Guvernul Florin Cîțu a primit miercuri votul de încredere al Parlamentului și a fost învestit la ora 20,00 – prin depunerea jurământului la Palatul Cotroceni.
Dintre cele 446 de voturi, 260 au fost în favoarea acordării încrederii Guvernului, iar 186 împotrivă. Pentru ca Guvernul să primească votul de încredere era nevoie de minimum 228 de voturi ”pentru”.
Toți cei 18 miniștrii propuși de alianța PNL-USR-PLUS-UDMR au primit miercuri avize pozitive în comisiile de specialitate ale Parlamentului.
”De astăzi România va avea prim-ministru și guvern cu puteri depline. Vă asigur că nu voi înșela încrederea dumneavostră. Ne vom face datoria față de toți cetățenii României. Vom face tot ce ne stă în putință pentru realizarea celor două obiective: să trecem cât mai repede peste criza de sănătate și să repunem economia pe picioare”, a declarat Florin Cîțu, de la tribuna Parlamentului.
Cei 18 miniștrii ai Cabinetului Florin Cîțu
Portofoliile PNL:
- Apărare – Nicolae Ciucă, fost premier interimar, general în rezervă;
- Finanțe – Alexandru Nazare, senator de Prahova, fost secretar de stat în cadrul acestui minister; recent a fost reprezentant al Guvernului cu însărcinări speciale în domeniul securității cibernetice, în procesul de selecție pentru sediul Centrul European pentru Securitate Cibernetică;
(Citiți și: ”Cine este Alexandru Nazare, propunerea surpriză a PNL pentru portofoliul Finanțelor”)
- Afaceri Interne – Lucian Bode, fost ministru al Transporturilor în Guvernul Orban;
- Educație – Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației în Guvernul Ponta IV;
- Muncă – Raluca Turcan;
- Energie – Virgil Popescu, fost ministru al Economiei în guvernul Orban
- Agricultură – Adrian Oros, fost ministru în Guvernul Orban, doctor în științe medicale veterinare, profesor universitar la Cluj;
- Externe – Bogdan Aurescu, diplomat de carieră, fost ministru de externe în 2015;
- Cultură – Bogdan Gheorghiu, fost ministru al Culturii în Guvernul Orban;
Portofoliile USR-PLUS:
Dan Barna – vicepremier;
- Justiție – Stelian Ion, avocat și deputat URS;
- Sănătate – Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății în Guvernul Cioloș;
- Transporturi – Cătălin Drulă, fondator al Asociației Pro Infrastructura, consilier al premierului Cioloș pe infrastructură și deputat USR de Timiș;
- Fonduri Europene – Cristian Ghinea, europarlamentar, fost ministru al fondurilor europene în Guvernul Cioloș;
- Economie – Claudiu Năsui, deputat, fost consilier al ministrului finanțelor în guvernarea Cioloș;
(Citiți și: ”Claudiu Năsui, propunerea USR-PLUS la Economie”)
- Cercetare, Inovare, Digitalizare – Ciprian Teleman, președinte PLUS Ilfov;
Portofoliile UDMR:
Kelemen Hunor – vicepremier;
- Dezvoltare – Cseke Attila;
- Mediu – Tanczos Barna;
- Tineret și Sport – Novák Eduárd;
Puncte-cheie din programul de Guvernare
Premierul desemnat Florin Cîțu a depus marți în Parlament programul de guvernare al coaliției. Documentul care are în jur de 300 de pagini urmărește structura noului guvern, cu obiective specifice pentru fiecare dintre cele 18 ministere.
”În următorii patru ani vor continua acțiunile în vederea reducerii decalajelor față de economiile statelor din Europa de Vest, prin stimularea capitalului românesc, investiții strategice în infrastructură, educație, sănătate, inovare și digitalizare”, se arată în Programul de guvernare.
(Citiți și: ”Programul de guvernare: Florin Cîțu a depus documentul în Parlament. Principalele prevederi”)
Digitalizarea ocupă un rol important în rândul priorităților viitorului guvern, dovadă și înființarea portofoliului Cercetare, Inovare, Digitalizare, ocupat de Ciprian Teleman.
Educația digitală” este una dintre cele patru axe strategice pentru un proces de “digitalizare accelerată”, alături de administrația digitală, economia digitală și societatea digitală, potrivit capitolului referitor la acest domeniu din Programul de guvernare al Guvernului Cîțu.
(Citiți și: ”Obiectivele de digitalizare din Planul de guvernare așa cum e depus de Florin Cîțu în Parlament”)
În domeniul Justiției, printre măsurile vizate se numără: revizuirea Constituției, în sensul implementării inițiativei ”Fără penali în funcții publice” și a referendumului din 2019; anularea modificărilor nocive aduse de PSD, ALDE și UDMR legilor justiției în perioada Dragnea; desființarea Secției speciale de investigare a magistraților și înființarea unei structuri de parchet care să investigheze exclusiv infracțiunile contra mediului, precum tăierile ilegale de păduri.
La Sănătate sunt promise alocări bugetare de 6% din PIB, o nouă lege care să reglementeze domeniul și investiții de miliarde de euro în construirea sau reabilitarea de spitale.
Investiții însemnate sunt promise și la capitolul Transporturi, precum și la Fonduri Europene, executivul vizând o rată de absorbție de 100%.
impozit zero pe salariul minim ar urma să fie implementat în cadrul unui program pilot, evaluat ulterior în vederea extinderii sale.
Pentru mediul de afaceri sunt promise numeroase măsuri, în special de debirocratizare și simplificare a legăturii din stat și privat.
În ceea ce privește pensiile, acestea ar urma să fie indexate în fiecare an cu rata inflației, Guvernul având în plan inclusiv majorarea contribuției la Pilonul II de pensii, până la 4,25%.
(Citiți și: ”Program de guvernare: Contribuția la Pilonul II va crește până la 4,75% în 2024”)
Guvernul se angajează totodată să deblocheze proiectul strategic de exploatare a gazelor din Marea Neagră pentru creşterea securităţii energetice, reducerea dependenţei de gaze de import şi asigurarea tranziţiei către energia curată.
Redevenţele din exploatarea gazelor din Marea Neagra vor fi folosite astfel: o treime pentru tranzitia verde (cofinanţare pentru proiectele europene); o treime pentru extinderea reţelelor de gaze naturale; o treime pentru echilibrarea sistemului de pensii.
(Citiți și: ”Program de guvernare: O treime din redevențele petroliere din Marea Neagră se vor duce către pensii”)
Cum arată structura de putere a noului Parlament
Alianța PNL, USR-PLUS-UDMR a preluat oficial conducerea Parlamentului României – noul legislativ a fost validat, iar conducerile Senatului și Camerei Deputaților au fost atribuite.
Noua legislatură debutează cu o premieră- Anca Dragu este prima femeie aleasă în fruntea Senatului. La Cameră, Ludovic Orban a fost ales președinte.
Ludovic Orban a fost ales președintele Camerei Deputaților cu 179 de voturi pentru (PNL, USR, UDMR) și 110 împotrivă (voturile PSD). Candidatul PSD – Alfred Simonis a obținut doar 110 voturi.
După alegerile din 6 decembrie, PSD a obţinut 157 de mandate (110 deputaţi, 47 senatori), PNL – 134 de mandate (93 deputaţi, 41 senatori), USR-PLUS – 80 de mandate (55 deputaţi, 25 senatori), AUR – 47 de mandate (33 deputaţi, 14 senatori), UDMR: 30 de mandate (21 deputaţi, 9 senatori), minorităţile naţionale – 18 deputaţi.
