UPDATE:
Sancțiunea a fost confirmată și de un oficial european, pentru Reuters.
Sub rezerva anonimatului, sursa respectivă a dezvăluit că ambasadorii statelor membre ale UE au decis sancţionarea personală a liderului de la Kremlin şi a şefului diplomaţiei de la Moscova chiar înainte de aprobarea următorului pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, ca reacţie la invadarea Ucrainei.
Cu puţin timp înainte, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ceruse Uniunii să sancţioneze Rusia mai rapid şi mai drastic.
Oficialul citat de Reuters susţine că „ne mişcăm cât de repede putem” şi a adăugat că ar putea fi decise sancţiuni şi împotriva altor oligarhi ruşi, care nu au fost afectaţi până acum de măsurile luate de UE.
****
Știrea inițială:
UE se pregătește să înghețe activele deținute în statele membre de către Vladimir Putin și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, sancțiuni ce ar fi cuprinse în pachetul de sancțiuni pe care bruxelles-ul urmează să le anunțe vineri după-amiază, scrie FT, citând trei surse familiare acestei chestiuni.
Miniștrii de externe din UE plănuiesc să aprobe pachetul de sancțiuni în această după-amiază, împreună cu o serie de măsuri ce vizează noi bănci și industria rusă.
Nu se vor impune interdicții de călătorie pentru Vladimir Putin și Serghei Lavrov, gest menit să reprezinte deschiderea UE pentru dialog.
Chestiunea a fost discutată de liderii europeni în cadrul summitul extraordinar al Consiliului European.
Critice dure din partea unor politicieni europeni și presiune din partea societății civile pentru o atitudine mai dură față de Kremlin
Guvernele statelor UE care au blocat sancțiunile dure împotriva Rusiei s-au făcut de rușine, acuză fostul președinte al Consiliului European Donald Tusk.
„În acest război totul este real: nebunia și cruzimea lui Putin, victimele ucrainene, bombele care cad asupra Kievului”, a scris vineri pe Twitter polonezul.
El spune că s-au făcut de rușine acele guverne UE care au blocat deciziile dure la adresa Rusiei.
Uniunea Europeană a decis, joi, să înghețe activele rusești din blocul comunitar și să oprească accesul băncilor rusești la piețele financiare europene, însă a fost respinsă ideea blocării accesului Rusiei la rețeaua globală de plăți bancare SWIFT.
S-au opus Germania, Italia, Cipru și Ungaria.
Franța ar accepta blocarea doar ca o sancțiune de „ultimă instanță”, potrivit ministrului francez de Finanțe Bruno Le Maire. Interzicerea accesului Rusiei la sistemului SWIFT ar face aproape imposibile tranzacțiile bancare ruse, dar și plata importurilor europene de țiței și gaze rusești.
Or, în ciuda declanșării invaziei miliare ruse în Ucraina, tranzitul gazelor rusești prin conductele din această țară nu a fost oprit.
Astfel că Germania și Ungaria sunt alte două țări care s-au opus propunerii președintelui american Joe Biden de a bloca accesul Rusiei la SWIFT. S-au mai opus Ciprul și Italia, aceasta din urmă având o prezență importanță pe piața bancară rusă prin UniCredit.
