vineri

9 decembrie, 2022

Dollores Benezic

Cele câteva condamnări recente în care au fost implicați oameni celebri din România au iscat tot mai des discuții despre condițiile din închisori, costurile aferente și sistemul penitenciar din România. Popularizarea unor condiții, mai degrabă de VIP, din...
30 august, 2013
După ce a amenințat, fără succes, spitalele private, că le taie accesul la asigurările publice, ministrul sănătății a decis că e mai înțelept să privatizeze o parte din serviciile spitalelor de stat. Din măsura asta ar avea de...
17 martie, 2013
Forța calificată de muncă, plecată din România în Spania sau Italia, se întoarce acasă. Dar nu așa cum și-ar dori-o sociologii, piața muncii și bugetele statului. Specialiștii pe utilajul care face tunelul metroului Drumul Taberei – Pantelimon, aduși de firma spaniolă care execută proiectul sunt români. Emigrați, și aduși acum ca specialiști străini.
20 septembrie, 2012
Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) a remis azi un comunicat în care solicită o investigație în legătură cu participarea prea mare la Bacalaureatul olimpicilor – peste 800 de înscriși – în condițiile în care tot lotul sportiv...
1 iunie, 2012
Între 19 mai și 1 iunie, la Bacău, se dă Bacalaureatul special al olimpicilor, organizat mai devreme de Ministerul Educației pe motiv că sportivii participă la competiții internaționale în perioada BAC-ului național. Tradiția asta durează deja de mai...
10 mai, 2012
În Europa, patronii interceptează corespondența privată a angajaților, utilizând ilegal softuri secrete de monitorizare a computerelor; În România unii angajați pretind că șefii lor au folosit informații private din email-uri ca să-i hărțuiască de Dollores Benezic, București, Belgrad,...
2 noiembrie, 2011
Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani. Cifra este egală cu toate generațiile de medici specialiști care au ieșit din rezidențiate în ultimul deceniu în România. Fenomenul e de netrecut cu vederea în dezbaterea despre iminenta reformă a Sănătăţii.
26 octombrie, 2011
O adevărată fabrică de medici pentru Europa şi America. Migraţia anuală a depăşit deja numărul de medici specialişti pe care-i scoate, în fiecare an, şcoala rămânescă. Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani. Cifra este egală cu toate generațiile de medici specialiști care au ieșit din rezidențiate în ultimul deceniu în România. Fenomenul e de netrecut cu vederea în dezbaterea despre iminenta reformă a Sănătăţii.
25 octombrie, 2011
1,3 miliarde de euro. Atât au plătit guvernul şi autorităţile locale în doar 3 ani (2007-2010) pe subvenţiile la căldură . În august anul acesta, guvernul a anulat subvenţia, lăsând în urmă cel mai scump preţ al gigacaloriei din Europa - potrivit unui studiu PwC: cu 20% mai mare decât în restul UE. Explicabil: subvenţiile au înlocuit tehnologizarea producerii şi transportului căldurii, iar preţurile energiei ieftine (cogenerate) sunt făcute şi umflate după cum trebuie să le iasă profitul anonimilor băieţi deştepţi.
17 octombrie, 2011
Al 12 le-a recensământ din istoria României va fi primul după criteriile europene. Țările UE au fost chemate anul acesta să-și numere cetățenii și să afle care pe unde sunt, ce muncesc, în ce case trăiesc, cât câștigă, ce educație au și în ce zeu cred. Bulgarii, germanii și englezii, au bifat deja această obligație europeană. Noi și ungurii o facem în octombrie. Săptămâna asta trebuie să înceapă campania de popularizare.
2 octombrie, 2011
Statisticile încă nu s-au hotărât: 2,5 până 3 milioane de români muncesc, trăiesc, consumă, fac copii și planuri de viitor în afara României. Dar acești oameni au o importanţă aparte, după calităţile atribuite de sociologi: putere de muncă, mentalitate de luptători, își asumă riscuri, orientați către viitor, mulţi cu aptitudini antreprenoriale. România contează pe întorcerea lor, sau va apela la forţă de muncă străină?
28 septembrie, 2011
Câteva sute de ONG-uri, firme mici sau sindicate sunt revoltate de câteva zile din cauza unei decizii luate de Ministerul de Finanțe, la finele lunii august, prin care se reduce la 10% prefinanțarea acordată de stat pe proiectele europene. Prefinanțarea iniţială – de 30% din întreaga valoare a proiectului – a fost introdusă în iunie 2010 printr-o ordonanță de Guvern, din dorința de a impulsiona accesarea fondurilor structurale. Măsura avusese succes
14 septembrie, 2011
Când guvernanții au admis oficial că suntem în criză economică, următorul pas pe care l-au făcut a fost să îndrepte un deget acuzator spre cele mai mari cheltuieli neproductive de la buget: pensiile și asistența socială.
16 martie, 2011
Direcția de Inspecție Socială din cadrul Ministerului Muncii a început cotroalele pe doasarele de ajutor social și cele de invaliditate. La 166 de primării din țară s-a dispus încetarea plăților în absolut toate dosarele de ajutor sociale.
6 martie, 2011
România nu a avut nicio strategie proprie de dezvoltare. Modernizarea statului nu a încăput în niciun plan intern coerent. Lipsa viziunii proprii asupra dezvoltării a fost suplinită, atât cât s-a putut, de angajamentele externe, condițiile impuse pentru integrarea europeană, de parametrii economici trecuți in scrisoarea de intenție cu vreun finanțator.
2 martie, 2011
”La acest moment raporturi de dependenţă de 0,6 pensionari la un salariat îngrijorează în Europa, darmite un raport de 1,3 cât este la noi. E tragic”
26 ianuarie, 2011
”Restructurarea rolului statului asistențial e un discurs actual, dar natalitatea scade de 20 de ani, clasa politică a văzut asta, de ce n-a făcut nimic.”
26 ianuarie, 2011
Din păcate la noi a lipsit programul ulterior care să valorifice numărul mare și buna pregătire a decrețeilor.
26 ianuarie, 2011
”Aș fi crescut vârsta de pensionare nu din 2030, ci imediat, suntem țara cu cei mai tineri pensionari din Europa.”
26 ianuarie, 2011
”Dacă am reuși într-un termen mediu să stimulăm crearea a un milion de locuri de muncă, dintr-o dată și sistemul de pensii ar respira.”
26 ianuarie, 2011

Reportaj / Specialiștii aduși de firma spaniolă care construiește metroul sunt români. Emigrați.

Forța calificată de muncă, plecată din România în Spania sau Italia, se întoarce acasă. Dar nu așa cum și-ar dori-o sociologii, piața muncii și bugetele statului. Specialiștii pe utilajul care face tunelul metroului Drumul Taberei – Pantelimon, aduși de firma spaniolă care execută proiectul sunt români. Emigrați, și aduși acum ca specialiști străini.

Quo vadis, doctore? (II) Situaţii, soluţii – ale României, ale altor ţări

Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani. Cifra este egală cu toate generațiile de medici specialiști care au ieșit din rezidențiate în ultimul deceniu în România. Fenomenul e de netrecut cu vederea în dezbaterea despre iminenta reformă a Sănătăţii.

Quo vadis, doctore? (I) Cu cât finanţează România Sănătatea Europei

O adevărată fabrică de medici pentru Europa şi America. Migraţia anuală a depăşit deja numărul de medici specialişti pe care-i scoate, în fiecare an, şcoala rămânescă. Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani. Cifra este egală cu toate generațiile de medici specialiști care au ieșit din rezidențiate în ultimul deceniu în România. Fenomenul e de netrecut cu vederea în dezbaterea despre iminenta reformă a Sănătăţii.

Gaura de miliarde din gigacaloria românească: cum ne-au lăsat subvenţiile şi băieţii deştepţi cu cea mai scumpă căldură din Europa

1,3 miliarde de euro. Atât au plătit guvernul şi autorităţile locale în doar 3 ani (2007-2010) pe subvenţiile la căldură . În august anul acesta, guvernul a anulat subvenţia, lăsând în urmă cel mai scump preţ al gigacaloriei din Europa – potrivit unui studiu PwC: cu 20% mai mare decât în restul UE. Explicabil: subvenţiile au înlocuit tehnologizarea producerii şi transportului căldurii, iar preţurile energiei ieftine (cogenerate) sunt făcute şi umflate după cum trebuie să le iasă profitul anonimilor băieţi deştepţi.

România – primul recensământ după normele Eurostat. La ce ne aşteptăm

Al 12 le-a recensământ din istoria României va fi primul după criteriile europene. Țările UE au fost chemate anul acesta să-și numere cetățenii și să afle care pe unde sunt, ce muncesc, în ce case trăiesc, cât câștigă, ce educație au și în ce zeu cred. Bulgarii, germanii și englezii, au bifat deja această obligație europeană. Noi și ungurii o facem în octombrie. Săptămâna asta trebuie să înceapă campania de popularizare.

Motorul României duduie afară. Ce șanse avem să-l mai reconectăm la economia națională? Trei sociologi – trei scenarii posibile

Statisticile încă nu s-au hotărât: 2,5 până 3 milioane de români muncesc, trăiesc, consumă, fac copii și planuri de viitor în afara României.
Dar acești oameni au o importanţă aparte, după calităţile atribuite de sociologi: putere de muncă, mentalitate de luptători, își asumă riscuri, orientați către viitor, mulţi cu aptitudini antreprenoriale. România contează pe întorcerea lor, sau va apela la forţă de muncă străină?

