fbpx

La obiect

Creșterea costului orar al forţei de muncă încetinește și coboară mult sub avansul PIB și al productivității din industrie. Explicații

Costul orar al forţei de muncă a crescut în al doilea trimestru din 2021 cu 6,69% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit datelor… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Producția industrială, în scădere lunară și doar la nivelul din urmă cu 4 ani. Problemele de structură

România a consemnat în iunie 2021 o scădere de -1% a producției industriale față de luna anterioară (serie brută). Acest rezultat a fost ușor defavorizat… Mai mult

14.09.2021

Chestiunea

Finanțele internaționale pun România ”la colț”: creștere bruscă la 3,72% a dobânzilor pe termen lung. Top-ul dobânzilor în UE

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna august 2021, până la un fulminant 3,72%, potrivit datelor publicate de Banca… Mai mult

14.09.2021

La obiect

Datoria externă totală, majorată cu 4 mld. euro într-o singură lună – deficitul de cont curent la 7 luni, mai mare cu 70% față de aceeași perioadă din 2020

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat la finele lunii iulie 2021 un deficit de 9.057 milioane euro, cu aproape 70% peste nivelul din… Mai mult

13.09.2021

Quo vadis, doctore? (I) Cu cât finanţează România Sănătatea Europei

de Dollores Benezic 25.10.2011

O adevărată fabrică de medici pentru Europa şi America. Migraţia anuală a depăşit deja numărul de medici specialişti pe care-i scoate, în fiecare an, şcoala rămânescă.

Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani.

Cifra este egală cu toate generațiile de medici specialiști care au ieșit din rezidențiate în ultimul deceniu în România. Fenomenul e de netrecut cu vederea în dezbaterea despre iminenta reformă a Sănătăţii.

În timp ce autoritățile noastre fac studii și strategii pe care uită apoi să le implementeze, firme de recrutare vin și de câteva ori pe an ca să racoleze specialiști din România. Spre deosebire de Ungaria, Cehia și Polonia, foste rezervoare și ele de medici pentru Europa Occidentală, acum au mai rămas România și Bulgaria, două țări în care nimeni nu face nimic ca să-și oprească medicii sau asistentele să emigreze.

Profesorul Gheorghe Burnei, unul dintre puținii chirurgi ortopezi pediatri rămas în România, el însuși la un pas de emigrare acum un an, spune că în ritmul ăsta, în 2020 sistemul medical românesc va fi ca în război: „un medic și sute de bolnavi lăsați în plata Domnului”.

Plecați în ultimii 5 ani: câți, unde și de unde?

Ponderea medicilor emigraţi, din total medici - pe judeţe. (Click pentru mărire)

– România are 48.000 de medici în total, iar anual ies din rezidențiat circa 2000 de specialiști.

Au plecat după facultate, după specializare sau chiar supracalificați. Tineri, maturi sau cu o carieră grea în spate, doctorii noștri au preferat s-o ia de la capăt în altă țară, împinși de la spate nu neapărat de salariile de mizerie, ci de nevoia de normalitate și statut corespunzător. Vasile Astărăstoaie, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), susține că înainte de 2007 pierdusem deja 10.000 de medici. Au urmat apoi, anii de după aderare:

– în 2007 – 2200 medici din totalul celor cu drept de liberă practică au solicitat la CMR certificate profesionale (good standing) pentru a putea lucra în străinătate;

– în 2008 – 1252 medici;

– în 2009 – 1900 medici;

– în 2010 – 2779 medici;

– în 2011 – 1700 medici pe primele opt luni ale anului

– Numărul cel mai mare de plecări se înregistrează din București, Cluj, Iași, și Timiș.

– Cele mai frecvente destinații: Franța, Marea Britanie și Germania, Italia, Spania, Suedia, Irlanda, Olanda, Canada, Belgia, Austria, Portugalia si Cipru.

– Cei mai mulți medici care au solicitat certificate profesionale sunt din specialitățile: Medicină Generală/Medicină de Familie, urmate de Chirurgie Generală și Anestezie Terapie Internsivă.

în afară de dovada de la CMR, solicitată doar de medicii specialiști cu drept de liberă practică, cei care doresc să plece din țară (absolvenți, rezidenți) mai au nevoie și de o parafă de la Ministerul Sănătății care să ateste că diplomele lor sunt legale.

