UPDATE:
Peste 50.000 de ucraineni au părăsit țara în utlimele 48 de ore. conform AFP, preluată de The Guardian.
UPDATE:
Peste 4.000 de oferte de cazare gratuită oferite de români în ţară şi chiar în diaspora, prin intermediul grupului de voluntari intitulat „UNIŢI PENTRU UCRAINA – Єдині за Україну – United for Ukraine” și creat de europarlamentarul Vlad Gheorghe.
Aproximativ 50.000 de români s-au înscris în grup, unii oferind cazare gratuită sau alimente și alte produse necesare ucrainenilor care şi-au părăsit ţara de teama războiului.
UPDATE:
Un număr de 10.624 de ucraineni au intrat în România în ultimele 24 de ore, iar dintre ei, 3.3360 au tranzitat doar țara, ieșind deja pe la punctele de frontieră din vest.
Doar 11 persoane au solicitat azil în România.
Regulile stabilite de Ministerul de Interne:
- cei care nu solicită azil pot rămâne în țara noastră maximum 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile
- cei care doresc să plece mai departe pot rămâne 72 de ore în taberele de refugiați
UPDATE:
Primarul din Sighetu Marmaţiei, Vasile Moldovan, a declarat pentru maramedia.ro că organizaţii neguvernamentale locale s-au mobilizat şi colectează alimente, medicamente sau haine.
Maramureşenii s-au mobilizat pe Facebook şi unii s-au oferit să găzduiască refugiați.
”Vă scriu din vamă, am vorbit şi cu Poliţia! Cine vrea să ajute să vină în vama să îi ia şi să îi ducă. Îs destul de mulţi care caută cazare , autorităţile nu îs încă pregătite. Dacă veniţi în vamă puteţi ajuta”, scrie un bărbat pe un grup destinat ajutorării refugiaţilor.
UPDATE:
În județul Maramureş au fost pregătite peste 3.000 de locuri de cazare pentru refugiaţii din Ucraina. O tabără de refugiaţi a fost pregătită la Sighet, care va funcţiona ca o zonă de triere.
De asemenea, a fost pregătit și un fond de rezervă de cinci milioane de lei pentru cheltuielile legate de managementul fluxului de refugiați.
*****
Știrea inițială:
Autoritățile române au declarat în repetate rânduri că sunt pregătite pentru un eventual flux masiv de refugiați ucraineni ce fug ce fug de război. Joi, în prima zi a invaziei Rusiei, trecerile frontierei cu Ucraina au depășit de câteva ori fluxul normal, dar niciun refugiat nu a fost preluat de stat.
Refugiații au luat cu asalt hoteluri și moteluri din nordul țării, iar mai mulți români s-au oferit să-i ajute pe cei care și-au părăsit casele cu doar câteva bagaje pentru a scăpa de bombardamentele rușilor.
Un număr de 5.321 de persoane au intrat joi până la ora 16.00 din Ucraina în România, anunță Poliția de Frontieră. Numărul înseamnă o creștere cu 120% față de miercuri, când intraseră în România 2.387 de persoane din Ucraina, total și el mult peste tranzitul obișnuit.
Niciunul dintre ucraineni nu a cerut azil.
Aproximativ 300 de cetățeni ucraineni au cerut deja domiciliu în localitatea Vârfu Câmpului, județul Botoșani. Solicitările au fost înregistrate începând cu sfârșitul lunii ianuarie, pe fondul creșterii tensiunilor dintre Rusia și Ucraina.
Primarul comunei Vârfu Câmpului, Maria Huțu, a declarat pentru Digi24 că persoanele respective s-au înregistrat la serviciul de evidență a populației.
Conform procedurii, după ce își redobândesc cetățenia română la Consulatul din Suceava, aceștia aleg localitatea unde doresc să se stabilească permanent. Primarul din Vârfu Câmpului se așteaptă ca numărul ucrainenilor să crească pe măsură ce războiul se extinde.
Ccele mai multe intrări au avut loc prin vama de la Sighetu Marmației și prin cea de la Siret.
Câteva sute de persoane au trecut cu bacul în oraşul românesc Isaccea, unde autorităţile au decis ca mijlocul de transport naval să funcţioneze continuu, fără a se mai respecta programul de îmbarcare. În momentul în care feribotul se umple, se trece.
Majoritatea ucrainenilor care vin în România au maşini personale, a declarat primarul oraşului Isaccea, Anastase Moraru.
„N-au făcut încă solicitare de cazare. Fiecare ştie unde trebuie să ajungă. Pot să meargă ladăugat acesta.
