La obiect

Industria în PIB – în statele UE. Problemele de la productivitate în România

În 2018, industria și-a menținut, la limită, prima poziție între sectoarele economice ale UE din punct de vedere al valorii adăugate brute (VAB). Cu 19,1%,… Mai mult

28.10.2019

Chestiunea

Serbia a semnat cu Rusia și a aderat la Uniunea Economică Euroasiatică

Premierul sârb Ana Brnabic a semnat acordul de aderare la Uniunea Economică Euroasiatică (EEU), împreună cu omologii săi din Rusia, Armenia, Belarus, Kazakhstan și Kyrgyzstan,… Mai mult

27.10.2019

La obiect

O măsură pentru 7 milioane de viitori pensionari: aducerea contribuției la pilonul II de pensii la nivelul legal

Potrivit atr.43, alineatele 2 și 3 din legea 411/2004, amendate prin OUG 112/2007, contribuțiile ar fi trebuit să ajungă deja la 6% din venitul salarial… Mai mult

27.10.2019

La obiect

Măsurile economice și fiscale din programul cu care Guvernul Orban cere învestirea în Parlament

Din programul de guvernare al echipei cu care premierul desemnat Ludovic Orban va cere învestirea Parlamentului se remarcă următoarele măsuri economice și fiscale considerate urgente:… Mai mult

24.10.2019

Cronicile

Bruxelles, criza datoriilor: Ziua în care timpul îşi pierde răbdarea

de Marin Pana 25.10.2011

Timpul se scurge rapid. Datoriile Greciei şi nu numai ale ei, se acumulează implacabil. Indicatorii financiari ai băncilor europene se deteriorează sub efectul expunerilor pe datoriile suverane. Finanţarea devine tot mai scumpă în condiţii de criză şi cote înalte ale probabilităţii de default, exprimată sintetic prin aşa-numitele CDS.

Franţa şi Germania lucrează împreună sub preşedinţia poloneză a UE pentru a găsi o soluţie optimă de repartizare a costurilor implicate de salvarea Uniunii aşa cum a fost ea concepută. A devenit clar că o parte din datorii vor fi şterse, dar nu se ştie cât. A devenit la fel de clar că băncile care vor suporta pierderile vor trebui recapitalizate, dar nu s-a stabilit clar cu câte sute de miliarde de euro şi cum se vor repartiza contribuţiile.

Ţările de mentalitate nordică, orientate spre stabilitatea pe termen lung,care şi-au gestionat mult mai strict finanţele publice, sunt reticente în a plăti pentru exuberanţele bugetare din ţările de mentalitate mediteraneană, dispuse să rişte viitorul pentru a trăi mai bine pe moment, indiferent de consecinţe.

Noi, cei din afara Euroland. Şi noile noastre dobânzi

Lucrurile sunt complicate şi de existenţa a zece state în afara zonei euro (între care şi România), de la care se aşteaptă solidaritate şi de la care se pretind criterii foarte stricte, deşi a devenit clar că cerinţele în cauză nu au fost respectate nici de membrii Eurolandului.

Pe măsură ce creditele deja contractate ajung la scadenţă, ele trebuie înlocuite cu altele de aceeaşi mărime (nici vorbă să existe bani pentru a fi achitate, pentru că asta ar presupune excedente bugetare inexistente). Numai că piaţa oferă dobânzi mult mai mari decât cele iniţiale, stabilite cu ani în urmă, într-o perioadă de boom economic.

Simpla înregistrare contabilă a noilor dobânzi, pe măsură ce creditele de exact aceeaşi mărime contractate în condiţii mult dificile vor ajunge la scadenţă, va mări considerabil datoriile publice ale unor ţări precum Grecia, Spania, Italia, Portugalia etc., fără ca ele să beneficieze de vreun ban în plus.

Şi Grecia, cuiul din talpa Eurolandului. Controversa care a amânat verdictul

De exemplu datorie de 60% din PIB (maximum-ul permis de criteriul Maastricht) la o dobândă de 5% înseamnă plata unor dobânzi de 3% din PIB. Care pot reprezenta exact deficitul bugetului general consolidat. Este explicaţia simplificată a unora dintre criteriile de la Maastricht.

Ce te faci, însă, dacă aceeaşi datorie este de 120%, iar dobânda urcă la 10% ? Ajungi la o plată anuală de 12%, fără să returnezi nimic. Adică ar trebui cândva în viitor să ajungi la excedente primare de 13% sau 14% pentru a începe să rambursezi ceva din datorie şi să te duci înapoi spre 60%.

Grecia datorează cam 350 miliarde euro (iar suma creşte continuu, pe măsură ce trece timpul) iar Fondul European pentru Stabilitate Financiara deţine 440 de miliarde de euro. Dar Grecia nu este singura ţară cu probleme. Italia şi Spania, a treia şi a patra economie din zona euro au datorii publice de două-trei ori mai mari raportate la PIB decât România (noi ne apropiem de 40%).

Salvarea punctuală a Greciei se poate face, dar nu şi cea a unor probleme de plată pe Spania sau Italia. Gradul ridicat de integrare europene face ca bănci germane sau franceze să fie puternic expuse pe Grecia sau Portugalia.