Ministerul Sănătății a eliberat în 2010:

* 6160 documente necesare recunoaşterii în celelalte state membre a calificărilor de medic, medic dentist şi farmacist dobândit în România

* 3509 documente necesare recunoaşterii în celelalte state membre a calificărilor de asistent medical dobândit în România

România a livrat competenţă medicală în care a învestit 600 de milioane de euro. Şi continuă, de 75 de milioane pe an

Evoluţia personalului medical în România, în perioada 1990-2008. (Click pentru mărire)

Costul școlarizării unui student la medicină era până în acest an de 8000 de RON anual. Înmulțit cu șase ani de facultate obținem 48.000 de RON. Urmează 3-5 ani de rezidențiat, a câte 21.000 de RON/an. Obținem un total în jur de 30.000 de euro pentru specializarea unui medic (facultate plus rezidențiat).

Raportată la taxele de școlarizare la facultățile de medicină din lume, este o sumă comparabilă. De exemplu într-o universitate americană te costă cam 40.000 de dolari să faci Facultatea de medicină.

„Am produs pentru Europa şi nu am primit nimic în schimb”, a comentat Vasile Astărăstoaie situația facultăților de mediciniă din România.

Asta pentru că, înmulţind cei 20.000 de medici plecaţi cu 30.000 de euro, cât costă pregătirea unui specialist, rezultă că România a oferit lumii medici în valoare de 600 de milioane de euro în ultimul deceniu. În condițiile în care suntem țara cu cea mai mică alocație pentru sănătate pe cap de locuitor și cu cel mai mic număr de medici și asistente raportat la mia de locuitori din Europa.

Procesul continuă: la o medie de peste 2500 de medici specialişti plecaţi anual, “livrăm” an de an către ţările din Vest competenţă medicală de vreo 75 de milioane de euro. Noi ne pregătim alţii, care, la rândul lor, vor pleca.

Totuși, chiar dacă n-ar pleca, nu toți absolvenții și-ar găsi loc de muncă pe piața internă. În raportul „O sănătate centrată pe nevoile cetățeanului”, elaborat de o comisie prezidențială în 2008, se sublinia faptul că mai mult de jumătate dintre absolvenții de medicină rămân în afara sistemului, pentru că „în fiecare an numărul de locuri pentru rezidenţiat reprezintă doar aproximativ 48% din numărul absolvenţilor facultăţilor de medicină”.

Conform legii, începând cu promoția din 2005 absolvenții de medicină neconfirmați de rezidențiat pot efectua doar trei ani de practică supravegheată în unităţi sanitare publice sau în cabinete de medicină de familie, la solicitarea acestor unităţi. Altfel ei nu au drept de liberă practică și devin doar niște absolvenți fără calificare. „Ca atare există, o risipă mare de resurse: după şase ani de studiu doar o mică parte din absolvenţii unei promoţii pot intra într-un ciclu de specializare care să le ofere dreptul de practică”, admite raportul Comisiei prezidențiale.

România în statisticile medicale: personal medical sub necesităţi, gestiune dezastruoasă a sistemului

Numărul de medici şi asistente la 10.000 de locuitori în diferite ţări ale lumii (Click pe imagine pentru mărire)

  • Țările est şi central-europene alocă între 6 şi 8% din PIB pentru sănătate, iar ţările din OECD între 10 şi 12% din PIB. Mult deasupra României, care a alocat cel mai mult în 2008 – anume 4,5% din PIB.
  • România are una dintre cele mai ridicate rate de internare din lume. Sectorul spitalicesc din România consumă în mod constant peste 50% din bugetul CNAS, la care se adaugă fondurile de la Ministerul Sănătăţii Publice pentru investiţii şi fondurile pentru programele derulate prin spitale
  • Aproape 100 de localităţi din țară nu au medic. La nivel naţional, numărul de locuitori care revin la un medic în zona rurală este de peste 6 ori mai mare decât în urban. Şi aceste date ascund însă importante dezechilibre regionale, în timp ce în regiunile din Sud şi Sud-est revin 773 şi, respectiv 655 locuitori la 1 medic, în regiunea de Nord-Est se înregistrează 1 medic la 2778 locuitori
  • Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că România se află pe locul 31 din 33 de ţări, cu o densitate de 1,9 medici la 1000 locuitori, doar Albania şi Bosnia-Herţegovina înregistrând densităţi mai mici decât ţara noastră. România ocupă ultimele locuri, înregistrând o situaţie la fel de critică, şi pentru asistentele medicale (3,89 asistente medicale la 1000 locuitori), dentişti (cu 0,22 dentişti la 1000 locuitori) şi farmacişti (0,06 farmacişti la 1000 locuitori)
  • Un studiu al Băncii Mondiale (Raport privind plăţile informale în sector sanitar din Romania, prezentat de LEGICON şi CURS pentru Ministerul Sănătăţii, în cadrul unui proiect al Băncii Mondiale, 2005) estima că totalul plăţilor informale din România anului 2004 era peste 300 milioane de euro şi că reprezintă o mare parte din plăţile totale de numerar (41%)

