fbpx Modifica setari cookieuri

Chestiunea

Cu ce cheltuieli de sănătate a intrat România, cu viteză, în criza Covid-19. Țara e pe primul loc în UE la mortalitatea din cauze tratabile

Diagnosticul sec pus în „State of Health in the EU”, România – Profilul Sănătății, apărut în noiembrie 2019 plasează țara noastră pe ultimul loc în… Mai mult

31.03.2020

La obiect

Cartofii şi legumele – marile probleme ale pieței românești: Producția vegetală pe 2019 – în scădere.

Producţia vegetală anunţată pentru anul 2019 a scăzut cu peste două milioane de tone şi a ajuns la circa 29,5 milioane tone. Cinci șesimi din… Mai mult

31.03.2020

La obiect

19 parlamentari reiau asaltul eșuat al lui Darius Vîlcov asupra furnizorilor de combustibili în agricultură, în favoarea marilor distribuitori

Un grup de 19 parlamentari încearcă modificarea Codul fiscal pentru a scoate din piata comerciantii engross de produse accizate (combustibili) care nu au depozite proprii.… Mai mult

30.03.2020

Analiză

Exportul românesc: balanța dintre „Materii prime” și „produse finite” – cheia drasticului deficit comercial

România a încheiat anul 2019 cu un deficit comercial crescut la 17,28 miliarde euro, adică nu mai puțin de 7,8% din PIB. În contextul acestui… Mai mult

30.03.2020

Quo vadis, doctore? (I) Cu cât finanţează România Sănătatea Europei

de Dollores Benezic 25.10.2011

O adevărată fabrică de medici pentru Europa şi America. Migraţia anuală a depăşit deja numărul de medici specialişti pe care-i scoate, în fiecare an, şcoala rămânescă.

Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani.

Cifra este egală cu toate generațiile de medici specialiști care au ieșit din rezidențiate în ultimul deceniu în România. Fenomenul e de netrecut cu vederea în dezbaterea despre iminenta reformă a Sănătăţii.

În timp ce autoritățile noastre fac studii și strategii pe care uită apoi să le implementeze, firme de recrutare vin și de câteva ori pe an ca să racoleze specialiști din România. Spre deosebire de Ungaria, Cehia și Polonia, foste rezervoare și ele de medici pentru Europa Occidentală, acum au mai rămas România și Bulgaria, două țări în care nimeni nu face nimic ca să-și oprească medicii sau asistentele să emigreze.

Profesorul Gheorghe Burnei, unul dintre puținii chirurgi ortopezi pediatri rămas în România, el însuși la un pas de emigrare acum un an, spune că în ritmul ăsta, în 2020 sistemul medical românesc va fi ca în război: „un medic și sute de bolnavi lăsați în plata Domnului”.

Plecați în ultimii 5 ani: câți, unde și de unde?

Ponderea medicilor emigraţi, din total medici - pe judeţe. (Click pentru mărire)

– România are 48.000 de medici în total, iar anual ies din rezidențiat circa 2000 de specialiști.

Au plecat după facultate, după specializare sau chiar supracalificați. Tineri, maturi sau cu o carieră grea în spate, doctorii noștri au preferat s-o ia de la capăt în altă țară, împinși de la spate nu neapărat de salariile de mizerie, ci de nevoia de normalitate și statut corespunzător. Vasile Astărăstoaie, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), susține că înainte de 2007 pierdusem deja 10.000 de medici. Au urmat apoi, anii de după aderare:

– în 2007 – 2200 medici din totalul celor cu drept de liberă practică au solicitat la CMR certificate profesionale (good standing) pentru a putea lucra în străinătate;

– în 2008 – 1252 medici;

– în 2009 – 1900 medici;

– în 2010 – 2779 medici;

– în 2011 – 1700 medici pe primele opt luni ale anului

– Numărul cel mai mare de plecări se înregistrează din București, Cluj, Iași, și Timiș.

– Cele mai frecvente destinații: Franța, Marea Britanie și Germania, Italia, Spania, Suedia, Irlanda, Olanda, Canada, Belgia, Austria, Portugalia si Cipru.

– Cei mai mulți medici care au solicitat certificate profesionale sunt din specialitățile: Medicină Generală/Medicină de Familie, urmate de Chirurgie Generală și Anestezie Terapie Internsivă.

în afară de dovada de la CMR, solicitată doar de medicii specialiști cu drept de liberă practică, cei care doresc să plece din țară (absolvenți, rezidenți) mai au nevoie și de o parafă de la Ministerul Sănătății care să ateste că diplomele lor sunt legale.

