România: "strategie de ţară" şi "plan de modernizare a statului". Obiectivele naţionale ale României, trasate mereu de alţii - CursDeGuvernare.ro
sâmbătă

27 noiembrie, 2021

România: „strategie de ţară” şi „plan de modernizare a statului”. Obiectivele naţionale ale României, trasate mereu de alţii

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

2 martie, 2011

România nu a avut nicio strategie proprie de dezvoltare. Modernizarea statului nu a încăput în niciun plan intern coerent. Lipsa viziunii proprii asupra dezvoltării a fost suplinită, atât cât s-a putut, de angajamentele externe, condițiile impuse pentru integrarea europeană, de parametri economici trecuți in scrisoarea de intenție cu vreun finanțator.

O recunosc la unison toți politicienii: pentru o strategie de dezvoltare durabila e nevoie de consens, pentru ca planul odată conceput să fie aplicat întocmai, indiferent cine vine la putere. Or singurele direcții de dezvoltare obligatorii pentru orice partid a venit la guvernare au fost cele impuse din plan extern.

La acuzele opoziției că Rom,ânia nu are o strategie de dezvoltare, președintele Traian Băsescu a replicat în noiembrie 2010 că planul de modernizare a statului cuprinde șapte direcții.


Nici acestea nu sunt produsul viziunii și voinței clasei politice românești: sunt direcțiile obligatorii, care fac parte din strategia europeană de dezvoltare, care trasează parametri pentru fiecare stat membru. Și care fac parte din planul general de dezvoltare ”EUROPA 2020”.

Aportul României la plan a fost, în ceea ce o privește, negocierea unor parametri suportabili și a unor termene mai indulgente.

Ce este ”Europa 2020” şi ce este obligată România să facă pentru ea însăşi

Strategia Europa 2020 a luat locul precedentei Lisabona 2006, în urmă cu mai bine de un an, și trasează felul în care Uniunea Europeană își dorește să arate peste zece ani.În principal această strategie vorbește despre o coeziune economic-socială și teritorială a celor 27 de state membre, prin atingerea a cinci obiective, cu ținte cantitative: ocupare, educaţie, cercetare, 3 ţinte de energie şi mediu şi combaterea sărăciei – în total şapte ţinte pentru 2020, cele la care făcea referire și președintele Băsescu.Fiecare din cele 27 de țări membre UE și-a exprimat punctul de vedere privitor la această strategie, până în martie 2010, după consultări interne.

Structura care se ocupă de strategie: şapte ministere pe un plan de reformă

În România, instituția care se ocupă de monitorizarea acestei strategii, și translarea ei în plan național, este Direcția de Afaceri Europene (DAE), care primește ajutor de la două structuri inter-instituționale:

  • Grupul de lucru pentru strategia Europa 2020 – GLSE (care are aceeaşi componenţă ca grupul similar pentru Strategia Lisabona), cu atribuţii la nivel tehnic;
  • Grupul de lucru la nivel înalt pentru strategia Europa 2020 – GLNI (constituit din secretari de stat sau echivalent din principalele instituţii), cu atribuţii la nivel politic.

Activitatea celor două grupuri de lucru este completată de alte șapte grupuri de lucru sectoriale, care ar trebui să stabilească obiectivele naţionale Europa 2020. Fiecare grup de lucru sectorial este coordonat de ministerul cu atribuţii majore în domeniul respectiv.


Departamentul pentru Afaceri Europene este instituţia care asigură coordonarea elaborării şi monitorizării Programului Naţional de Reformă 2011-2013, document de planificare strategică prin care se va implementa în România strategia Europa 2020.

Obiectivele naționale ale României, asumate în planul ”Europa 2020”

O României pentru Strategia Europa 2020, au fost aprobate printr-o hotărâre de guvern în iulie 2010 și sint trecute, prin comparație cu Uniunea, în tabelul de mai jos.

Următorii pași în primăvara asta

În septembrie 2010 DAE a lansat procesul de elaborare a Programului Național de Reformă (PNR), instrument prin care România intenționează să atingă țintele agreate pentru Europa 2020. Acest PNR există momentan doar în stadiu de proiect, și a fost discutat în octombrie 2010, la Bruxelles, de Guvernului României şi reprezentanți ai Comisiei Europene.

– La 17 noiembrie 2010, schița PNR a fost aprobată în şedinţă de guvern şi trimis Comisiei Europene, de unde au mai venit niște indicații.

– Urmează ca până în martie-aprilie 2011 PNR să fie finalizat în România (inclusiv printr-o dezbatere publică), și prezentat Consiliului European în formă finală până la 15 aprilie 2011.

În ciuda declarațiilor oficiale destul de pompoase, aceste etape și obiective sunt cvasi-necunoscute de publicul din România.

Mulți dintre politicienii români sunt incapabili să formuleze puncte de vedere pe marginea acestui subiect. În general responsabilii din ministere se feresc să vorbească oficial despre strategia de țară, deși conform schemei expusă mai sus există șapte ministere în România în care se lucrează pentru închegarea acestui plan Național de Reformă.

Singurii care par să știe despre ce e vorba la nivel European sunt europarlamentarii români, însă ei nu se hazardează să explice concret ce se întâmplă în țară pentru îndeplinirea țintelor europene asumate. În acest moment nici măcar reprezentanții puterii nu știu să spună dacă, de exemplu, legile votate sau asumate în Parlament în ultimul an de zile sunt în concordanță cu obiectivele Europa 2020, deși ele se referă la creșterea vârstei de pensionare sau la reforma în educație.

Cadrul strategic național: scoatem de la naftalină planurile din 2004, scuturăm de praf planurile din 2007

Direcțiile convenite în strategia Europa 2020 nu sunt lucruri apărute ieri pe agenda publică românească. România și-a propus direcții similare de dezvoltare încă din 2004, când a elaborat Planul Național de Dezvoltare, în vederea integrării în UE.

După 2007, planul a fost completat cu Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013 (CSNR), ce cuprinde aproape aceleași direcții de dezvoltare pentru care era de așteptat să accesăm și să folosim fondurile structurale.

Iată care sunt aceste direcții, enunțate în CSNR:

  • .Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene – investiţiile în infrastructură vor îmbunătăţi calitatea reţelelor rutiere şi feroviare, precum şi a navigaţiei pe Dunăre, şi vor sprijini dezvoltarea mediului de afaceri şi crearea de noi locuri de muncă.
  • .Investiţiile în infrastructura de mediu vor contribui la îmbunătăţirea sistemelor de management al apei potabile şi a deşeurilor menajere la standarde europene. O eficienţă energetică mai mare de-a lungul întregului lanţ – producţie, transport, distribuţie şi utilizare finală – va îmbunătăţi competitivitatea economică şi calitatea aerului şi vor crea premizele unei dezvoltări durabile.
  • .Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti –Se va încuraja inovarea şi se va îmbunătăţi procesul de punere în practică a rezultatelor activităţilor de cercetare şi dezvoltare la oportunităţile de piaţă. Întreprinderile mici şi mijlocii vor beneficia de ajutoare pentru investiţii şi vor fi sprijinite prin servicii de consiliere pentru afaceri de calitate, precum şi prin asigurarea accesului la alte tipuri de servicii necesare dezvoltării şi creării de noi locuri de muncă. Turismul va fi sprijinit, de asemenea, acesta fiind un important motor al dezvoltării.
  • .Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România – strategia va urmări sprijinirea sistemului de învăţământ şi formare profesională în scopul îmbunătăţirii calităţii educaţiei şi calificărilor indivizilor, precum şi pentru asigurarea unei mai mari flexibilităţi a sistemului educaţional. Creşterea adaptabilităţii, dezvoltarea spiritului antreprenorial şi învăţarea pe parcursul întregii vieţi se vor afla în centrul politicilor în domeniu, iar angajatorii vor fi încurajaţi să investească în capitalul uman. Se vor sprijini acţiunile de combatere a excluziunii sociale şi de promovare a incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile (femeile, minorităţile etnice, persoanele cu dizabilităţi) care reprezintă categorii dezavantajate pe piaţa forţei de muncă, astfel încât acestea să poată beneficia de noile oportunităţi de angajare care vor fi create.
  • .Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente – strategia va îmbunătăţi managementul în sectorul public. Investiţiile vor contribui la îmbunătăţirea procesului de elaborare a politicilor şi a proceselor decizionale în domeniul managementului public, la dezvoltarea unui sistem al funcţiei publice modern, flexibil şi reactiv, precum şi la îmbunătăţirea standardelor de calitate şi eficienţă în furnizarea serviciilor publice.
  • .Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate – scopul este stoparea şi, eventual, inversarea tendinţei de accentuare a disparităţilor de dezvoltare prin sprijinirea şi promovarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate a Regiunilor. Acţiunile vor sprijini dezvoltarea regiunilor prin crearea condiţiilor necesare stimulării creşterii economice a regiunilor mai puţin dezvoltate, precum şi restructurarea zonelor rurale şi urbane.

