Analiză BNR: Deficitul de forță de muncă generează inflație și scade productivitatea

Deficitul de forță de muncă din economia românească a ridicat inflația cu aproximativ 2,8 puncte procentuale în 2023, an în care deficitul de salariați a produs cele mai mari efecte, reiese dintr-o analiză a Băncii Naționale a României (BNR).
În primul semestru din 2024, ”odată cu așteptări mai favorabile cu privire la disponibilitatea forței de muncă, atribuite într-o anumită măsură temperării activității economice, impactul asupra ratei inflației s-a redus până la circa 2,2 puncte procentuale”.
În plus, creșterile salariale și-au continuat decuplarea de nivelul productivității, cel din urmă având o contribuție negativă și mai pronunțată în trimestrul al treilea din acest an.

Pregătirea necorespunzătoare a candidaților disponibili, dar și traiectoria în continuă descreștere a populației în vârstă de muncă din economia românească, imprimată inclusiv de o rată ridicată a emigrării, afectează echilibrul de pe piața muncii, companiile locale întâmpinând dificultăți importante atunci când sunt nevoite să-și reîntregească ori să își extindă schemele de personal.

”Salariile sunt, de regulă, primele care se ajustează pentru a închide ecartul dintre cererea și oferta de forță de muncă, evoluții care ulterior se reflectă, prin intermediul costurilor marginale, în dinamica prețurilor”, se arată în analiza BNR.

Creșterile medii ale salariilor la nivelul sectoarelor economiei naționale imprimate de lipsa de forță de muncă calificată sunt reprezentate în Graficul A.

Cel mai amplu impact se remarcă în ramura „poștă și curierat”, activitate caracterizată, pe de o parte, de utilizarea intensivă a forței de muncă, iar pe de altă parte, de majorarea susținută a cererii în contextul extinderii comerțului online.

Factori similari favorizează creșterea salariilor și pe segmentul restaurantelor, în cazul acestuia adăugându-se și distrugerea capacităților de producție din perioada pandemiei, a căror refacere impune costuri suplimentare pentru atragerea forței de muncă disponibile din alte zone ale economiei.

Pentru celelalte domenii de activitate, numitorul comun este, cel mai probabil, lipsa unor potențiali angajați care posedă competențe specifice din sfera celor tehnice sau digitale – o astfel de tendință se observă în majoritatea economiilor europene, se arată în analiza BNR.

Deficitul de forță de muncă se traduce prin creșterea costurilor cu salariile, iar acest fenomen se reflectă mai apoi în costurile marginale, care, ”date fiind frecvențele ridicate de modificare a prețurilor, se transferă relativ rapid asupra celor de producție, care sunt apoi preluate și amplificate în cadrul rețelelor de producție, conducând astfel la majorarea ratei inflației (potrivit datelor la nivel de firmă, durata medie specificată în model este de trei luni, sectorul serviciilor prezentând prețuri semnificativ mai rigide comparativ cu cel industrial)”, se arată în studiul citat.

Rezultatele obținute indică faptul că deficitul de forță de muncă din economia românească a ridicat inflația cu aproximativ 2,8 puncte procentuale în 2023, anul în care se atinge cea mai înaltă contribuție în intervalul de timp studiat (Grafic B). ”Cadrul teoretic indică un coeficient de transmisie de aproximativ 30 la sută de la creșterea salariilor reale la rata anuală a inflației”, notează specialiștii Băncii Naționale.

Retailul și industria alimentară – ramurile economice în care deficitul de angajați afectează cel mai pronunțat prețurile de consum

Cu toate că efectul deficitului de forță de muncă afectează majoritatea ramurilor economiei naționale, doar anumite segmente prezintă o relevanță sporită pentru prețurile de consum (Grafic C).

Contribuții importante revin comerțului cu amănuntul și serviciilor recreative – circa 1 punct procentual în 2023, respectiv 0,8 puncte procentuale în prima jumătate din 2024.

Influențe importante au, de asemenea, industria alimentară, industria ușoară și cea de fabricare a echipamentelor electrice, această din urmă ramură producând numeroase tipuri de utilaje folosite la nivelul segmentelor producătoare de bunuri de consum.

Într-o manieră similară se propagă și efectele inflaționiste provenite din zona activităților de transport rutier, logistică și depozitate sau a comerțului cu ridicata.

Creșterea salariului mediu brut – alimentată de alți factori decât de productivitatea muncii, care are o contribuție negativă tot mai pronunțată

Datele actualizate cu privire la factorii care alimentează creșterile salariale, atent urmărite de BNR în contextul impactului pe care acestea le au asupra inflației, arată că productivitatea muncii are o contribuție tot mai pronunțat negativă.

În industrie, intervalul aprilie-iunie 2024 a marcat al șaptelea trimestru consecutiv de reducere a productivității muncii (-1,7 la sută față de aceeași perioadă a anului precedent), iar cele mai recente date sugerează menținerea tendinței și în trimestrul următor (T3 2024).

În același timp, ritmul anual de creștere a salariului mediu brut pe economie a revenit în intervalul iulie-august 2024 la o valoare similară celei înregistrate în trimestrul I, respectiv 16,8% (+1 punct procentual față de trimestrul II 2024).

Accelerarea a fost imprimată de evoluțiile din sectorul privat, unde variația anuală a urcat până la 16,4 la sută (+1,7 puncte procentuale); în sectorul bugetar dinamica salarială și-a stopat traiectoria ascendentă, însă rămâne alertă (18,1 la sută, -1,7 puncte procentuale).

Rundele recente de majorări acordate în luna iunie în învățământ și sănătate, respectiv creșterea salariului minim brut pe economie de la 3.300 de lei la 3.700 de lei din luna iulie (+12,1%), au limitat ajustarea salariilor la noul cadru macroeconomic.

”Potrivit specificației interne a Curbei Phillips pentru piața muncii (vezi graficul de mai sus, n.r.), factorii menționați, situați în afara mecanismului de stabilire a salariilor descris de model, au contribuit semnificativ la dinamica acestora, în condițiile în care atât evoluția nefavorabilă a productivității, cât și diminuarea așteptărilor privind inflația ar fi susținut o nouă decelerare”, se arată în Raportul asupra inflației – noiembrie 2024.

(Citește și: ”Un grafic de coșmar: PIB, între scăderea productivității muncii și creșterea salariului mediu”)

***