Obiectivele de digitalizare din Planul de guvernare așa cum e depus de Florin Cîțu în Parlament

“Educația digitală” este una dintre cele patru axe strategice pentru un proces de “digitalizare accelerată”, alături de administrația digitală, economia digitală și societatea digitală, potrivit capitolului referitor la acest domeniu din Programul de guvernare al Guvernului Cîțu.

Acesta își propune, pe termen mediu, un proces de digitalizare rapidă care să “contribuie la transformarea profundă a economiei, administrației publice și societății, creșterea performanțelor și eficienței în sectorul public”.

Digitalizarea intră sub umbrela noului minister al Cercetării, Inovării și Digitalizării, pentru care USR-PLUS l-a propus ministru pe Ciprian Teleman.

Citiți și: ”Programul de guvernare: Florin Cîțu a depus documentul în Parlament. Principalele prevederi”)

Cele patru axe:

• Administrație publică digitală – tranziția rapidă, printr-un proces de transformare digitală a administrației publice din România, de la statutul neconsolidat încă de e-Government, la cel de smart government. Această tranziție se realizează parcurgând în mod obligatoriu etapa fundamentală de guvernare bazata pe date (data-centric government)
• Economie digitală – Transformarea digitală a economiei românești, cu un accent pe  IMM-uri, care reprezintă 99% din companiile românești
• Educație digitală – digitalizarea procesului educațional prin includerea la nivel transversal a tehnologiei în toate procesele educaționale, dar mai ales prin implementarea unor politici de dobândire/creștere/îmbunătățire a competențelor digitale la nivelul întregii societăți românești
• Societate digitală

Aceste axe strategice pot fi puse în valoare prin:

– Infrastructură digitală (nivelul 1);

– Instrumente digitale hardware și software (nivelul 2);

– Competențe și abilități digitale (nivelul 3);

– Ecosisteme digitale (nivelul 4 – companii, instituții, cetățeni etc);

– Noi domenii strategice de dezvoltare ca efect al digitalizării economiei, administrației, societății și educației.

Administrație Publică Digitală

Eficientizarea instituțiilor:

• Vom eficientiza structurile statului responsabile de digitalizare (MCSI, CIO, ADR, CTE/CTS, CERT), clarificând rolurile executive și de reglementare ale acestora și asigurând o dezvoltare digitală sustenabilă și aliniată unei viziuni strategice, cu accent pe eficiența în folosirea banului public, simplificare administrativă și acces cât mai larg la participarea în achiziții publice.
• Inventarierea activelor digitale ale statului și reorientarea sistemelor informatice neutilizate sau depreciate, eliminând risipa și dezvoltând guvernarea electronica într-un mod sistematic și structurat care evită suprapuneri de funcționalități (principiul „distribuire și refolosire”—„share and reuse”) și competiția între instituții în oferta de servicii către cetățean.
• Vom promova interoperabilitatea dintre sistemele informatice existente prin crearea unor „autostrăzi informaționale” între instituții. Ne dorim să nu alterăm individualitatea funcțională a sistemelor informatice sectoriale dar, în același timp, să asigurăm accesul la date imediat de la o instituție la alta, în vederea asigurării principiului „o singură dată” (once-only principle). Pentru a rezolva aceste probleme este necesară conectarea diverselor aplicații publice prin intermediul unor punți tehnologice.
• Vom identifica posibilități privind extinderea rolului operatorului de Cloud Guvernamental prin diversificarea serviciilor oferite către administrație într-o abordare hibridă IaaS–PaaS (Infrastructură ca Serviciu—Platformă ca Serviciu).
• Implementarea de proiecte pentru digitalizarea sistemului de sănătate și pentru consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID–19, care să permită, printre altele, procesarea automată a volumelor mari de date medicale, prelucrarea informațiilor din chestionare și fișe de pacienți, triajul pacienților, monitorizarea stării de sănătate a pacienților și a foștilor pacienți infectați și tratați de COVID–19.

Servicii de guvernare electronică:

• Vom dezvolta noi servicii de guvernare electronică pornind de la nevoile reale ale cetățenilor români de pretutindeni, construiteîn jurul și pentru utilizatorul obișnuit, adaptate contextului, accesibile tuturor și inclusive, care asigură protecția datelorpersonale și a vieții private.
• Reducerea la minimum a numărului de documente necesare oricărui mecanism tranzacțional, favorizarea și încurajarea folosirii versiunii digitale a documentelor de orice tip.
• Transformarea Punctului de Contact Unic Electronic (PCUE) în interfața reală de comunicare dintre cetățean și statul român. Orice document depus în PCUE va avea valoare legală și va intra pe circuitul documentelor legale pentru toate instituțiile
• Simplificarea și regândirea interfețelor pentru utilizatori (UX, „digital by design”) astfel încât să fie intuitive și ușor de înțeles de către cetățeni.

Economia digitală

Cele mai multe IMM-uri din România (1/3 din IMM-urile europene) investesc în principal în produse digitale care permit optimizarea afacerilor, a operațiunilor, cum ar fi Customer Relationship Management (CRM) sau Enterprise Resource Planning (ERP), concentrând-se pe optimizarea modelelor și proceselor existente, fără o analiză de business fundamentată, o simplificare a proceselor, colectarea de date sau folosirea unor tehnologii emergente ca Inteligența Artificială, Cloud Computing, IoT, Blockchain, etc.

Domeniile cu cel mai mare potențial de automatizare în România și unde putem obține cel mai mare impact sunt: agricultura, domeniul manufacturii, comerțul și transporturile.

• Hub-urile europene de inovare digitala – E-DIH (European Digital Innovation Hubs) – Un studiu recent al BEI arată că aproximativ 70% dintre IMM-urile europene care au implementat un proiect de digitalizare s-au folosit de infrastructura hub-ului de inovare regională din regiunea în care își desfășoară activitatea, indiferent dacă IMM-ul avea sau nu un profil digital. Rolul strategic al Hub-urilor Digitale de Inovare este și acela de a defini din punct de vedere geostrategic rolul României pe o hartă Europeană, dar și globală a digitalizării și inovației tehnologice.
• Dezvoltarea solutiilor de finanțare prin Programele Operaționale Regionale a unor proiecte de smart city în orașele din fiecare regiune în parteneriat cu hub-urile regionale.
• Derularea de training-uri pentru funcționarii publici, pentru dobândirea de competențe digitale, la nivel local prin DIH-uri. Obiectivul final fiind acela de a avea un nivel minim de competente digitale pentru orice angajat în sistemul public din România.
• Crearea și utilizarea colaborativă a unor infrastructuri regionale comune.
• Crearea unui fond de investiții dedicat startup-urilor inovative, în parteneriat cu investitori privați.

Educația Digitală

Un aspect important pentru acțiunea guvernamentală este cel al dezvoltării abilitaților digitale la nivelul tuturor segmentelor de populație si ale forței de muncă. Conform Indicelui Societății si Economie Digitale publicat de Comisia Europeană (DESI), România se plasează in acest domeniu la coada clasamentului european, cu mai puțin de 30% din populație având competențe digitale de bază. Guvernul va acționa realist, dar structurat în acest domeniu, pentru a reuși să aibă un impact pozitiv concret măsurabil și coordonat cu implementarea soluțiilor de digitalizare ale administrației publice. În acest fel, pentru prima oară după mulți ani, se vizează apariția primelor modificări generate în acest domeniu, de măsuri guvernamentale.

Pentru a fi eficiente, atât obiectivele cât și măsurile aferente acestui domeniu vor fi organizate pe segmente și nevoi asociate lor.

Societate Digitală

Măsuri:

– Legea arhivelor electronice.

– Legea cărții de identitate. Trebuie să reglementeze identificarea suficient de sigură (nivel de asigurare ridicat cf Reg 910/2014) pentru autentificarea în sistemele statului.

– Legea domiciliului electronic. Lege care permite ca toate comunicările legale să se poată purta electronic, iar cetățeanul să aibă un ”domiciliu electronic” creat de stat, pe care să-l poate gesti- ona/actualiza.

– Posibilitatea cetățeanului de a opta pentru a primi comunicări ale statului român electronic, nu fizic.

– Posibilitatea statului/terților de a trimite notificări către cetățean care să aibă valoare juridică (de exemplu, notificarea electronică de plată a unei amenzi să nu poată fi refuzată de către cetățean pe motiv că nu a citit-o, odată ce acel cetățean și-a declarat opțiunea de notificare electronică.

– Posibilitatea de a arhiva electronic comunicările între cetățean și instituțiile publice, acelea care au fost făcute în baza cetățeniei digitale

– Posibilitatea cetățeanului de a transmite (cu valoare juridică) documente semnate electronic către orice instituție a statului, ca și cum le-ar trimite în format fizic

– Crearea unui cadru legal național pentru a asigura aplicarea tuturor tipurilor de semnături electronice, în conformitate cu Regulamentul e-IDAS. Legislația națională ar trebui să fie flexibilă și să permită utilizarea celor 3 versiuni ale semnăturii electronice (simplă, avansată și calificată) pentru a crește procesul de digitalizare în România.