fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial

Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între… Mai mult

20.07.2020

La obiect

Ce verifică ANAF la retailerii online, în cadrul campaniei de colectare de venituri care să compenseze stimulentele acordate HoReCa

Direcția de Antifraudă Fiscală din cadrul ANAF are în derulare mai multe controale în domeniul comerțului electronic. Vizați sunt operatorii care nu sunt înregistrați corespunzător,… Mai mult

20.07.2020

Analiză

Datoria publică, la pragul de 40%. Câteva observații tehnice relevante pentru deciziile de politică economică

Nivelul datoriei publice calculată oficial de Ministerul Finanțelor pentru luna mai 2020 a crescut până la 39,9%, în condițiile în care s-a depășit pragul de… Mai mult

19.07.2020

Chestiunea

Discuția a început: cum folosim cele 33 de miliarde pentru a ne racorda la proiectele UE. ”Economia viitorului post-COVID”

Șansa României de-a folosi ”cu cap” cele 33 de miliarde de auro alocate de la UE pentru relansarea economiei și pentru strategia post-Covid este să… Mai mult

15.07.2020

Stabilitatea: spre “ancora” europeană, dar cu girul FMI

de Marin Pana 14.2.2012

Până acum, România a apelat la FMI de câte ori se aprindeau beculeţele de atenţionare pe bordul cu indicatori macroeconomici. A urmat mai bine sau mai rău reţetele prescrise şi a accesat o bună parte din banii mai ieftini pe care instituţia internaţională ni i-a pus, condiţionat, la dispoziţie.

Credibilitatea câştigată cu greu la umbra evaluărilor FMI a contat enorm în povara fiscală suportată pentru finanţarea deficitelor. Deficite acumulate mai mult sau mai puţin justificat, după jocuri politice riscante, uneori de-a dreptul autodistructive.

Acordurile cu instituţia amintită, a căror utilitate a fost contestată la momentul încheierii lor şi nu numai, s-au dovedit ulterior a fi salvatoare în condiţii de criză, chiar dacă au însemnat şi un cost semnificativ.

Totuşi, nu putem continua la infinit pe această cale, aşa cum inducţia incompletă nu poate constitui în matematică baza pentru o demonstraţie corectă.

Evoluţiile din ultima perioadă şi stadiul pe care l-a atins economia românească reclamă deplasarea treptată (de aici şi prezentul acord precautionary stand-by în derulare) dinspre ancora reprezentată de FMI către rigoarea măsurilor bugetare impuse la nivelul UE.

Direcţia susţinută de guvernatorul BNR a născut comentarii legate de utilitatea imediată şi de implicarea politică într-o perioadă de contestare populară. Ori, Banca centrală a încercat în permanenţă să anticipeze şi să ia măsuri compensatorii ÎNAINTE ca derapajele să se producă, optimizând pe parcurs intensitatea acestor măsuri.

Ceea ce se uită îndeobşte în ecuaţie este factorul timp. Sustenabilitatea pe termen mediu şi lung a implicării, nu atât rezolvarea unor probleme de moment. Iar asta din postura cea mai potrivită din care se pot transmite impulsuri financiare, care necesită timp pentru a se manifesta favorabil în economie.

Odată ajunşi în apropierea parametrilor europeni în materie de inflaţie, şomaj, deficit bugetar etc., semnalul transmis prin renunţarea la sprijinul efectiv al tragerii fondurilor FMI ar fi că suntem capabili să stăm pe propriile picioare. Că am devenit suficient de credibili pentru a ne finanţa la un preţ rezonabil de pe pieţele private.

Potenţiala recurgere la banii mai ieftini aprobaţi la Washington trebuie să rămână, totuşi, fie şi pentru că este de natură să descurajeze speculaţiile şi să stabilizeze indicatorii cu care lucrează pieţele financiare private.

În fine, dar nu în ultimul rând, rolul de volant al BNR în stabilizarea motorului economiei naţionale, de amortizare a şocurilor şi de acoperire temporară a rateurilor date de creşterea economică, nu trebuie, însă, confundat cu cel de producător de mişcare. Nici cea mai performantă optimizare a producţiei nu poate înlocui producţia însăşi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.2.2012

Lăsați un comentariu


Europa

Comisia Europeană a aprobat subvenția de 1 milion euro pentru Aeroportul Timișoara

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a anunțat joi că a aprobat acordarea subvenției directe acordată de România, în valoare de aproximativ 4,8 milioane de lei (aproximativ 1 milion… Mai mult

Stiri

BNR, raport asupra inflației: Contracţia economiei în 2020, aproape de cea din 2009

Adrian N Ionescu

Riscurile de scădere a economiei sunt dominante, iar„revenirea economiilor, implicit şi a celei a României, este de aşteptat să fie una lentă”, chiar dacă nu… Mai mult

Stiri

Rusia, rol central în răspândirea dezinformărilor legate de coronavirus – raport al Departamentului de Stat

Iulian Soare

Rusia joacă un rol central în diseminarea știrilor false ce subminează încrederea populației în autorități în perioada pandemiei de coronavirus, potrivit raportului publicat de The… Mai mult

Stiri

Campanie susținută de grupul PPE din PE

Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Vladimir Ionescu

Deputatul european Siegfried Mureșan, vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, explică modul în care Uniunea Europeană a ajutat statele membre să… Mai mult

Stiri

Bugetul PNDL pe 2020 a fost depășit, 40% alocări suplimentare

Adrian N Ionescu

Guvernul dorește să aloce 500 de milioane de lei din fondul său de rezervă pentru finanţarea proiectelor din Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), etapele… Mai mult

Europa

Mike Pompeo – vizite în Cehia, Slovenia și Polonia pentru discuții legate de relocarea trupelor americane din Europa

Iulian Soare

Secretarul de stat american Mike Pompeo va merge, săptămâna viitoare, în câteva state central și est europene pentru a discuta detalii legate de redistribuirea trupelor… Mai mult

Europa

Polonia redeschide școlile la 1 septembrie, fără obligativitatea purtării măștii

Iulian Soare

Polonia va începe anul școlar la 1 septembrie cu toți copiii prezenți, a anunțat miercuri ministrul polonez al Educației, Dariusz Piontkowski. Oficialul a explicat că… Mai mult