marți

23 aprilie, 2024

OPINII & EDITORIAL

Cine s-ar fi gândit că partidul care a fost ţinut la putere de Traian Băsescu (şi constataţi că preşedintele a dus absolut singur lupta politică pentru a ţine PDL la guvernare) nu va prevedea consecinţele uzurii şi necesitatea...
12 aprilie, 2011
Nu este suficient ca un judecător să pronunţe o hotărâre, mai trebuie şi ca respectiva hotărâre să fie adusă imediat la cunoştinţa publicului, altmiteri se poate prezuma că Justiţia nu a tranşat şi procesul a rămas în coadă...
6 aprilie, 2011
Monica Macovei, Sever Voinescu şi Cristian Preda au propus pe 30 martie pe bloguri (unde altundeva?) un set de 35 de măsuri care merită a fi dezbătute şi eventual preluate de echipa câştigătoare a conducerii PDL: „În acest...
31 martie, 2011
Telegramele Wikileaks spun – în România şi oriunde aiurea – adevăruri pe care SUA Nu le-ar putea spune deschis fără să provoace adevărate scandaluri diplomatice. Orice informaţie din telegrame pleacă – vrem, nu vrem – de la acest...
31 martie, 2011
Bătălia pentru viitoarea Constituţie a început deja cu o palmă trasă cu sete de Crin Antonescu, auto-declarat liberal, în obrazul diasporei romaneşti şi al Constituţiei. Într-un interviu acordat jurnalului Gazeta Românească, aparţinând Asociaţiei Românilor din Italia (sancta simplicitas!),...
26 martie, 2011
Pentru preşedintele Curţii, a “administra” sau a “conduce” ţara înseamnă, în ultimă instanţă, a avea dreptul de a face deficit bugetar după nevoi, adică fără limită. Orice limitare constituţională a bugetului ar dăuna actului guvernării.
13 martie, 2011
Depresiunea economică a surprins Româna nepregătită. Pentru cei mai mulţi integrarea în UE era un fel de sfârşit al istoriei. Odată integraţi în Europa totul trebuia să se clarifice de la sine. Dar nu a fost să fie!
2 martie, 2011
Apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana a fost un miracol si o mare oportunitate a poporului roman, poate cea mai mare din istoria lui. Din nefericire, astazi Uniunea Europeana nu se prezinta prea bine din punct de vedere functional,...
2 martie, 2011
De ce nu avem un proiect de societate? Simplu, avem o istorie a lipsei de proiect. Să ne amintim: Regulamente organice, Constituție belgiană, domni străini până în deceniul cinci din secolul XX, apoi proiect de comunism sovietic. Din...
2 martie, 2011
Secretul ca un guvern să treacă o lege prin asumarea răspunderii constă în a nu face, la propriu, nimic: parlamentarii partidului care guvernează nu trebuie să meargă nici la şedinţa de asumare, nici la votul moţiunii de cenzură....
1 martie, 2011
Cunosc cazuri de salariaţi la stat care au contracte de directori pe viaţă. Contractele nu conţin criterii de performanţă; dar conţin nişte clauze dure pentru societatea de stat nu doar dacă îl dă afară pe incompetent, ci şi...
28 februarie, 2011
Nimeni nu se gândește că tot ce se petrece acum pe scena politică depinde într-un mod esențial de ceea ce și-a propus Băsescu să facă după ce nu va mai fi șef al statului. Și asta pentru că...
20 februarie, 2011
Un lucru e cert: mai ușor i-a fost lui Traian Băsescu să câștige două rânduri de alegeri și să reziste unui referendum de suspendare, decât să reformeze un partid politic. Și, în aceeași logică: mai ușor îi va...
15 februarie, 2011
N-are a vorbi nici măcar Boc, în timpul (și folosul!) căruia se face această descindere în vămi. ”Acțiunea reprezintă dovada că guvernul manifestă toleranță zero față de corupție” - Hă-hă-hă i s-ar răspunde de la Cotroceni dacă ar...
11 februarie, 2011
Nu: nişte inşi care câştigă nişte alegeri finanţate ilegal nu au dreptul să vorbească despre reforma statului - stat în care totul e ilicit, începând cu modul în care se face politică.
23 ianuarie, 2011
Așa-zisa reformă a statului va putea fi făcută doar de un partid puternic, având în fruntea lui un vizionar sprijinit de o garnitură de știutori de carte determinați și influenți. Dar uitați-vă ce fizionimii au liderii taberelor care...
18 ianuarie, 2011
Coabitarea dintre liberalii lui Tăriceanu și PSD a fost funcțională doar datorită unui catalizator care în curând nu va mai exista: ura față de un președinte care, iată, se apropie deja de jumătatea ultimului său mandat.
14 ianuarie, 2011
Sindicatele din România sunt o entitate socială care mai există doar prin mimetism. De fapt, lipsite de credibilitate și personalități veritabile, sindicatele românești sunt doar niste umbre ale trecutui. Incă de la începutul perioadei de tranziție sindicatele au...
13 ianuarie, 2011
Mișcarea sindicală a fost o componentă esențială a sistemelor democratice din secolul al XX-lea. Ar fi greu, dacă nu chiar imposibil, de explicat democratizarea societăților occidentale – europeană, dar și nord americană – de la sfârșitul secolului al...
13 ianuarie, 2011
Succesul de televiziune al miscarilor sindicale (exclusiv pe zona sectorului de stat, un amanunt esential!) si mai ales dorinta de a avea succes la TV si in fata unor partide a liderilor acestor miscari a indepartat miscarea sindicala...
13 ianuarie, 2011

