La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

A crescut salariul minim:cu aproape 50% în doar doi ani. Impactul

de Marin Pana 1.2.2017

01 februarie 2017: zi importantă pe piața muncii.
Majorarea salariului minim pe economie de la 1.250 lei la 1.450 lei va implica o creștere anuală a costurilor minime legale cu munca de 16%. Aceasta se va regăsi inevitabil, în toate prețurile produselor și serviciilor, proporțional cu ponderea în costuri a muncii prestate. Simplificat, dacă aceasta reprezintă 6% din costuri, scumpirea va fi de 1%, dacă reprezintă 12%, scumpirea va fi de 2% ș.a.m.d.

Desigur, se va spune că nu toți angajații au salariul minim pe economie și impactul ar trebui să fie mult mai redus decât simplificarea de mai sus. Problema este că, potrivit unui studiu întreprins pe baza datelor din martie 2016 de fundația Friedrich-Ebert-Stiftung Romania, ponderea în total a contractelor de muncă înregistrate cu salariul minim pe economie a urcat vertiginos.

Pe parcursul ultimilor cinci ani analizați, acest indicator a avansat de la doar 8% în anul 2011 (valoare relativ normală) până la un stupefiant 44% anul trecut. În aceste condiții, nu ar trebui să surprindă pe nimeni că, la următoarea analiză econometrică întreprinsă, ne vom trezi în situația bizară ca majoritatea contractelor de muncă din economia românească să figureze la nivelul minim impus de lege.

Cu alte cuvinte, dacă ajustăm relația simplificată prezentată inițial cu realitatea din teren, tot ne vom trezi cu o presiune suplimentară pe toate prețurile și serviciile undeva la un procentaj de 1% inflație anuală la costuri cu forța de muncă de doar 12% din total costuri de fabricație. Ca să nu mai vorbim despre majorarea tarifelor la servicii, unde munca reprezintă ”de facto” resursa cea mai scumpă.

În plus, ar mai fi un fapt care a trecut neobservat. Costul orar minim al muncii va crește nu cu 16% ci cu 18,3%, deoarece de la un program mediu de 169,333 ore lunar la tariful de 7,382 lei/oră se va trece la un program de 166 ore la tariful de 8,735 lei/oră ( mulțumim parlamentarilor pentru noile zile libere introduse). Dacă nu rețineți aceste aceste cifre anoste, rețineți că suplimentul de creștere indus de scăderea programului de lucru lunar este de 14% sau cam o șeptime din total.

Dacă privim ceva mai în urmă, situația este una cu totul excepțională, nemaiîntâlnită la nivel mondial. Într-o țară în care inflația medie anuală a fost negativă în 2015 (-0,59%) și 2016 (-1,55%), salariul minim a fost majorat cu aproape 50% (+48,7%) în doar doi ani (și o lună, în urma tergiversării instalării guvernului după alegeri).

Strict tehnic, este imposibilă o creștere a productivității muncii pentru a compensa o asemenea creștere a salariului, simultană cu reducerea programului de lucru, ceea ce va avea un efect inflaționist cert. Există, în principiu, câteva supape pentru atenuarea șocului indus în economie, cea mai importantă fiind creșterea productivității muncii. Ori, cifrele pe 2016 ne spun că e sublimă…dar lipsește cu desăvârșire.

Evident, pentru cei care sunt amatori de basme cu Albă ca Zăpada sau Cei trei purceluși, ar mai putea funcționa diminuarea altor costuri de producție, reducerea marjei de profit și/sau diminuarea adaosurilor comerciale pe fondul unor venituri majorate pentru salariați și pensionari. Dar, dacă basmele nu se vor transpune în realitate, ne așteaptă creșteri de prețuri.

Aceste creșteri de prețuri vor ajusta drastic și implacabil puterea de cumpărare nominală nou dobândită, decisă pe considerente social-politice, dar, cel puțin deocamdată, fără fundament în rezultatele economice. De aceea, poate că programele electorale ar trebui să includă obligatoriu creșterile numai în forma lor reală și nu cea nominală.

Una peste alta, banii trimiși în circulație ca diferență nominal pozitivă de salariu nu pot proveni în mod logic decât ori din creșterea productivității muncii ca volum de activitate realizată în aceleași condiții tehnologice ( altminteri ar fi necesare investiții care nu pot fi făcute nici la privat, cum nici la stat nu se pot face investiții, pentru că nu ar mai fi bani pentru expandarea anvelopei salariale), ori din majorarea prețurilor.

Nu trebuie multă imaginație pentru a vedea cum se va produce redistribuirea la nivel național. Efectul se va vedea pentru toți ceilalți salariați în creșterea mai mare a inflației (respectiv diminuarea puterii de cumpărare) față de cazul în care nu s-ar fi majorat salariul minim. Cu observația că bugetarii și pensionarii vor avea și de unde să dea mai mulți bani, ca urmare a indexărilor anunțate.

Ar mai fi și posibilitatea muncii la negru și a evaziunii fiscale, cu corolarul unei pensii diminuate undeva în viitor și lipsa beneficiilor în caz de boală sau accident etc. Plus diminuarea gradului de încasare și gaura suplimentară la buget. Probabil că nu-și închipuie nimeni că nivelul de evaziune fiscală va fi același și la 1.250 lei pe lună salariu mini și la 1.450 de lei pe lună.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.2.2017

Lăsați un comentariu


Europa

OUG privind statutul cetățenilor britanici din România în cazul unui Brexit fără acord

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă privind regimul cetăţenilor din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără un acord, a… Mai mult

Europa

Republica Moldova / Igor Dodon l-a desemnat premier pe un consilier prezidențial

Iulian Soare

La o zi după debarcarea premierului proeuropean Maia Sandu, președintele moldovean Igor Dodon l-a desemnat ca înlocuitor al acesteia pe unul dintre consilierii săi, Ion… Mai mult

Europa

UE – 13 noi proiecte de apărare: România participă la 5, și conduce 2 dintre acestea

Victor Bratu

Statele membre UE au aprobat marți demararea a 13 noi proiecte sub umbrela PESCO, în care Franța va juca un rol predominant care reflectă dorința… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Nu am mai avut vacanțe în ultimii 2 ani, am stat să păzesc țara de PSD

Vladimir Ionescu

În conferința de presă organizată miercuri, la sediul PSD, președintele a fost întrebat despre vacanțele sale și despre imaginea unei zile de muncă la Cotroceni.… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis anunță participarea la o dezbatere electorală, dar nu cu Viorica Dăncilă

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, de la sediul PNL, că săptămâna viitoare va participa la o dezbatere electorală la care interlocutori îi vor fi… Mai mult

Stiri

Ludovic Orban a demis din guvern consilierii Vioricăi Dăncilă

Vladimir Ionescu

Premierul Ludovic Orban a anunţat miercuri, în debutul şedinţei de Guvern, că a mai demis încă un rând de reprezentanţi ai PSD. Din deciziile publicate… Mai mult

Stiri

Minuta BNR – Problemele principale: Incertitudinile investițiilor, creșterea defictului de cont curent, creșterea salariilor și pensiilor

Adrian N Ionescu

Dezbaterile de politică a consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) au relevat, în noi dimensiuni, aceleași probleme cu care se confruntă România… Mai mult