Bruxelles își schimbă politicile de cheltuieli pentru a redirecționa zeci de miliarde de euro către apărare și securitate, informează The Financial Times.
Schimbarea politicii s-ar aplica la aproximativ o treime din bugetul comun al blocului, sau aproximativ 392 de miliarde de euro din 2021 până în 2027, bani care vizează Fondul de Coeziune, constituit pentru reducerea inegalității economice dintre țările UE.
Doar 5% din fondurile de coeziune 2021-2027 cheltuite în acest moment
Doar aproximativ 5% din aceste așa-numite fonduri de coeziune au fost cheltuite până în prezent, cei mai mari beneficiari – Polonia, Italia și Spania – cheltuind mai puțin decât această medie.
Și România este un beneficiar important al acestor fonduri, politica de coeziune a UE alocând României 31,5 miliarde euro în perioada 2021-2027. Suma exactă cheltuită de România până în acest moment din Fondul de Coeziune nu este cunoscută.
Conform regulilor existente, aceste fonduri nu pot fi utilizate pentru achiziționarea de echipamente de apărare sau pentru finanțarea directă a armatei, dar investițiile în așa-numitele produse cu dublă utilizare, cum ar fi dronele, sunt permise.
Banii de coeziune pot fi folosiți la dezvoltarea industriilor de apărare
Capitalelor statelor membre li se va spune în săptămânile următoare că vor avea acum ”mai multă flexibilitate” în temeiul regulilor pentru a aloca fonduri de coeziune pentru a-și sprijini industriile de apărare și proiectele de mobilitate militară, cum ar fi consolidarea drumurilor și podurilor pentru a permite trecerea în siguranță a tancurilor, potrivit unor oficiali UE.
Aceasta va include autorizarea finanțării pentru stimularea producției de arme și muniție, deși interdicția de a folosi fondurile UE pentru achiziționarea acestor arme va rămâne în continuare.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că fondurile de coeziune ar putea fi utilizate pentru industria de apărare, atâta timp cât acestea contribuie la „misiunea generală de îmbunătățire a dezvoltării regionale”, inclusiv mobilitatea militară.
Mobilitate militară cu banii de coeziune
Germania este pivotul mobilității militare europene datorită locației sale, dar infrastructura sa de transport este într-o stare proastă. Ministerul Economiei din Berlin a estimat în 2022 că țara trebuie să cheltuiască urgent 165 de miliarde de euro pe drumuri, căi ferate și poduri. Germania urmează să primească 39 de miliarde de euro din fonduri de coeziune până în 2027.
Mișcarea va fi salutată și de statele de la granița de est a UE, care au intensificat cheltuielile militare de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în timp ce unele au suferit o scădere a investițiilor străine.
„Trebuie să investim în proiecte de mobilitate militară care sunt costisitoare, dar importante nu numai pentru o țară, ci și pentru întreaga regiune”, a declarat Gintarė Skaistė, ministrul de finanțe al Lituaniei.
Trump i-a avertizat pe aliații NATO la începutul acestui an că, în calitate de președinte, va încuraja Rusia să facă „orice naiba vrea” dacă membrii alianței nu își vor îndeplini obiectivul de cheltuieli pentru apărare.
Polonia în special a exercitat presiuni asupra Comisiei pentru a putea cheltui mai mult pentru apărare fără să fie penalizată pentru creșterea deficitului. Varșovia și-a cheltuit 4,1% din PIB pentru armată în acest an – dublu față de ținta NATO – și intenționează să atingă 4,7% în 2025.
O explicație pentru cheltuielile reduse din coeziune- banii de PNRR au avut prioritate
Țările UE și-au cheltuit până acum relativ puțin din fondurile lor de coeziune, deoarece, în schimb, au acordat prioritate miliardelor în așa-numitele fonduri de redresare puse la dispoziție în urma pandemiei de Covid-19. Acestea expiră în 2026.
Polonia cheltuia de obicei o sumă relativ mare din fondurile sale de coeziune în comparație cu statele din regiune, dar a rămas în urmă în ciclul bugetar actual, deoarece nu a putut accesa fondurile care au fost înghețate de Bruxelles în 2022, pe fondul preocupărilor legate de statul de drept.
Banii au început să vină abia după ce premierul Donald Tusk a preluat mandatul, în decembrie anul trecut.
Decizia Comisiei, salutată de plătitorii neți la bugetul UE
Politica de susținere a cheltuielile legate de apărare va fi salutată și de plătitorii neți din bugetul UE, cum ar fi Germania, Țările de Jos și Suedia, care consideră că utilizarea fondurilor existente este preferabilă emiterii de datorii comune sau contribuțiilor suplimentare către UE.
Transferarea banilor de la alte priorități către industria de apărare, ar necesita aprobarea Comisiei, a spus un oficial.
„Faptul că ar trebui să acordăm mai multă atenție apărării nu înseamnă că ar trebui să uităm de tranziția verde sau de coeziune”, a declarat Piotr Serafin, viitorul comisar pentru bugetul UE, în timpul audierii sale de confirmare săptămâna trecută.
Guvernele regionale au sentimente mixte cu privire la împingerea către cheltuielile pentru apărare, îngrijorându-se că schimbarea ar putea avea loc în detrimentul dezvoltării regionale și ar implica o centralizare a finanțării departe de autoritățile locale.
(Citește și: ”Agitație în Consiliul European – ”frugalii” cer tăieri din politicile agricole și de coeziune pentru a finanța noile priorități europene”)
***