(Citeşte şi: Quo vadis, doctore? (II) Soluţiile şi viziunile: ale noastre şi ale altor ţări)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.10.2011

4 comentarii

  1. O zi obişnuită: 26 Octombrie – “ Zgonea regalu’ “ « Politeía
    26.10.2011, 7:53 am

    […] Cu cât finanţează România Sănătatea Europei. O adevărată fabrică de medici pentru Europa şi America. Migraţia anuală a depăşit deja numărul de medici specialişti pe care-i scoate, în fiecare an, şcoala rămânescă. Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor din România, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani. Cifra este egală cu toate generațiile de medici specialiști care au ieșit din rezidențiate în ultimul deceniu în România. Fenomenul e de netrecut cu vederea în dezbaterea despre iminenta reformă a Sănătăţii. În timp ce autoritățile noastre fac studii și strategii pe care uită apoi să le implementeze, firme de recrutare vin și de câteva ori pe an ca să racoleze specialiști din România. Spre deosebire de Ungaria, Cehia și Polonia, foste rezervoare și ele de medici pentru Europa Occidentală, acum au mai rămas România și Bulgaria, două țări în care nimeni nu face nimic ca să-și oprească medicii sau asistentele să emigreze, intergral pe Curs de Guvernare. […]

  2. Quo vadis, doctore? (I) Cu cât finanţează România Sănătatea Europei | Critic Atac
    26.10.2011, 8:16 am

    […] Sursa: Cursdeguvernare.ro (fragment) […]

  3. 5 motive economico-sociale care cer urgent regândirea sistemului de Sănătate » CursDeGuvernare.ro
    17.2.2013, 11:11 am

    […] (Citește și: ”Quo vadis, doctore? (I) Cu cât finanţează România Sănătatea Europei”) […]

  4. Quo vadis, doctore? (II) Situaţii, soluţii – ale României, ale altor ţări » CursDeGuvernare.ro
    17.3.2013, 2:25 pm

    […] (Citeşte şi:  Quo vadis, doctore? (I) Cu cât finanţează România Sănătatea Europei) […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Proiect pilot de creștere a competențelor digitale ale profesorilor de liceu, anunțat de Ionuț Sas, președinte AmCham Education TaskForce

Vladimir Ionescu

AmCham va lansa, în următoarele săptămâni, un proiect pilot de creștere a competențelor digitale adresat profesorilor de liceu. Inițiativa, explică Ionuț Sas (foto), președinte al… Mai mult

Just Business

Iulian Stanciu, eMAG: În economia viitorului, digitalul costă cel mai puțin și aduce cea mai mare valoare adăugată

Vladimir Ionescu

Economia digitală și competențele resursei umane sunt elementele-cheie pentru dezvoltarea României prin creșterea valorii adăugate, este de părere Iulian Stanciu, CEO eMAG. ”Economia digitală cred… Mai mult

Stiri

Răzvan Nicolescu: UE trebuie să pregătească 800.000 de specialiști în domeniul bateriilor, România nu poate rămâne pe dinafară

Adrian N Ionescu

Universitățile din România au șansa de a intra în infrastructura educațională europeană proiectată prin Academia Europeană a Bateriilor a Institutului European de Inovare și Tehnologie… Mai mult

Stiri

Moțiunea de cenzură a PSD va fi votată pe 5 octombrie. USR PLUS acuză un nou abuz al PSD și PNL

Vladimir Ionescu

Moțiunea de cenzură depusă marți de PSD împotriva Guvernului Florin Cîțu va fi supusă la vot peste o săptămână – marți, 5 octombrie -, conform… Mai mult

Stiri

10.000 de lei amendă pentru organizatorii Congresului PNL pentru nerespectarea măsurilor anti-Covid. Cei care nu au purtat mască riscă amendă separată

Vladimir Ionescu

PNL a fost amendat de Poliția Capitalei cu 10.000 de lei pentru nerespectarea măsurilor sanitare la congresul din weekend, în care premierul Florin Cîțu a… Mai mult

Stiri

Record de infectări zilnice cu Covid: 11.049 cazuri în ultimele 24 de ore

Vladimir Ionescu

Un număr de 11.049 de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 au fost raportate în ultimele 24 de ore, conform  raportării de marți a Grupului… Mai mult

Stiri

Scumpirea energiei poate determina relocarea metalurgiei neferoaselor în afara UE

Iulian Soare

Scumpirea electricității i-ar putea determina  pe producătorii de metale din Europa să îşi transfere operaţiunile în alte regiuni. Totodată planurile UE privind reducerea emisiilor de… Mai mult