După o zi de bombardamente intense și lupte la sol în orașe și localități din întreaga Ucraină, Rusia și-a îndreptat vineri atenția către capitala Kiev.
Ministerul ucrainean al Apărării a confirmat în jurul prânzului că forțele ruse au intrat în districtul Obolon, situat la circa 15 kilometri de centrul Kievului.
(Vedeți și: ”Live text / Jurnal de front – ziua a doua: Atacul asupra Kievului”)
Armata i-a încurajat pe cetățeni să rămână în case și să ”pregătească cocktailuri Molotov” pentru a descuraja forțele ruse. Câteva ore mai târziu, Rusia anunța că a blocat Kievul din partea de vest și a capturat aeroportul strategic Hostomel din afara capitalei
Concentrându-se acum pe capitală, acțiunile Moscovei indică foarte clar că scopul său este de a răsturna guvernul președintelui Volodimir Zelenski.
Tot vineri, Rusia a mai preluat controlul asupra teritoriului din jurul fostei centrale nucleare de la Cernobîl, situată la 95 de kilometri la nord de Kiev.
(Citiți și: ”VIDEO/ Armata rusă a intrat în Kiev, lupte grele cu blindatele în periferii”)
Luptele au continuat în toată Ucraina, în timp ce trupele ruse au avansat de-a lungul granițelor de nord-est, est și sud. Totodată, vineri s-a confirmat că Rusia a preluat controlul asupra Insulei Șerpilor, din Marea Neagră. Aceasta se află la 50 de kilometri de Sulina și are o importanță strategică pentru că ar putea permite Rusiei să controleze tranzitul navelor spre Ucraina. Regiunea include căi navigabile importante către orașele-port Odesa și Kherson.
1 – Rusia anunță că va negocia numai dacă Ucraina capitulează / Zelenski, apeluri la luptă pentru populația civilă
Moscova este pregătită să poarte negocieri cu Kievul, dar numai după ce armata ucraineană va depune armele, a declarat vineri ministrul rus de externe Serghei Lavrov, adăugând că Rusia dorește ca poporul ucrainean să fie independent și să aibă posibilitatea de a-și defini liber destinul, a mai precizat oficialul rus.
Ucraina a rezistat însă mai bine decât se aștepta toată lume atacului în forță a rușilor.
Preşedintele Volodimir Zelenski i-a chemat vineri în Ucraina pe europenii cu experiență de luptă, pentru a respinge invazia armatei ruse și a apăra Europa.
Totodată, statele membre NATO au decis să-și crească prezența în Europa de Est. ”Nimeni nu ar trebui să se lase păcălit de barajul de minciuni al guvernului rus. Vom desfășura forțe defensive suplimentare semnificative în partea de est a alianței”, se arată într-o declarație comună a celor 30 de lideri din statele membre NATO, difuzată în urma unui summit virtual prezidat de secretarul general Jens Stoltenberg.
2 – Noile sancțiuni încă se discută: SWIFT și activele din străinătate ale lui Putin, pe listă
Ambasadorii statelor membre ale UE au decis sancționarea personală a liderului de la Kremlin și a șefului diplomației de la Moscova chiar înainte de aprobarea următorului pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca reacție la invadarea Ucrainei.
De asemenea, Franța ar accepta blocarea accesului Rusiei la rețeaua globală de plăți bancare SWIFT doar ca o sancțiune de „ultimă instanță”, potrivit ministrului francez de Finanțe Bruno Le Maire. Interzicerea accesului Rusiei la sistemului SWIFT ar face aproape imposibile tranzacțiile bancare ruse, dar și plata importurilor europene de țiței și gaze rusești
Germania s-a arătat la rândul său „deschisă” la măsura excluderii Rusiei din sistemul internațional de plăți SWIFT, dar înainte de aceasta este necesară evaluarea consecințelor asupra propriei economii, a declarat vineri ministrul german de Finanțe Christian Lindner.
Guvernele statelor UE care au blocat sancțiunile dure împotriva Rusiei s-au făcut de rușine, acuză fostul președinte al Consiliului European Donald Tusk.
„În acest război totul este real: nebunia și cruzimea lui Putin, victimele ucrainene, bombele care cad asupra Kievului”, a scris vineri pe Twitter polonezul.
3 – Exodul ucrainenilor – Peste 10.000 de refugiați au ajuns în România
Un număr de 10.624 de ucraineni au intrat în România în ultimele 24 de ore, iar dintre ei, 3.360 au tranzitat doar țara, ieșind deja pe la punctele de frontieră din vest. Doar 11 persoane au solicitat azil în România.
Refugiații au luat cu asalt hoteluri și moteluri din nordul țării, iar mai mulți români s-au oferit să-i ajute pe cei care și-au părăsit casele cu doar câteva bagaje pentru a scăpa de bombardamentele rușilor.
Peste 50.000 de refugiați ucraineni au părăsit țara în mai puțin de 48 de ore, potrivit Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Filippo Grandi, care a spus că majoritatea au plecat în Polonia și Moldova.
Conflictul din Ucraina s-ar putea traduce printr-o ”nouă criză a refugiaților”, cu până la cinci milioane de persoane suplimentare deplasate, a avertizat ambasadorul americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield.