Pentru toate aceste direcții de dezvoltare corespunde câte un Program Operațional de finanțare din fonduri structurale.

Ce spune Programul Național de Reformă 2011-2013

Dacă v-ați așteptat ca măcar în PNR să figureze niște direcții concrete de dezvoltare, ele nu există nici aici. Deocamdată. Conform direcțiilor generale trasate în proiectul Programului Național de Reformă – aflat încă în lucru – până în 2013 strategia economică pe termen mediu a României vizează următoarele obiective:

  • reluarea procesului de creștere economică și crearea de locuri de muncă
  • ajustarea deficitului public și a deficitului de cont current
  • protejarea categoriilor de populație cele mai afectate de criză
  • îmbunătățirea predictibilității șI a performanțelor politicii fiscale pe termen mediu și maximizarea utilizării fondurilor UE
  • asigurarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice
  • implementarea fermă a angajamentewlor asumate cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială șI alte instituții financiare internaționale
  • implementarea reformelor prioritate pe termen scurt șI mediu șI a măsurilor specifice pentru atingerea obiectivelor naționale stabilite în contextual Europa 2020.

O nouă structură pentru strategie: ”capul limpede” cerut de Banca Mondială, pentru coerența politicilor publice

Guvernul lucrează de două luni la un centru de analiză strategică petru prioritizarea politicilor publice la fiecare minister, în urma unor discuţii cu Banca Mondială.

Centrul va avea rol în trasarea priorităţilor administraţiei publice ţinând cont de fondurile disponibile.

”Prin înfiinţarea acestui aparat se urmăreşte crearea unui sistem integrat care să circule informaţia în toate ministerele, pentru a avea decizii şi soluţii corelate”, au declarat sure ministeriale.

Organismul va fi format din reprezentanţi guvernamentali, ai mediului de afaceri şi ai lumii academice din România şi din afara ţării, în proproţie de câte o treime.

Centrul, care va fi înfiinţat în subordinea primului-mnistru, nu va avea personalitate juridică, iar membrii săi nu vor fi remuneraţi.

Înfiinţarea acestei structuri a fost discutată pe 11 ianuarie, la o întrevedere, la Guvern, între premierul Emil Boc şi  vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, Philippe Le Hourerou.

Deşi au trecut două luni de atunci, structura a rămas învăluită în mister, cel puţin până la decizia de înfiinţare a acesteia.

”Când va fi decizia finalizată vă vom prezenta concluziile ei”, a spus Boc, zilele trecute.

Înfiinţarea centrului va fi decisă în Guvern.

Câteva detalii despre viitoarea structură a oferit consilierul de stat din guvern Andreea Paul-Vass, care a folosit termenul de Consiliu Naţional de Competitivitate.

”Consiliul ar trebui format o treime din reprezentanţi ai administraţiei publice, o treime din reprezentanţii mediului privat şi o treime din cei ai mediului academic şi universitar. Consiliul va fi un for de gândire pragmatică public – privată. Rolul acestuia va fi de a stabili dacă propunerile parlamentare servesc sau nu obiectivele de competitivitate stabilite la nivel naţional”, a spus Andreea Paul-Vass, la un seminar, în urmă cu o săptămână.

Opinii:

Adrian Severin„UE suferă ea însăși de o lipsă de strategie unitară”.