Banii europeni epuizează prefinanţarea românească. Mărunţişul se pierde în labirintul sistemului. Studiu de caz: POS DRU

Câteva sute de ONG-uri, firme mici sau sindicate sunt revoltate de câteva zile din cauza unei decizii luate de Ministerul de Finanțe, la finele lunii august, prin care se reduce la 10% prefinanțarea acordată de stat pe proiectele europene. Prefinanțarea iniţială – de 30% din întreaga valoare a proiectului – a fost introdusă în iunie 2010 printr-o ordonanță de Guvern, din dorința de a impulsiona accesarea fondurilor structurale. Măsura avusese succes

România: „strategie de ţară” şi „plan de modernizare a statului”. Obiectivele naţionale ale României, trasate mereu de alţii

România nu a avut nicio strategie proprie de dezvoltare. Modernizarea statului nu a încăput în niciun plan intern coerent. Lipsa viziunii proprii asupra dezvoltării a fost suplinită, atât cât s-a putut, de angajamentele externe, condițiile impuse pentru integrarea europeană, de parametrii economici trecuți in scrisoarea de intenție cu vreun finanțator.

Reportaj / Specialiștii aduși de firma spaniolă care construiește metroul sunt români. Emigrați.

Forța calificată de muncă, plecată din România în Spania sau Italia, se întoarce acasă. Dar nu așa cum și-ar dori-o sociologii, piața muncii și bugetele statului. Specialiștii pe utilajul care face tunelul metroului Drumul Taberei – Pantelimon, aduși de firma spaniolă care execută proiectul sunt români. Emigrați, și aduși acum ca specialiști străini.

Quo vadis, doctore? (II) Situaţii, soluţii – ale României, ale altor ţări

Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani. Cifra este egală cu toate generațiile de medici specialiști care au ieșit din rezidențiate în ultimul deceniu în România. Fenomenul e de netrecut cu vederea în dezbaterea despre iminenta reformă a Sănătăţii.

Quo vadis, doctore? (I) Cu cât finanţează România Sănătatea Europei

O adevărată fabrică de medici pentru Europa şi America. Migraţia anuală a depăşit deja numărul de medici specialişti pe care-i scoate, în fiecare an, şcoala rămânescă. Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani. Cifra este egală cu toate generațiile de medici specialiști care au ieșit din rezidențiate în ultimul deceniu în România. Fenomenul e de netrecut cu vederea în dezbaterea despre iminenta reformă a Sănătăţii.

Gaura de miliarde din gigacaloria românească: cum ne-au lăsat subvenţiile şi băieţii deştepţi cu cea mai scumpă căldură din Europa

1,3 miliarde de euro. Atât au plătit guvernul şi autorităţile locale în doar 3 ani (2007-2010) pe subvenţiile la căldură . În august anul acesta, guvernul a anulat subvenţia, lăsând în urmă cel mai scump preţ al gigacaloriei din Europa – potrivit unui studiu PwC: cu 20% mai mare decât în restul UE. Explicabil: subvenţiile au înlocuit tehnologizarea producerii şi transportului căldurii, iar preţurile energiei ieftine (cogenerate) sunt făcute şi umflate după cum trebuie să le iasă profitul anonimilor băieţi deştepţi.

România – primul recensământ după normele Eurostat. La ce ne aşteptăm

Al 12 le-a recensământ din istoria României va fi primul după criteriile europene. Țările UE au fost chemate anul acesta să-și numere cetățenii și să afle care pe unde sunt, ce muncesc, în ce case trăiesc, cât câștigă, ce educație au și în ce zeu cred. Bulgarii, germanii și englezii, au bifat deja această obligație europeană. Noi și ungurii o facem în octombrie. Săptămâna asta trebuie să înceapă campania de popularizare.

Motorul României duduie afară. Ce șanse avem să-l mai reconectăm la economia națională? Trei sociologi – trei scenarii posibile

Statisticile încă nu s-au hotărât: 2,5 până 3 milioane de români muncesc, trăiesc, consumă, fac copii și planuri de viitor în afara României.
Dar acești oameni au o importanţă aparte, după calităţile atribuite de sociologi: putere de muncă, mentalitate de luptători, își asumă riscuri, orientați către viitor, mulţi cu aptitudini antreprenoriale. România contează pe întorcerea lor, sau va apela la forţă de muncă străină?

Banii europeni epuizează prefinanţarea românească. Mărunţişul se pierde în labirintul sistemului. Studiu de caz: POS DRU

Câteva sute de ONG-uri, firme mici sau sindicate sunt revoltate de câteva zile din cauza unei decizii luate de Ministerul de Finanțe, la finele lunii august, prin care se reduce la 10% prefinanțarea acordată de stat pe proiectele europene. Prefinanțarea iniţială – de 30% din întreaga valoare a proiectului – a fost introdusă în iunie 2010 printr-o ordonanță de Guvern, din dorința de a impulsiona accesarea fondurilor structurale. Măsura avusese succes

România: „strategie de ţară” şi „plan de modernizare a statului”. Obiectivele naţionale ale României, trasate mereu de alţii

România nu a avut nicio strategie proprie de dezvoltare. Modernizarea statului nu a încăput în niciun plan intern coerent. Lipsa viziunii proprii asupra dezvoltării a fost suplinită, atât cât s-a putut, de angajamentele externe, condițiile impuse pentru integrarea europeană, de parametrii economici trecuți in scrisoarea de intenție cu vreun finanțator.

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: