Raportul Băncii Mondiale trimis Finanțelor: Propunerile de reformă a fiscalității – de la salarii la capital

Banca Mondială propune Ministerului de Finanțe o reformă majoră a actualului sistem de impozite și taxe, dar și o ”îmbunătățire semnificativă” a activității de administrare fiscală.

CursDeGuvernare a intrat în posesia acestui Raport, care e, însă secretizat prin drepturi de autor (v imaginea de mai jos), deși el ar fi trebuit să fie public și să stea la baza unei dezbateri ample în urma căreia să se aplice cele mai bune propuneri. E motivul pentru care nu-l putem publica integral, ca document.

Din acest raport se trage o concluzie:

există măsuri propuse care, cu excepția notabilă a guvernanților, sunt unanim acceptate de societate: nevoia de reformă a sistemelor de pensii și de salarizare,
măsuri propuse repetat pe care cifrele le contrazic: e vorba, de exemplu, de renunțarea la cota unică de impozitare
măsuri asupra cărora Banca Mondială nu insistă: reducerea evaziunii și aducerea la lumină a economiei gri

***

Raportul, a fost întocmit ca parte a unui acord pentru servicii de consultanță referitor la îmbunătățirea cadrului fiscal din România.

Documentul – care a fost predat Finanțelor în luna martie – a încurajat PSD să vorbească despre renunțarea la cota unică de impozitare, de altfel una dintre sugestiile Băncii Mondiale.

(Citește și: ”Cristian Grosu / Hazard moral: ultimul an de populism înaintea a trei ani de război”)

Propunerile Băncii Mondiale merg însă mult mai departe și vizează următoarele reforme:

1, Impozitarea veniturilor din muncă

Pentru ”a crește echitatea și pentru a îmbunătăți stimulentele de muncă pentru lucrătorii cu venituri mici”, Banca Mondială propune:

• Renunțarea la cota unică de impozitare – ”Reevaluați avantajele structurii actuale a ratei impozitului pe venitul personal și luați în considerare introducerea unui program progresiv de cote pentru veniturile din muncă.”
• Eliminarea scutirilor pentru lucrătorii din sectoarele agricultură, construcții și IT.
• Reducerea sarcinii totale impuse lucrătorilor cu venituri mici prin: fie eliminarea contribuției de 10% la sănătate (și finanțarea integrală a asistenței medicale) fie prin introducerea unui credit rambursabil pentru impozitul pe venitul câștigat care să compenseze o parte din povara contribuțiilor pentru sănătate și/sau pensie pentru lucrătorii cu venituri mici.

În cazul în care contribuțiile pentru sănătate sunt menținute, Banca Mondială sfătuiește Ministerul de Finanțe să ia în considerare extinderea bazei de contribuție, de exemplu, eliminând scutirea pentru lucrătorii din construcții și pentru pensionarii cu venituri mari.

Ca parte a PNRR, a fost deja convenită un calendar pentru reducerea treptată a reducerilor fiscale pentru lucrătorii din sectorul construcțiilor să aibă loc între 2025 și 2028. Banca Mondială propune ca pachetul de reforme de mai sus să fie anunțat imediat, dar implementarea coordonată să aibă loc între 1 ianuarie 2025 și 1 ianuarie 2028.

2, Impozitarea veniturilor din capital 

Banca Mondială propune:

• Eliminați impozitul pe tranzacții la vânzarea proprietății rezidențiale și înlocuiți-l cu un impozit pe câștigurile de capital de 10%. Impozitul pe câștigurile de capital ar trebui să se aplice doar proprietăților achiziționate după data anunțării reformei. Măsura reduce veniturile bugetare, dar elimină cheltuielile cu reevaluarea tuturor proprietăților.
• Mențineți actuala cotă de impozitare de 10% asupra câștigurilor de capital obținute prin intermediar (de exemplu, un fond de investiții).
• Creșteți cota de impozitare a dividendelor la 10% pentru a se potrivi cu impozitarea majorității celorlalte forme de venit din capital.