Dreapta fără oameni de dreapta

Cine s-ar fi gândit că partidul care a fost ţinut la putere de Traian Băsescu (şi constataţi că preşedintele a dus absolut singur lupta politică pentru a ţine PDL la guvernare) nu va prevedea consecinţele uzurii şi necesitatea de a-şi pregăti, din vreme, o garnitură proaspătă de lideri?

Punct! Şi de la capăt!

Depresiunea economică a surprins Româna nepregătită. Pentru cei mai mulţi integrarea în UE era un fel de sfârşit al istoriei. Odată integraţi în Europa totul trebuia să se clarifice de la sine. Dar nu a fost să fie!

România între agonie si extaz: Strategia UE 2020

Apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana a fost un miracol si o mare oportunitate a poporului roman, poate cea mai mare din istoria lui. Din nefericire, astazi Uniunea Europeana nu se prezinta prea bine din punct de vedere functional, administrativ, politic si economic.

Fără proiecte, fără viitor

De ce nu avem un proiect de societate? Simplu, avem o istorie a lipsei de proiect. Să ne amintim: Regulamente organice, Constituție belgiană, domni străini

Răspunderea de care poți fugi după ce ți-o asumi

Secretul ca un guvern să treacă o lege prin asumarea răspunderii constă în a nu face, la propriu, nimic: parlamentarii partidului care guvernează nu trebuie să meargă nici la şedinţa de asumare, nici la votul moţiunii de cenzură. Nu se abuzează de acest nefăcut nimic?

Despre un nou partid și despre protecția lui politică

Nimeni nu se gândește că tot ce se petrece acum pe scena politică depinde într-un mod esențial de ceea ce și-a propus Băsescu să facă după ce nu va mai fi șef al statului. Și asta pentru că eu, unul, nu găsesc în psihologia lui Băsescu nicio vocație pentru pasul înapoi.

Ce caută Băsescu

Un lucru e cert: mai ușor i-a fost lui Traian Băsescu să câștige două rânduri de alegeri și să reziste unui referendum de suspendare, decât să reformeze un partid politic. Și, în aceeași logică: mai ușor îi va fi PDL să câștige alegerile viitoare după trei ani de criză, decât să se reformeze.

Ipocrizia noastră care produce șpaga lor. Și un PS pentru doamna U

N-are a vorbi nici măcar Boc, în timpul (și folosul!) căruia se face această descindere în vămi. ”Acțiunea reprezintă dovada că guvernul manifestă toleranță zero față de corupție” – Hă-hă-hă i s-ar răspunde de la Cotroceni dacă ar fi premierul unui alt partid…

Abrogaţi-vă legea.Sau respectaţi-o

Nu: nişte inşi care câştigă nişte alegeri finanţate ilegal nu au dreptul să vorbească despre reforma statului – stat în care totul e ilicit, începând cu modul în care se face politică.

Pedele

Așa-zisa reformă a statului va putea fi făcută doar de un partid puternic, având în fruntea lui un vizionar sprijinit de o garnitură de știutori de carte determinați și influenți. Dar uitați-vă ce fizionimii au liderii taberelor care tocmai se pregătesc de înfruntare, atunci când rostesc sintagma ”reforma statului”.

Săptămâna lui Crin Antonescu. Trei eșecuri politice

Coabitarea dintre liberalii lui Tăriceanu și PSD a fost funcțională doar datorită unui catalizator care în curând nu va mai exista: ura față de un președinte care, iată, se apropie deja de jumătatea ultimului său mandat.

Umbra sindicatelor si dialogul social mimat

Sindicatele din România sunt o entitate socială care mai există doar prin mimetism. De fapt, lipsite de credibilitate și personalități veritabile, sindicatele românești sunt doar niste umbre ale trecutui. Incă de la începutul perioadei de tranziție sindicatele au fost organizatii atasate unor locomotive politice.

Sindicatele încotro?

