fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

de Marin Pana 20.9.2017

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament, cu nu mai puţin de +18,6% pentru întreaga economie, potrivit unui comunicat publicat de Eurostat.

În urma noastră, s-au plasat Ungaria ( +13,0%), Cehia (+11,1%), Bulgaria (11,0%) şi Lituania (+10,4%).

De remarcat şi faptul că majorarea costului muncii pe întreaga Uniune a fost de doar 2,2% iar în Zona Euro a fost de numai 1,8%. Altfel spus, ritmul de creştere a costurilor cu munca a fost de peste zece ori mai mare la noi în raport cu Zona Euro. Fapt care va afecta atractivitatea investiţiilor străine pe bază de salarii reduse. Care va trebui înlocuită cu alte facilităţi, precum infrastructura, calitatea mediului de afaceri, ş.a.m.d.

În plus, creşterea costului muncii nu are cum să nu se reflecte în costurile de producţie şi în creşterea viitoare a preţurilor, dincolo de afluxul de bani în piaţă care va trebui să-şi găsească contrapartida în oferta de bunuri, de oriunde vor proveni acestea, din producţia internă sau din import.

România, creștere pe dos față de ceilalți: mult la stat, puțin la business

Aparent, ne-am înscris într-un trend manifestat în fostele state socialiste care au aderat la UE după trecerea la economia de piaţă capitalistă. Trend mai pronunţat în cazul statelor care au adoptat un regim de curs cu flotare controlată şi care nu au adoptat încă moneda unică europeană.

De fapt, o analiză mai atentă a cifrelor detaliate oferite de Eurostat ne transmite un semnal extrem de important, asupra căruia ar trebui să reflectăm cu maximă responsabilitate pentru viitorul ţării. Dacă rescriem topul european pentru ÎNTREAGA economie doar pentru zona de business, situaţia se schimbă.

Nu-i vorba, rămânem pe primul loc atunci când se ia în calcul doar zona de business şi nu cea bugetară, dar trebuie să ne întrebăm de ce facem excepţie. Adică ce anume le-a motivat pe toate celelate amatoare de creşteri salariale foste colege de bloc estic şi actuale colege de UE să majoreze ceva mai mult sau aproape la fel de mult salariile pe zona de business şi nu pe cea bugetară.

De reţinut, în Ungaria şi Cehia, ţări cu regim valutar similar, raportul între cele două zone principale ale economiei este pe dos şi net diferit faţă de situaţia existentă la noi. Motivul fiind că zona de business susţine prin taxe şi impozite zona nonbusiness. De aceea, un ritm mai ridicat pe zona de business este esenţial pentru ca majorarea din zona bugetară să fie sustenabilă în timp, să nu genereze acumularea de deficit public.

De altfel, raportul Eurostat precizează că şi în Zona Euro, creşterile costului orar al muncii în euro au fost mai mari în zona de business faţă de zona nonbusiness. Respectiv 1,5% în industrie, 2,0% în construcţii şi 2,1% în servicii faţă de numai 1,4% pe segmentul nonbusiness. Poate că ne uităm şi noi peste gard în condominiu şi luăm aminte la ce fac vecinii ceva mai răsăriţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.9.2017

Lăsați un comentariu


Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult

Stiri

PNL nu susține proiectul lui Nicușor Dan de suspendare pentru 2 ani a PUZ-urilor sectoarelor

Razvan Diaconu

Nicușor Dan a cedat, joi dimineață, în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei, în privința dorinței sale de a impune suspendarea pe o… Mai mult

Stiri

Profitul Romgaz a crescut cu 15% în 2020, pe seama reducerii amortizării, redevenței și a impozitului

Adrian N Ionescu

Profitul net al celui mai mare producător român de gaze naturale, Romgaz (SNG), a depășit 1.254 milioane de lei, în creștere cu 15,1% în anul… Mai mult

Europa

Germania / Bărbat acuzat că a transmis Rusiei planurile Bundestag

Iulian Soare

Procurorii federali germani au pus sub acuzare un cetățean german pentru spionaj, spunând că acesta a furnizat serviciilor secrete ruse planurile clădirii Parlamentului, Bundestag, transmite… Mai mult

Stiri

Mihai Daraban cere transferul atașaților comerciali la CCIR

Razvan Diaconu

Diplomația economică românească există, dar lipsește cu desăvârșire, spune Mihai Daraban (foto), președintele Camerei de Comert și Industrie a României (CCIR). „Avem oameni plătiți de… Mai mult

Europa

Statele UE cu PNRR-uri aprobate în aprilie vor primi primele finanțări în iunie – oficial portughez

Victor Bratu

Ministrul portughez al Planificării, Nelson de Souza (foto), a anunțat miercuri că statele membre care vor avea planurile naționale de recuperare și reziliență ar trebui… Mai mult

Stiri

VIDEO Ștefan Apăteanu (Edu Apps): Nevoia de pregătire și formare a cadrelor didactice este apăsătoare. Ar trebui regândit masteratul didactic

Redacţia

Ștefan Apăteanu, CEO, Edu Apps a vorbit la VIDEO CONFERINȚA „Examenul de absolvire a pandemiei: Skill-urile de bază garantate de sistem, pe care tinerii trebuie… Mai mult