Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

Capitalul uman al României și raportul cost/calitate

de Marin Pana , 19.9.2019

Textul de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Diagnoze”.

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.
Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI –
 cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

(Redacția) 

***

Din cele 10 grafice care configureaza raportul cost/calitate a muncii, alegem azi, din revista CRONICILE, doar 4 imagini, pe care le vom explica. Toate cele 10 grafice configurează, însă și altceva: sistemul de cauza care ne-a adus în poziția de azi:

În România ultimilor ani se poate observa o evoluție divergentă între calitatea și cantitatea forței de muncă disponibile și costurile salariale, inflamate de majorările consistente și succesive ale salariului minim și de creșterile consistente din sectorul bugetar.

România a înregistrat în primul trimestru din 2019 cea mai mare creștere a costului muncii dintre toate statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o majorare situată la nivelul de 16,3%, în creștere față de același trimestru al anului precedent (+12,6%) și concentrată pe sectorul non-business, țara noastră a devansat Bulgaria (+12,9%).

Majorarea costului muncii din România a fost de aproape șapte ori mai mare față de Zona Euro (care a consemnat doar +2,4%), la care ne-am propus să aderăm în 2024, și de peste șase ori mai mare în raport cu media UE 28 (+2,6%).

De reținut, nivelul de alarmă al creșterii costului muncii specificat în cerințele tabloului de bord macroeconomic la nivel european este de 12%.
România apare ca singura țară membră care l-a depășit sistematic pe parcursul ultimilor trei ani, motiv pentru care a pierdut deja încadrarea în acest criteriu de stabilitate.

(……………………………….)

Discrepanță severă între creșterile salariale business/non-business

De notat și faptul că țara noastră a înregistrat și o diferență maximă la nivel european în ce priveşte evoluţia salarizării între sectorul de business și cel non-business. Or, nu putem face abstracție de evoluțiile consemnate în țările din regiune, evoluții care arată politici publice mult diferite de ale noastre.

Chiar dacă și alte state au mers pe varianta de majorare suplimentară în sectorul non-business, nici vorbă de diferențele înregistrate la noi. Bulgaria are mai puțin de o treime ca diferență de ritm între sectoare față de noi, Cehia și Polonia se mulțumesc cu valori de șase ori mai mici, iar Ungaria a venit cu o abordare pe dos față de noi, cu o stagnare în zona non-business.

Tot mai jos: și calitatea, și cantitatea forței de muncă

Cea mai simplă raportare pentru a vedea corelația dintre muncă și remunerarea ei o constituie urmărirea evoluției productivității muncii din ultimii ani, mai precis, a celei care poate fi măsurată pe baze sustenabile, productivitatea muncii industriale. Situația din 2015 încoace se regăsește în tabelul alăturat.

Se poate observa cum ritmul de creștere a productivității muncii s-a diminuat semnificativ după rezultatul bun consemnat în 2017, ceea ce înseamnă că ritmurile de circa 14% pe an de creștere salarială din economie păstrate din 2016 încoace nu sunt susținute de rezultatele din principalul sector de activitate, care dă tonul în întreaga economie.

Indicatorul de educația continuă din România (procentaj din populație cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani care urmează o formă de învățare) a coborât în anul 2018 la doar 0,9%, valoare ridicol de redusă, cam de 12 ori mai mică în raport cu media UE (11,5%) și foarte departe de Cehia 8,5%, Ungaria 6,0%, Polonia 5,7% sau Bulgaria 2,5%.

(Citiți și: ”Analiză Daniel David / Munca la români: de la mit la abordarea psihoculturală”)

Mai mult, după ce că am fost în permanență la coada Europei, noi am înregistrat și o traiectorie descendentă din 2013 (când am atins valoarea de 2%) încoace, în pofida oportunităților de programe de formare și perfecționare profesională apărute odată cu intrarea în UE, inclusiv cu posibilitatea de a accesa fonduri europene dedicate.

(……………………………………..)

Munca în PIB-ul potențial: cum se va deconta peste 3 ani ce se întâmplă astăzi

Toate aceste elemente referitoare la forța de muncă își găsesc rezultanta sintetică în proiecția oficială a contribuției factorilor la creșterea PIB potențial.

În traducere, peste trei ani, cantitatea și calitatea forței de muncă, departe de a mai constitui un factor important de creștere sustenabilă, vor afecta PIB potențial în sensul scăderii acestuia.

Pentru o creștere economică robustă, ar trebui să păstrăm la un nivel foarte ridicat productivitatea totală a factorilor de producție (undeva la o contribuție de 70% din total!) și să compensăm efectul slab al forței de muncă printr-o influență prezumată a fi în creștere continuă a fluxurilor de capital. Oare se va putea merge pe această dispunere a factorilor de producție sau ar trebui să luăm aminte la o vorbă ceva mai veche: „Omul este cel mai prețios capital”?

(………………………………………….) :

Analiza integrală, cu ceilalți indicatori, cu grafice, tabele și relevanță în economia și bunăstarea României pot fi citite în revista CRONICILE Curs de Guvernare, nr. 97: 

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.
Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI –
 cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.9.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult

Europa

Investiţiile BERD în România au scăzut cu 174 mil euro în ultimii doi ani

Adrian N Ionescu

România a coborât 3 locuri până pe poziția a 10 în topul celor mai mari plasamente ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după… Mai mult

Stiri

Marcel Vela: Cartea electronică de identitate va fi şi card de sănătate

Vladimir Ionescu

Noile cărţi de identitate vor fi şi carduri de sănătate, a anunțat vineri ministrul de Interne, Marcel Vela. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile… Mai mult

Stiri

Vlad Voiculescu și-a lansat candidatura pentru București

Razvan Diaconu

Fost ministru al Sănătăţii din Guvernul Cioloş, Vlad Voiculescu și-a lansat vineri candidatura pentru Primăria Capitalei și proiectul ”Bucureşti, capitala oamenilor buni”. Prezent la eveniment,… Mai mult

Europa

Fost înalt oficial UE, suspectat de spionaj în favoarea Chinei – anchetă germano-belgiană

Iulian Soare

Vestea declanșării unei investigații asupra unui fost înalt oficial UE suspectat de spionaj în favoarea Chinei trimite unde de șoc în cercurile interconectate de lobbyiști,… Mai mult

Stiri

Proiect pentru reglementarea circulației trotinetelor electrice

Vladimir Ionescu

Ministerul de Interne a elaborat un proiect prin care circulația pe trotuar a trotinetelor electrice va fi interzisă și care stabilește vârsta minimă a conducătorului… Mai mult

Europa

Economia chineză a avut cea mai slabă creştere din ultimii 29 de ani, în 2019

Iulian Soare

A doua cea mai mare economie a lumii semnalează apropierea de vârful ciclului economic global, prin reducerea avansului produsul intern brut (PIB) de la 6,8%… Mai mult