Mișcarea sindicală a fost o componentă esențială a sistemelor democratice din secolul al XX-lea. Ar fi greu, dacă nu chiar imposibil, de explicat democratizarea societăților

Sindicate şi pseudolideri

Succesul de televiziune al miscarilor sindicale (exclusiv pe zona sectorului de stat, un amanunt esential!) si mai ales dorinta de a avea succes la TV si in fata unor partide a liderilor acestor miscari a indepartat miscarea sindicala autohtona de ideea de succes autentic.

Dreapta fără oameni de dreapta

Cine s-ar fi gândit că partidul care a fost ţinut la putere de Traian Băsescu (şi constataţi că preşedintele a dus absolut singur lupta politică pentru a ţine PDL la guvernare) nu va prevedea consecinţele uzurii şi necesitatea de a-şi pregăti, din vreme, o garnitură proaspătă de lideri?

Punct! Şi de la capăt!

Depresiunea economică a surprins Româna nepregătită. Pentru cei mai mulţi integrarea în UE era un fel de sfârşit al istoriei. Odată integraţi în Europa totul trebuia să se clarifice de la sine. Dar nu a fost să fie!

România între agonie si extaz: Strategia UE 2020

Apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana a fost un miracol si o mare oportunitate a poporului roman, poate cea mai mare din istoria lui. Din nefericire, astazi Uniunea Europeana nu se prezinta prea bine din punct de vedere functional, administrativ, politic si economic.

Fără proiecte, fără viitor

De ce nu avem un proiect de societate? Simplu, avem o istorie a lipsei de proiect. Să ne amintim: Regulamente organice, Constituție belgiană, domni străini

Răspunderea de care poți fugi după ce ți-o asumi

Secretul ca un guvern să treacă o lege prin asumarea răspunderii constă în a nu face, la propriu, nimic: parlamentarii partidului care guvernează nu trebuie să meargă nici la şedinţa de asumare, nici la votul moţiunii de cenzură. Nu se abuzează de acest nefăcut nimic?

Despre un nou partid și despre protecția lui politică

Nimeni nu se gândește că tot ce se petrece acum pe scena politică depinde într-un mod esențial de ceea ce și-a propus Băsescu să facă după ce nu va mai fi șef al statului. Și asta pentru că eu, unul, nu găsesc în psihologia lui Băsescu nicio vocație pentru pasul înapoi.

Ce caută Băsescu

Un lucru e cert: mai ușor i-a fost lui Traian Băsescu să câștige două rânduri de alegeri și să reziste unui referendum de suspendare, decât să reformeze un partid politic. Și, în aceeași logică: mai ușor îi va fi PDL să câștige alegerile viitoare după trei ani de criză, decât să se reformeze.

Ipocrizia noastră care produce șpaga lor. Și un PS pentru doamna U

N-are a vorbi nici măcar Boc, în timpul (și folosul!) căruia se face această descindere în vămi. ”Acțiunea reprezintă dovada că guvernul manifestă toleranță zero față de corupție” – Hă-hă-hă i s-ar răspunde de la Cotroceni dacă ar fi premierul unui alt partid…

Abrogaţi-vă legea.Sau respectaţi-o

Nu: nişte inşi care câştigă nişte alegeri finanţate ilegal nu au dreptul să vorbească despre reforma statului – stat în care totul e ilicit, începând cu modul în care se face politică.

Pedele

Așa-zisa reformă a statului va putea fi făcută doar de un partid puternic, având în fruntea lui un vizionar sprijinit de o garnitură de știutori de carte determinați și influenți. Dar uitați-vă ce fizionimii au liderii taberelor care tocmai se pregătesc de înfruntare, atunci când rostesc sintagma ”reforma statului”.

Săptămâna lui Crin Antonescu. Trei eșecuri politice

Coabitarea dintre liberalii lui Tăriceanu și PSD a fost funcțională doar datorită unui catalizator care în curând nu va mai exista: ura față de un președinte care, iată, se apropie deja de jumătatea ultimului său mandat.

Umbra sindicatelor si dialogul social mimat

Sindicatele din România sunt o entitate socială care mai există doar prin mimetism. De fapt, lipsite de credibilitate și personalități veritabile, sindicatele românești sunt doar niste umbre ale trecutui. Incă de la începutul perioadei de tranziție sindicatele au fost organizatii atasate unor locomotive politice.

Sindicatele încotro?

Mișcarea sindicală a fost o componentă esențială a sistemelor democratice din secolul al XX-lea. Ar fi greu, dacă nu chiar imposibil, de explicat democratizarea societăților

Sindicate şi pseudolideri

Succesul de televiziune al miscarilor sindicale (exclusiv pe zona sectorului de stat, un amanunt esential!) si mai ales dorinta de a avea succes la TV si in fata unor partide a liderilor acestor miscari a indepartat miscarea sindicala autohtona de ideea de succes autentic.

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: