miercuri

17 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

25 februarie, 2022

În imagine, șeful delegaţiei URSS la conferinţa de la San Francisco, Andrei Andreevici Gromîko (foto), semnează Carta ONU/ 26 iunie 1945

Invazia Ucrainei reprezintă cel mai de amploare atac asupra unei țări europene de după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și cea mai flagrantă încălcare a unora dintre cele mai importante tratate semnate de națiunile lumii de atunci, avertizează experții.

Aceasta călcare a legislației internaționale și a angajamentelor pe care Rusia și le-a asumat ”în scris”, în ultimele decenii vor face imposibilă o negociere între liderii Occidentali și președintele rus Vladimir Putin, este de părere Teodor Baconschi, fost ministru de externe al României.

”Mulți anti-occidentali de rit neo-legionar sau național-ceaușist spun că Ucraina va fi rapid cucerită și liderii occidentali se vor repezi să <<negocieze>> cu Putin”, a comentat Teodor Baconschi, pe pagina sa de Facebook.


El atrage însă atenția că Rusia a încălcat, prin invadarea Ucrainei, toate liniile roșii care îl făceau pe Putin ”cât de cât frecventabil”.

”Niciun lider din lumea liberă – NATO, UE, G7 nu va mai putea sta – nici măcar la masa aia lungă – alături de Putin. Există o limită a oricărei situații, iar ea a fost azi depășită”, susține fostul ministrul de externe.

Redăm mai jos lista tratatelor internaționale pe care liderul rus Vladimir Putin le-a încălcat atacând Ucraina.

Carta Națiunilor Unite

Carta Națiunilor Unite este tratatul de înființare a Organizației Națiunilor Unite, după cel de-al Doilea Război Mondial.


Carta a intrat în vigoare la data de 24 octombrie 1945, după ce a fost ratificat de către cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate:

  • Republica China (mai târziu înlocuită cu Republica Populară Chineză)
  • Franța
  • Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (mai târziu înlocuită de Federația Rusă)
  • Regatul Unit
  • Statele Unite

Art. 1, alineatul 1 prevede că scopurile Națiunilor Unite sunt:

Să mențină pacea și securitatea internațională și, în acest scop: să ia măsuri colective eficace pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor împotriva păcii și pentru reprimarea oricăror acte de agresiune sau altor încălcări ale păcii și să înfăptuiască, prin mijloace pașnice și în conformitate cu principiile justiției și dreptului internațional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situațiilor cu caracter internațional care ar putea duce la o încălcare a păcii”.

Art. 2 vorbește despre principiile care ghidează acțiunile statelor membre. Primul prevede:

”Organizația este întemeiată pe principiul egalității suverane a tuturor Membrilor ei”.

Alineatul 3. precizează că toți membrii organizației vor ”rezolva diferendele lor internaționale prin mijloace pașnice, în așa fel încât pacea și securitatea internațională, precum și justiția sa nu fie puse în primejdie”.

Memorandumul de la Budapesta

Acest tratat a fost semnat în 1994, de Ucraina, Statele Unite, Marea Britanie și Rusia. Memorandumul prevede dezarmarea nucleară a Ucrainei și prevede garanții de securitate a independenței sale. Prin acest tratat, Ucraina a renunțat la armele nucleare sovietice de pe teritoriul său, acestea fiind transferate Rusiei.

Prevederile Memorandum-ulului de la Budapesta:

  1. Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, precum și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, își reafirmă angajamentul față de Ucraina, în conformitate cu principiile Actului final al CSCE, să respecte independența și suveranitatea și frontierele existente ale Ucrainei.
  2. Statele Unite ale Americii, Federația Rusă, precum și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, își reafirmă obligația lor de a se abține de la amenințarea cu forța sau folosirea forței împotriva integrității teritoriale sau a independenței politice a Ucrainei, și că nici una dintre armele lor vor fi folosite vreodată împotriva Ucrainei decât pentru auto-apărare sau în alt mod, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite.

Actul fondator NATO-Rusia

”Actul Fondator privind relațiile, cooperarea și securitatea reciproce dintre NATO și Rusia” a fost aprobat de Consiliul Nord-Atlantic la 16 mai 1997.

Actul Fondator prevede respectarea de către NATO și Rusia a unui set de principii fundamentale ale dreptului internațional, precum ”respectarea suveranității și integrității teritoriale ale tuturor statelor, nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, rezolvarea tuturor diferendelor prin mijloace pașnice”, notează Ministerul Afacerilor Externe.

Consiliul Permanent Comun, forumul de consultare pentru cooperare, creat în 1997 prin Actul Fondator, a fost înlocuit de către Consiliul NATO-Rusia (NRC), creat la 28 mai 2002 prin Declarația de la Roma a șefilor de stat și de guvern ai membrilor NATO, respectiv Rusiei.

Cooperarea în cadrul Consiliului NATO-Rusia a fost frecvent suspendată, ca urmare a acțiunilor militare ale Rusiei (pentru prima dată în 2008, după intervenția militară a Kremlinului în Georgia).

Discuțiile în acest format au fost reluate la începutul acestui an, pe fondul tensiunilor de la granița cu Ucraina.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: