Analiștii de la UBS au identificat similitudinile efectelor probabile ale crizei ucrainiene cu ale urmărilor celor 8 șocuri geopolitice și economice majore care au afectat Zona Euro în ultimii 20 de ani.
Marile șocuri au avut efecte diferite ca amploare, de la atacul terorist din 11 septembrie 2001, războiul din Irak (doi ani mai târziu), criza financiară globală din 2008 certificată prin prăbușirea băncii de investiții Lehman Brothers și pachetul de salvare a Greciei de la faliment din mai 2010, până la pachetul de salvare a Ciprului din 2013, anexarea Crimeii în 2014 și referendumul Brexit din iunie 2016 – spune analiza UBS, citată de World Stock Market și games4you.
UBS a observat că unele din aceste crize (războiul din Irak, Grecia, Crimeea și Brexitul) după o încetinire fără amploare a creșterii paneuropene, a urmat accelerarea acesteia. Efectul negativ a fost compensat de alți factori.
Creșterea trimestrială a PIB-ului Zonei Euro a încetinit cu 0,2 puncte procentuale în fiecare dintre cele patru trimestre de după șoc, adică o pierdere anuală de aproximativ 0,8 puncte procentuale.
Sursele celor mai mari pierderi
- Cea mai mare pierdere este înregistrată de investițiile în active fixe. Planurile de investiții ale companiilor sunt primele sacrificate.
- Când consumul gospodăriilor ajunge să fie serios afectat (ca în criza financiară de după 2008 și falimentul Lehman, criza datoriilor din Zona Euro), scăderea PIB-ului tinde să fie mai mare.
- În definitiv, consumul gospodăriilor contează pentru 55% din GDP, în vreme ce investițiile fixe doar pentru 20%.
- În cazul războiului Rusiei în Ucraina, consumul casnic este supus la risc din cauza scumpirii energiei.
- UBS a estimat (ca regulă generală) că fiecare scumpire de 10% a carburanților, electricității și gazelor reduce cu 0,4% consumul total casnic și 0,2% din creșterea PIB.
- Dacă regula se aplică la scumpirea energiei din ianuarie 2021 încoace, pierderea potențială a PIB-ului Zonei Euro poate fi între 0,4% – 1,3%. Jumătate din această pierdere (0,2 – 0,7%) deja s-a produs, iar restul ar urma în 2022, mai ales în primul semestru.
- Situația de pe piața muncii depinde de flexibilitatea ocupării forței de muncă și, într-o fază de redresare, încrederea gospodăriilor este mai puțin afectată.
- Așa se explică de ce consumul gospodăriilor din Germania a fost relativ rezistent la criza datoriilor, dar s-a prăbușit în Italia și Spania.
- Exporturile și importurile tind să reacționeze prompt, dar în proporții similare, în funcție de puterea economiilor, ceea ce face ca deficitele comerciale să nu sufere prea mult.
- Reziliența consumului guvernamental depinde de spațiul fiscal avut la dispoziție.
UBS consideră că creșterea incertitudinii geopolitice va determina Banca Centrală Europeană să încetinească ritmul de normalizare a politicii sale monetare, iar guvernele să crească sprijinul bugetar, în principal prin măsuri de susținere a gospodăriilor împotriva costurilor cu energia.
Ca urmare, UBS concluzionează că prognoza sa pentru o creștere de 4,2% în zona euro în 2022 are de înfruntat o serie de riscuri.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
Bine documentat,bine prezentat🌸