Sindicatele se așteaptă la o creștere la 13% a impozitului pe salarii pentru reducerea deficitului – analiză BNS

Anii 2025 şi 2026 vor aduce ajustări semnificative ale sarcinii fiscale pentru cei care obţin venituri din muncă, consideră confederația Blocul Național Sindical (BNS), care atrage atenția că cel mai plauzibil scenariu de reducere a deficitului ar putea cuprinde, printre alte măsuri, și creșterea impozitului pe venit, de la 10% la 13%.

Conform Planului de sustenabilitate prezentat Comisiei Europene de către Guvern, măsurile de reformă fiscală ce vor fi implementate anul viitor vor avea un impact estimat la cel puțin 1,1% din PIB.

„Veniturile suplimentare de 1,1% din PIB în 2025 se are în vedere a fi obţinute din impozitul pe venit. Menţionăm că impozitul pe venit colectat într-un an fiscal reprezintă aproximativ 2,6 – 2,8% din PIB. O creştere cu 1,1 puncte procentuale din PIB înseamnă o creştere a veniturilor din impozitul pe venit de aproximativ 40%. Guvernul menţionează în plan că scenariile de reforma fiscală vor fi propuse de Banca Mondială plecând de la analiză deja realizată în cadrul Jalonului 205″, menționează BNS.

În opinia confederației, deficitul urmează a fi ajustat în principal prin:

• creşterea veniturilor colectate din impozitul pe venit

• încetinirea ritmului de creştere pentru cheltuielile de personal şi cheltuielile cu asistenţă socială (însemnând că beneficiile de asistenţă socială vor fi cel mult ajustate cu rata inflaţiei).

Scenariile de reformă fiscală elaborate de Banca Mondială au în vedere măsuri precum eliminarea scutirilor la impozitul pe venit, creşterea cotei unice sau impozit progresiv, iar BNS a aplicat aceste scenarii pe Planul României, pentru a vedea ce măsuri ar putea adopta guvernanții astfel încât să se încadreze în procentul asumat la Bruxelles.

Impozitarea muncii în România:

• impozitul pe venit (cota de 10% aplicată asupra venitului din salarii)
• contribuții sociale obligatorii (25% contribuție pentru asigurări sociale
• 10% contribuția de asigurări sociale de sănătate
• 2,25% contribuția asigurătorie pentru muncă

Cel mai plauzibil scenariu de măsuri cuprinde și majorarea cotei unice până la 13%

„Chiar şi cu eliminarea scutirilor pentru IT, Construcţii şi Agricultură, impactul propunerii de reformă nr. 1 este unul limitat, o spune chiar Banca Mondială care sugerează ca scenarii viabile de reformă variantele 2-4 (…). Dacă avem în vedere declaraţiile liderilor ambelor partide aflate acum la guvernare, care susţin păstrarea cotei unice cel puţin pentru perioada următoare, atunci din cele 3 variante cea mai plauzibilă este Reforma nr. 2, adică: eliminarea scutirilor pentru IT, Construcţii şi Agricultură; introducerea unui credit fiscal care presupune returnarea unor sume plătite din impozit de către administraţia fiscală, returnare care nu se poate face decât anual; creşterea cotei unice de la 10 la 13%”, consideră BNS.

Efectele acestor măsuri:

• Pe baza scenariilor comunicate de către Guvern, specialiștii BNS estimează că pentru lucrătorii din Construcţii şi Agricultură eliminarea scutirilor înseamnă o reducere a salariului net cu 15%, la un salariu brut de 5.000 de lei.

• De asemenea, eliminarea deducerilor personale lunare şi introducerea unui mecanism de credit fiscal aplicabil la nivel anual va conduce, pe termen scurt, la reducerea salariilor nete (pentru salarii brute mai mici de 5.400 de lei) între 3% şi 0,2%.

• Creşterea cotei unice de la 10% la 13% ar însemna, de exemplu, pentru salariile mai mari de 5.500 de lei, o reducere a veniturilor nete cu 3,3%.

• „Pentru veniturile sub 5.400 lei cele două măsuri cumulate – eliminarea deducerilor şi creşterea cotei unice – înseamnă un impact cumulat transpus într-o pierdere de venit net de 5,8%, pentru salarii până în 4.000 lei, şi reduceri cu 3,6% ale salariului net pentru venituri ce ajung până la 5.500 lei”.

Varianta introducerii impozitului progresiv

Variantele 3 şi 4 de reformă înseamnă introducerea impozitului progresiv cu cote marginale mai mari decât cota actuală (18% în varianta 3, respectiv 25% în varianta 4), însoţite de modificări ale tratamentului fiscal pentru contribuţii sociale, adică renunţarea la deductibilitatea CAS în varianta 3 şi renunţarea la CASS plătită de către salariaţi în varianta 4.

Și în aceste variante se ia în calcul renunţarea la facilităţile pentru IT, Construcţii şi Agricultură.

Măsurile, decontate de populație, fie ei salariați sau pensionari

În acești parametrii, măsurile care trebuie luate de către viitorul guvern pentru a readuce economia României în parametrii de normalitate vor fi decontate în totalitate de populaţie, de la salariaţi şi pensionari până la persoane care beneficiază de măsuri de asistenţă socială (inclusiv pensionari), atenționează BNS.

„Creşterea economică a început deja să încetinească semnificativ, deficitul bugetului public este aşteptat să atingă un prag greu de stăpânit, evoluţia demografică produce deja efecte la nivelul potenţialului de creştere al Românie iar datoria publică creşte accelerat. Acesta este contextul pe care viitorul guvern va trebui să-l gestioneze. Sigur că sunt necesare măsuri care să readucă economia României în parametrii de normalitate, întrebarea esenţială este – cine decontează revenirea la normalitate. Din punctul nostru de vedere aceste măsuri vor fi decontate în totalitate de populaţie, indiferent că vorbim de salariaţi, de pensionari, sau de persoane ce beneficiază de măsuri de asistenţă socială (inclusiv pensionari)”, susţin sindicaliştii.

Statul a colectat anul trecut din contribuțiile salariaților aproape dublu decât a încasat din TVA și de 6 ori mai mult decât din impozitul pe profit

Datele centralizate la nivelul OECD arată că România se află pe poziția șase din 37 de economii studiate ca dimensiune a încasărilor din contribuții sociale față de veniturile fiscale, iar în România, contribuțiile reprezintă 37,5% raportat la toate încasările din venituri fiscale, conform unei analize anterioare a Departamentului Cercetare din cadrul BNS.

Structura disproporționată a nivelului contribuțiilor raportat la încasările efective din impozite și taxe este relevată și de tabloul încasărilor din taxe versus contribuții sociale.

La nivelul anului 2023, încasările din contribuții aplicate pe venitul salariaților au reprezentat:

• de 4 ori suma totală a încasărilor din impozite pe salarii și pe venit;
• de 5,5 ori mai mult decât toate încasările din impozitul pe profit;
• de 1,5 ori mai mult decât suma încasărilor totale din TVA

Menționăm că marea majoritate a salariaților din România, în jur de 80% din totalul lucrătorilor, sunt plătiți sub nivelul câștigului salarial mediu brut pe economie.

(Citiți și: ”Document / Planul fiscal-bugetar pe 7 ani de revenire în ținta de deficit”)

(Citește și: Raportul OCDE pe România – principalele idei. Recomandări: Impozitare progresivă a salariilor și creșterea impozitelor pe proprietate)

****