Refugiaţii fără mijloace de transport personale pot fi dirijaţi prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă către centrele pe care le are pregătite sau pot apela la posibilităţile de cazare ale autorităţii locale din oraş.
Autoritățile se declară pregătite să primească 500.000 de refugiați în 6 județe de graniță
Autoritățile au stabilite puncte de primire pentru refugiaţi în 6 judeţe de graniţă cu Ucraina, în așteptarea unui „flux important” de migranți.
„Pentru început am stabilit şase sau şapte judeţe de graniţă unde vom avea puncte pentru primire refugiaţi. Sigur că vom primi şi sprijinul unor ţări din Uniunea Europeană dacă va fi cazul, inclusiv trupele care sunt în România în acest moment au specialişti din această zonă pentru gestiunea fluxurilor de refugiaţi. Avem pregătite toate materialele pentru asta, am activat aceste puncte”, a declarat minsitrul Apărării, Vasile Dâncu, după ședința de joi a CSAT.
„Am activat centre pentru primire de refugiaţi eventual. Nu vedem până în acest moment un flux important în această zonă, dar noi suntem pregătiţi la graniţă”, a spus ministrul.
Întrebat câți refugiați poate găzdui România, Vasile Dîncu, acesta a răspuns:
„Există mai multe estimări, dar am putea să primim peste 500.000 de refugiaţi, aceasta este cifra pentru care ne-am pregătit noi împreună cu Ministerul de Interne şi cu celelalte instituţii care au în subordine acest lucru.
Sunt multe puncte.
Există un plan în acest sens care este pregătit în toate marile oraşe, există zone pentru asta în vecinătatea graniţelor”.
30 de corturi într-o tabără din Suceava
În Suceava, județul care are cea mai mai lungă frontieră cu Ucraina, autoritățile s-au pregătit pentru cazarea a câteva sute de imigranți, cu posibilitatea extinderii la câteva mii de persoane, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al ISU Suceava, Alin Găleată.
Deocamdată, din toate acestea nu există decât o tabără mobilă formată din 30 de corturi, cu o capacitate de 201 locuri, și încă trei pentru cantină..
Fiecare cort are 25 de mp.
Locurile suplimentare vor fi disponibile în pensiuni sau alte spaţii „ce vor fi făcute publice de autorităţi atunci când va fi necesar”.
”Dacă va fi cazul şi ni se va solicita, suntem pregătiţi, iar tabăra mobilă este operativă, personalul fiind pregătit pentru ca, la nevoie, să fie montată”, a spus purtătorul de cuvânt al ISU Suceava.
Tabăra mobilă aparține ISU Neamț.
În fiecare container sunt 10 corturi destinate cazării persoanelor, un cort care poate fi folosit ca bucătărie sau sală de mese, 10 sisteme de climatizare, un sistem de iluminat, 67 de paturi pliante cu saci de dormit şi 10 seturi de mese cu bănci.
Hotelurile din Botoșani, luate cu asalt de refugiați
Sute de familii din Ucraina, care au ajuns la Botoşani cu autoturisme sau cu microbuze, s-au cazat în noaptea de joi spre vineri în mai multe hoteluri din municipiul reşedinţă de judeţ.
„La noi s-au cazat peste 30 de persoane din Ucraina. Fişele de cazare au fost completate în limba engleză, pentru că probabil nu ştiu limba română. Noi în acest moment nu mai avem camere libere”, a declarat, pentru Agerpres, recepţionera unui hotel din zona ultracentrală a municipiului.
Mai multe firme se oferă să ajute refugiații
Mai multe societăți și universități s-au oferit deja să ajute ucrainenii ajunși în România.
Și-au oferit ajutorul proprietari de cabane turistice, precum și o companie din Sibiu specializată în construcții modulare. Aceasta va pune la dispoziție spații de cazare, hrană și, la nevoie, transport de la graniță, informează Turnul Sfatului.
„Dacă este nevoie vom asigura și transportul refugiaților la Sibiu. Logica este următoare: avem niște spații pe care le putem disponibiliza, atât containere modulare, cât și la noi acasă și alte spații. Dacă e nevoie, ne deplasăm noi cu mașinile să aducem oamenii pentru a-i caza”, a explicat administratorul firmei.
Proprietarul unor cabane din localitatea Izvorul Muntelui, aflată la poalele masivului Ceahlău, a anunţat și el că oferă gratuit cazare şi mese refugiaţilor cu copii din Ucraina.
Silviu Bogdan Ardeleanu se pregătea să deschidă sezonul turistic cu cele 3 cabane în care are 12 camere, dar după ce a văzut exodul din Ucraina a decis să le pună la dispoziţie gratuit refugiaţilor, pe toată durata conflictului armat.