Cu cât se amână mai mult o soluţie, cu atât ea devine mai scumpă şi riscurile de amplificare a instabilităţii cresc. Nu doar riscurile financiare, dar şi cele de stabilitate socială.Care ar putea trimite criza într-un cerc vicios al imposibilităţii economiei reale de a mai genera veniturile pentru acoperirea notei de plată a viabilităţii zonei euro.

Deocamdată, se pare că s-a acceptat o ştergere de 50% a datoriilor (de la cele 20% vehiculate acum câteva luni, ceea ce arată clar importanţa facorului timp). Implicarea Băncii Centrale Europene în susţinerea Fondului de Salvare rămâne un subiect de dispută între Franţa şi Germania. După cum şi contribuţiile din partea statelor ale căror economii sunt în expansiune, precum Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud, realizate prin intermediul FMI rămân de stabilit.

România şi subsidiarele băncilor vestice

În acest peisaj, din cauza dimenisunilor relativ reduse ale pieţei, România ocupă un loc la periferia finanţelor europene. decizie rapidă ne-ar reduce costurile cu care şi noi trebuie să ne refinanţăm împrumuturile deja contractate (de aceea reticenţa în a lua altele noi, pur şi simplu nu e momentul).

Concret, raportul de 127% între creditele acordate şi depozitele constituite de băncile care operează în România, arată un flux net de circa 10,5 miliarde euro venit sub forma liniilor de creditare din exterior.

Retragerea acestor bani către societăţile bancare-mamă ar fi o potenţială problemă, prevenită în 2009 prin înţelegere de tip gentlemen’s agreement de la Viena.

Deocamdată, expunerea păstrată pe România se află la 95% din cea de referinţă stabilită atunci, ceea ce nu pune probleme. Mai mult, există şi bănci care au un raport sub 100%, adică au depozite constituite aici sub nivelul creditelor acordate, precum cec Bank (64%), ING Bank şi RBS Bank (fiecare cu 66%). Banca Transilvania (78%).

Cele mai mari două bănci, BCR (129%)şi BRD (111%) nu prezintă probleme deosebite. Valori mari se regăsesc la Volksbank (551%), dar acolo este vorba preponderent de credite imobiliare şi elenele Alpha Bank (269%) şi Banca Românească (257%), bănci care nu au motive să renunţe la poziţia câştigată cu greu pe piaţa românească şi la randamantele bune pe care le obţin aici din fondurile plasate.

Majoritatea bancilor analizate inregis-treaza raporturi credite/depozite suprauni-tare, cu exceptia Bancii Transilvania (78%), cec Bank (64%), ING Bank (66%) si RBS Bank (66%). ING, de exemplu, are un raport subunitar, cu toate ca opereaza ca sucursala a grupului olandez cu acelasi nume si in acest context ar fi mai explicabil sa depinda de finantarea de la banca-mama.

Cele mai mari doua banci locale, BCR si BRD, aveau la jumatatea acestui an rapor-turi credite/depozite de 129% si respectiv 111%. Bancpost, controlata de grupul elen EFG Eurobank, avea un raport cre-dite/depozite de 180%, iar UniCredit Tiriac Bank de 160%.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.10.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

Universitatea București și Europa FM îi invită pe Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă la dezbatere

Vladimir Ionescu

Universitatea București și Europa FM le-a adresat candidaților la alegerile prezidențiale aflați în turul al doilea, Vasilica-Viorica Dăncilă și Klaus Werner Iohannis, invitația de a… Mai mult

Europa

Jean-Claude Juncker: SUA nu va suprataxa importurile de automobile europene

Iulian Soare

Preşedintele în funcție al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat joi că Donald Trump nu va impunenoi tarife vamale asupra importurilor de automobile europene, precizând… Mai mult

Stiri

Contestația în anulare împotriva condamnării lui Radu Mazăre la 9 ani de închisoare, respinsă

Vladimir Ionescu

Înalta Curte de Casație și Justiție a respins luni contestația în anulare formulată de Radu Mazăre împotriva deciziei de condamnare definitivă la nouă ani de… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanţelor a împrumutat 792 mil. lei de la bănci, cu o dobândă de 3,86%

Vladimir Ionescu

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, luni, 792 de milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat tip benchmark cu o… Mai mult

Stiri

CNAS anunță licitații pentru mentenanța sistemului informatic. Valoare estimată: 6,3 milioane euro, plus TVA

Vladimir Ionescu

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat licitația pentru serviciile de administrare, mentenanță, suport tehnic, dezvoltare și help desk aferente sistemelor IT din… Mai mult

Stiri

Instanța a decis falimentul RADET – decizie definitivă

Adrian N Ionescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv, luni, falimentul Regiei de termoficare a Capitalei, RADET, menţinând astfel decizia de primă instanţă a Tribunalului Bucureşti. Administratorul… Mai mult

Stiri

Varujan Vosgnian a anunțat sfârșitul alianței ALDE – Pro România

Vladimir Ionescu

Alianța dintre Pro România și ALDE s-a încheiat, a anunțat într-un mesaj pe Facebook purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian. Alianța electorală care l-a… Mai mult