000RON, apoi la salarii peste 10.000RON scade abrupt tinzând spre 25% pentru salarii foarte mari.
Nu stiu de ce guvernul pleaca de la procente. Cota unica de impozitare a asigurat contributii in valoare absoluta diferite, proportionale cu marimea salariului brut.Deci chiar la o cota unica cei cu salarii mai mari contribuie mai mult la alimentarea bugetelor. Si apoi, de ce atata preocupare pentru a colecta cat mai putin de la cei cu salarii mai mici?! Nu trebuie sa respectam criteriul contributiei la valoarea adaugata?
„Nu trebuie sa respectam criteriul contributiei la valoarea adaugata?”
NU, nu trebuie. Cei cu salarii mici trebuie să supraviețuiască și ei. În plus, un venit prea mare se face pe seama lor.
Serios??? Nu mai spune. Exact pe seama lor se face.