Adrian Severin, europarlamentar PSD și fost ministru de externe al României, pledează pentru o definire a strategiei naționale interne, apoi pentru una în cadrul UE și alta în lume. „Nu putem spune că UE ne impune ceva, dar strategia României nu se poate limita la ceea ce e convenit cu UE. În anumite privințe acordul cu UE este important, dar nu compensează ideea de strategie. Citește aici declarația integrală a lui Adrian Severin.

Cristian Preda: Dezvoltarea nu înseamnă să facem mall-uri”

Europarlamentarul PDL crede că e o chestiune de consecvență și oportuunitate: ”Problema ține de faptul că nu prea ducem lucrurile la bun sfârșit. Suntem, de exemplu, acum mai aproape de ceea ce însemna infrastructura de comunicații de secol 19, decât de ceea ce sunt acum Spania și Portugalia, de exemplu, în UE. A existat un soi de inerție non-operativă și în cazul celorlalte țări, care au intrat în UE în 2004, înainte de a accesa fondurile europene, iar noi am urmat acest scenariu al derutei, în care s-au înscris și predecesoarele noastre. Citește aici declarația integrală a lui Cristian Preda.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Alfred Bulai, sociolog, fost șef al Agenției de Strategii Guvernamentale: „Suntem ca un copil care știe engleză și traduce. Nu știm să facem nimic din capul nostru”.

Sociologul Alfred Bulai, implicat timp de câțiva ani în Agenția pentru Strategii Guvernamentale din subordinea executivului, spune că în ultimii 20 de ani România n-a fost capabilă să facă ceva pe cont propriu, ci doar să se supună directivelor internaționale ale creditorilor săi:„Nu există niciun fel de strategie. Varianta declarată de președintele Băsescu e tipic românească. Sigur că trebuie să ne ținem de ce am negociat cu UE, dar strategia proprie presupune o viziune pe mulți ani. Citește aici declarația integrală a lui Alfred Bulai.

 

 

Link-uri utile:

Cadrul Strategic Național de Referință 2007-2013

Programul Național de Reformă 2011-2013

Planul Național de Dezvoltare 2007-2013

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Orizontul 2020 este deja semi-ratat pentru Romania. Nu ne incalzeste ca nici pentru UE 2020 nu va fi la inaltimea asteptarilor. Nu vad nici de ce trebuie sa cautam cuvinte mari gen „strategie de tara” cand intelesul este vag. Oricum o strategie de tara nu se poate limita la 2020. Nu suntem nci singura tara din UE care este ghidata de initiative din exterior. Sa cautam cu disperarea paternitati si intitiative, programe, etc interne tot nu rezolva problema.
    Trebuie sa ne intrebam un lucru simplu.Avem interese pe termen lung? Daca da, ce putem face.
    Daca nu avem interese pe termen lung, atunci nu avem nevoie de o strategie de tara.

    Oricum articolul incepe de la ipoteza ca nu avem interese pe termen lung: „România nu a avut nicio strategie proprie de dezvoltare.” Si sincer nu pot da credit unei analize care nici macar nu pune un semn de intrebare dupa o asemenea afirmatie.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Orizontul 2020 este deja semi-ratat pentru Romania. Nu ne incalzeste ca nici pentru UE 2020 nu va fi la inaltimea asteptarilor. Nu vad nici de ce trebuie sa cautam cuvinte mari gen „strategie de tara” cand intelesul este vag. Oricum o strategie de tara nu se poate limita la 2020. Nu suntem nci singura tara din UE care este ghidata de initiative din exterior. Sa cautam cu disperarea paternitati si intitiative, programe, etc interne tot nu rezolva problema.
    Trebuie sa ne intrebam un lucru simplu.Avem interese pe termen lung? Daca da, ce putem face.
    Daca nu avem interese pe termen lung, atunci nu avem nevoie de o strategie de tara.

    Oricum articolul incepe de la ipoteza ca nu avem interese pe termen lung: „România nu a avut nicio strategie proprie de dezvoltare.” Si sincer nu pot da credit unei analize care nici macar nu pune un semn de intrebare dupa o asemenea afirmatie.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 88 al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 22 sunt alocate unei serii de analize care focalizează pe marea problemă...

rrr