Ministerul Sănătății a eliberat în 2010:

* 6160 documente necesare recunoaşterii în celelalte state membre a calificărilor de medic, medic dentist şi farmacist dobândit în România

* 3509 documente necesare recunoaşterii în celelalte state membre a calificărilor de asistent medical dobândit în România

România a livrat competenţă medicală în care a învestit 600 de milioane de euro. Şi continuă, de 75 de milioane pe an

Evoluţia personalului medical în România, în perioada 1990-2008. (Click pentru mărire)

Costul școlarizării unui student la medicină era până în acest an de 8000 de RON anual. Înmulțit cu șase ani de facultate obținem 48.000 de RON. Urmează 3-5 ani de rezidențiat, a câte 21.000 de RON/an. Obținem un total în jur de 30.000 de euro pentru specializarea unui medic (facultate plus rezidențiat).

Raportată la taxele de școlarizare la facultățile de medicină din lume, este o sumă comparabilă. De exemplu într-o universitate americană te costă cam 40.000 de dolari să faci Facultatea de medicină.

„Am produs pentru Europa şi nu am primit nimic în schimb”, a comentat Vasile Astărăstoaie situația facultăților de mediciniă din România.

Asta pentru că, înmulţind cei 20.000 de medici plecaţi cu 30.000 de euro, cât costă pregătirea unui specialist, rezultă că România a oferit lumii medici în valoare de 600 de milioane de euro în ultimul deceniu. În condițiile în care suntem țara cu cea mai mică alocație pentru sănătate pe cap de locuitor și cu cel mai mic număr de medici și asistente raportat la mia de locuitori din Europa.

Procesul continuă: la o medie de peste 2500 de medici specialişti plecaţi anual, “livrăm” an de an către ţările din Vest competenţă medicală de vreo 75 de milioane de euro. Noi ne pregătim alţii, care, la rândul lor, vor pleca.

Totuși, chiar dacă n-ar pleca, nu toți absolvenții și-ar găsi loc de muncă pe piața internă. În raportul „O sănătate centrată pe nevoile cetățeanului”, elaborat de o comisie prezidențială în 2008, se sublinia faptul că mai mult de jumătate dintre absolvenții de medicină rămân în afara sistemului, pentru că „în fiecare an numărul de locuri pentru rezidenţiat reprezintă doar aproximativ 48% din numărul absolvenţilor facultăţilor de medicină”.

Conform legii, începând cu promoția din 2005 absolvenții de medicină neconfirmați de rezidențiat pot efectua doar trei ani de practică supravegheată în unităţi sanitare publice sau în cabinete de medicină de familie, la solicitarea acestor unităţi. Altfel ei nu au drept de liberă practică și devin doar niște absolvenți fără calificare. „Ca atare există, o risipă mare de resurse: după şase ani de studiu doar o mică parte din absolvenţii unei promoţii pot intra într-un ciclu de specializare care să le ofere dreptul de practică”, admite raportul Comisiei prezidențiale.

România în statisticile medicale: personal medical sub necesităţi, gestiune dezastruoasă a sistemului

Numărul de medici şi asistente la 10.000 de locuitori în diferite ţări ale lumii (Click pe imagine pentru mărire)

  • Țările est şi central-europene alocă între 6 şi 8% din PIB pentru sănătate, iar ţările din OECD între 10 şi 12% din PIB. Mult deasupra României, care a alocat cel mai mult în 2008 – anume 4,5% din PIB.
  • România are una dintre cele mai ridicate rate de internare din lume. Sectorul spitalicesc din România consumă în mod constant peste 50% din bugetul CNAS, la care se adaugă fondurile de la Ministerul Sănătăţii Publice pentru investiţii şi fondurile pentru programele derulate prin spitale
  • Aproape 100 de localităţi din țară nu au medic. La nivel naţional, numărul de locuitori care revin la un medic în zona rurală este de peste 6 ori mai mare decât în urban. Şi aceste date ascund însă importante dezechilibre regionale, în timp ce în regiunile din Sud şi Sud-est revin 773 şi, respectiv 655 locuitori la 1 medic, în regiunea de Nord-Est se înregistrează 1 medic la 2778 locuitori
  • Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că România se află pe locul 31 din 33 de ţări, cu o densitate de 1,9 medici la 1000 locuitori, doar Albania şi Bosnia-Herţegovina înregistrând densităţi mai mici decât ţara noastră. România ocupă ultimele locuri, înregistrând o situaţie la fel de critică, şi pentru asistentele medicale (3,89 asistente medicale la 1000 locuitori), dentişti (cu 0,22 dentişti la 1000 locuitori) şi farmacişti (0,06 farmacişti la 1000 locuitori)
  • Un studiu al Băncii Mondiale (Raport privind plăţile informale în sector sanitar din Romania, prezentat de LEGICON şi CURS pentru Ministerul Sănătăţii, în cadrul unui proiect al Băncii Mondiale, 2005) estima că totalul plăţilor informale din România anului 2004 era peste 300 milioane de euro şi că reprezintă o mare parte din plăţile totale de numerar (41%)

(Citeşte şi: Quo vadis, doctore? (II) Soluţiile şi viziunile: ale noastre şi ale altor ţări)

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.10.2011

4 comentarii

  1. O zi obişnuită: 26 Octombrie – “ Zgonea regalu’ “ « Politeía
    26.10.2011, 7:53 am

    […] Cu cât finanţează România Sănătatea Europei. O adevărată fabrică de medici pentru Europa şi America. Migraţia anuală a depăşit deja numărul de medici specialişti pe care-i scoate, în fiecare an, şcoala rămânescă. Conform datelor furnizate de Colegiul Medicilor din România, România a pierdut 10.000 de medici înainte de aderarea la UE și încă 10.000 în ultimii 5 ani. Cifra este egală cu toate generațiile de medici specialiști care au ieșit din rezidențiate în ultimul deceniu în România. Fenomenul e de netrecut cu vederea în dezbaterea despre iminenta reformă a Sănătăţii. În timp ce autoritățile noastre fac studii și strategii pe care uită apoi să le implementeze, firme de recrutare vin și de câteva ori pe an ca să racoleze specialiști din România. Spre deosebire de Ungaria, Cehia și Polonia, foste rezervoare și ele de medici pentru Europa Occidentală, acum au mai rămas România și Bulgaria, două țări în care nimeni nu face nimic ca să-și oprească medicii sau asistentele să emigreze, intergral pe Curs de Guvernare. […]

  2. Quo vadis, doctore? (I) Cu cât finanţează România Sănătatea Europei | Critic Atac
    26.10.2011, 8:16 am

    […] Sursa: Cursdeguvernare.ro (fragment) […]

  3. 5 motive economico-sociale care cer urgent regândirea sistemului de Sănătate » CursDeGuvernare.ro
    17.2.2013, 11:11 am

    […] (Citește și: ”Quo vadis, doctore? (I) Cu cât finanţează România Sănătatea Europei”) […]

  4. Quo vadis, doctore? (II) Situaţii, soluţii – ale României, ale altor ţări » CursDeGuvernare.ro
    17.3.2013, 2:25 pm

    […] (Citeşte şi:  Quo vadis, doctore? (I) Cu cât finanţează România Sănătatea Europei) […]

Lăsați un comentariu


Stiri

Bilanț coronavirus, miercuri: 344 de noi cazuri, creștere semnificativă a testărilor

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate alte 344 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19, Pe teritoriul României au fost confirmate până în… Mai mult

Stiri

Armata preia și conducerea Spitalului Deva

Vladimir Ionescu

Medici militari vor prelua conducerea spitalului județean din Deva, așa cum s-a întâmplat la Suceava, a anunțat miercuri ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. Decizia vine după… Mai mult

Stiri

Secretarul US Navy a demisionat după ce l-a ridiculizat pe fostul comandant al USS Roosevelt

Iulian Soare

Secretarul US Navy, Thomas Modly (foto), a demisionat marţi, după ce l-a criticat și ridiculizat pe fostul comandant al navei USS Theodore Roosevelt, care ceruse… Mai mult

Stiri

OMV Petrom: Vânzările de carburanți au scăzut cu 30% spre sfârșitul T1 / 2020

Adrian N Ionescu

Vânzările de carburanţi ale OMV Petrom (SNP) au suferit „o scădere abruptă de peste 30%” spre finalul Trimestrului 1 din 2020, iar „rata de utilizare… Mai mult

Europa

După 16 ore de discuții, miniștrii de finanțe din zona euro Nu au reușit să ajungă la un acord privind măsurile de salvare

Alexandra Pele

Miniștrii de finanțe din zona euro nu au reușit să cadă de acord asupra unei strategii de atenuare a impactului economic generat de pandemia Covid-19,… Mai mult

Europa

Comisia Europeană renunță la adoptarea planului de ieșire din carantină din cauza reacțiilor ostile ale unor capitalele UE

Iulian Soare

Comisia Europeană a fost forțată de reacția câtorva state membre să renunțe la prezentarea ”foii de parcurs” de ridicare a restricțiilor împuse de pandemia coronavirus.… Mai mult

Europa

Președintele Consiliului European al Cercetării a demisionat din cauza răspunsului necoordonat al UE la pandemia cu noul coronavirus

Iulian Soare

Mauro Ferrari (foto), un reputat expert în nanomedicină, a demisionat marți de la conducerea Consiliului European al Cercetării după numai trei luni de la preluarea… Mai mult