fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui… Mai mult

30.03.2020

România a mai pierdut un indicator-cheie pe tabloul de bord macroeconomic european: ritmul de creștere a costului muncii

de Marin Pana , 19.3.2018

După ce ajunsese în urmă cu doi ani să figureze în topul statelor care respectau cele mai multe criterii de stabilitate economică impuse prin tabloul de bord al indicatorilor relevanţi pentru starea economiilor UE ( Macroeconomic Imbalances Procedure Scoreboard – MIPS), cu 13 criterii atinse din 14 posibile ( poziţia netă investiţională nici nu putea fi decât mult sub cele -35% din PIB date fiind investiţiile străine semnificative şi cele româneşti în străinătate cu totul nesemnificative) România a început să piardă din conformarea cu aceste criterii, cel mai recent semnal de alarmă tras indirect de Eurostat fiind creşterea abruptă a costului muncii cu 14,3% pe trimestrul patru 2017 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Deja, în raportul aferent Semestrului European 2018, România figura la acest criteriu cu +6,0% ( valoare provizorie ) pentru anul 2016, în baza datelor comunicate până la 24 octombrie 2017. Deja aveam doar 12 criterii din 14 îndeplinite potrivit tabelului publicat official de UE, după ce preţul caselor depăşise uşor limita de 6% impusă la modificarea anuală a preţului caselor.

La costul muncii, schimbarea permisă pe parcursul a trei ani pentru a păstra stabilitatea macroeconomică este de 9% în Zona Euro şi de 12% în Zona Non-euro, din care facem parte. În aceste condiţii, dacă punem cap la cap cele 6% menţionate pentru 2016 şi creşterea de 14,3% deja anunţată pentru finalul lui 2017, devine evident că la următoarea revizie a tabelului MIPS vom mai pierde un indicator de stabilitate.

Problema care apare NU este una de creştere a salariului, altminteri absolut firească dat fiind nivelul redus faţă de practica europeană şi ponderea încă relative mică a remunerării muncii în PIB. Problema este una de ritm de creştere, adică discuţia nu trebuie purtată pe chestiunea în sine ci, în termeni matematici, pe prima ei derivată.

Ca poziţie, suntem în faţa vecinelor Bulgaria (+12,2% pe T4 2017) şi Ungaria (+8,6%), după care vin ţările baltice, Polonia, Cehia şi Slovacia. Ceea ce ne spune că se suprapun o tendinţă obiectivă de convergenţă a costului muncii, cu atât mai pronunţată cu cât nivelul de dezvoltare al ţărilor este mai redus cu una subiectivă, care încearcă forţarea limitelor rezonabile în care această creştere poate fi absorbită de economie.

(Citiți și: ”România – cel mai prețios atu prin poziția (temporară ?) pe tabloul de bord european”)

Însuşi faptul că ne plasăm deasupra Bulgariei şi nu între ea şi Ungaria, cum ar fi fost intuitiv corect, oferă argumente de atenţionare în privinţa dozajului apăsării pe acceleraţia consumului generat de creşterea veniturilor. Aceasta poate induce o creştere suplimentară pe moment dar implică şi riscul unor dezechilibre greu de corectat ulterior.

Din păcate, nici măcar referinţa la evoluţia productivităţii muncii din ultimii patru ani ( pe ideea că am fi performat în domeniu mult peste aşteptările celor care au stabilit cerinţele numerice din MIPS) nu îndreptăţeşte o majorare a costului muncii în ritmul care va fi luat în vizorul UE la următoarea publicare a procedurilor de instabilitate macroeconomică.

Pentru conformitate, vă reamintim cum arată creşterea productivităţii muncii în intervalul 2014 – 2017, potrivit buletinului statistic nr.1/2018 al BNR:

Valoarea de +6,6% consemnată pe anul trecut este una respectabilă, dar datele consemnate pe 2015 şi 2016 nu arată deloc încurajator. Cumulat pe o perioadă trei ani (2015 – 2017) am bifat un avans de doar +6,2%, de unde rezultă că nu prea avem o bază de pornire care să justifice exuberanţa în materie salarială.

(Citiți și: ”Check engine! – Inflaţia pâlpâie în roşu pe tabloul de bord”)

Totodată, accesul la resursele financiare ale UE, destul de importante pentru unul dintre cele mai sărace bugete din UE ca pondere a veniturilor colectate de stat în PIB ( dacă facem corecţia PIB-ului umflat statistic al Irlandei ar fi chiar cel mai sărac) va fi, mai devreme sau mai târziu, sub o formă sau alta, condiţionat de respectarea sau măcar de încercarea de a respecta regulile comune pentru stabilitatea macroeconomică.

Or, noi ne situăm, în acest moment. pe contrasens.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Bilanț coronavirus, miercuri: 344 de noi cazuri, creștere semnificativă a testărilor

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate alte 344 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19, Pe teritoriul României au fost confirmate până în… Mai mult

Stiri

Armata preia și conducerea Spitalului Deva

Vladimir Ionescu

Medici militari vor prelua conducerea spitalului județean din Deva, așa cum s-a întâmplat la Suceava, a anunțat miercuri ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. Decizia vine după… Mai mult

Stiri

Secretarul US Navy a demisionat după ce l-a ridiculizat pe fostul comandant al USS Roosevelt

Iulian Soare

Secretarul US Navy, Thomas Modly (foto), a demisionat marţi, după ce l-a criticat și ridiculizat pe fostul comandant al navei USS Theodore Roosevelt, care ceruse… Mai mult

Stiri

OMV Petrom: Vânzările de carburanți au scăzut cu 30% spre sfârșitul T1 / 2020

Adrian N Ionescu

Vânzările de carburanţi ale OMV Petrom (SNP) au suferit „o scădere abruptă de peste 30%” spre finalul Trimestrului 1 din 2020, iar „rata de utilizare… Mai mult

Europa

După 16 ore de discuții, miniștrii de finanțe din zona euro Nu au reușit să ajungă la un acord privind măsurile de salvare

Alexandra Pele

Miniștrii de finanțe din zona euro nu au reușit să cadă de acord asupra unei strategii de atenuare a impactului economic generat de pandemia Covid-19,… Mai mult

Europa

Comisia Europeană renunță la adoptarea planului de ieșire din carantină din cauza reacțiilor ostile ale unor capitalele UE

Iulian Soare

Comisia Europeană a fost forțată de reacția câtorva state membre să renunțe la prezentarea ”foii de parcurs” de ridicare a restricțiilor împuse de pandemia coronavirus.… Mai mult

Europa

Președintele Consiliului European al Cercetării a demisionat din cauza răspunsului necoordonat al UE la pandemia cu noul coronavirus

Iulian Soare

Mauro Ferrari (foto), un reputat expert în nanomedicină, a demisionat marți de la conducerea Consiliului European al Cercetării după numai trei luni de la preluarea… Mai mult