3, Impozitul pe proprietate

Propunerile Băncii Mondiale:

• Schimbarea sistemului – ”Trecerea de la un sistem bazat pe zonă la unul bazat pe valoarea de piață pentru a îmbunătăți atât echitatea, cât și eficiența. Luați în considerare, de asemenea, fuzionarea impozitelor pe teren și clădiri într-un singur impozit – acesta ar permite ca valorile de piață să fie mai ușor estimate pe baza tranzacțiilor de pe piață”.
• Majorarea impozitelor – ”Odată cu trecerea la o bază de impozitare ce ține cont de valoare de piață, reevaluați întreaga structură a impozitelor în vederea creșterii veniturilor totale peste nivelul actual (un nivel scăzut în rândul țărilor UE)”.
• Reduceți aria scutirilor de impozit pe proprietate la contribuabilii cu venituri mici, vârstnici, clădiri guvernamentale și la un număr cât mai limitat posibil de ONG-uri. Efectuați o reevaluare periodică și o analiză cost-beneficiu a scutirilor fiscale pe proprietate.

4, Impozitul pe profit

Sugestiile Băncii Mondiale la acest capitol:

• Reformați stimulentele din impozitul pe profit pentru a îmbunătăți eficacitatea și transparența.
• Simplificați stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare: o deducere unică, mărită, eliminând scutirea actuală pentru întreprinderile nou-înființate în cercetare și dezvoltare. Revizuiți și clarificați definiția cheltuielilor de cercetare și dezvoltare eligibile.
• Reevaluați eficiența scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite – ”Dacă scopul principal este de a stimula investițiile, atunci luați în considerare implementarea unui credit fiscal pentru investiții. Nu continuați cu extinderea anunțată a sferei de aplicare a scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite până când nu a fost întreprinsă reevaluarea eficacității regimului existent.
• Eliminați reducerile de impozit pe profit pentru companiile care cresc capitalul propriu. ”Deși această măsură este programată să fie în vigoare doar între 2021-2025, este o măsură ineficientă deoarece reducerea inițială de 2 puncte procentuale poate fi primită de companiile care nu își cresc capitalul propriu”.
• Reevaluați periodic stimulentele fiscale corporative, pentru a vă asigura că acestea își ating obiectivele în mod eficient, publicați estimări ale cheltuielilor fiscale pentru fiecare stimulent într-un raport anual de cheltuieli fiscale.

(Citește și: ”Gabriel Biriș / „The Bahamas” or „The Bananas”? Raportul de asistență tehnică al FMI despre reformarea impozitului pe venit”)

5, Regimul microîntreprinderilor

Recomandările Băncii Mondiale:

• Scăderea pragului de eligibilitate la regimul microîntreprinderilor până la egalarea pragului de TVA (în prezent 88.500 euro). Pentru a acorda întreprinderilor timp să se adapteze, această reformă ar putea fi implementată în mod treptat, până în 2025.
• Implementarea unor reguli de consolidare pentru a preveni divizarea artificială a întreprinderilor doar cu scopul de a se încadra în regim de microîntreprindere.
• Eliminați posibilitatea de a deduce cheltuieli specificate din cifra de afaceri. Acest lucru va simplifica și mai mult regimul și va reduce oportunitățile de evaziune fiscală. Ar putea fi aplicată o sumă fixă de deducere (ca procent din cifra de afaceri).
• Efectuați o reevaluare a ratei de impozitare pe cifra de afaceri. Argument: ”Rata de 1% propusă implică o marjă de profit de aproximativ 6,25%, care este probabil sub marja de profit reală a majorității microîntreprinderilor“.
• Eliminați plafonului contribuțiilor sociale aplicat în prezent lucrătorilor independenți. O opțiune alternativă ar fi aplicarea unui plafon similar al contribuțiilor sociale atât angajaților, cât și lucrătorilor independenți.

(Citește și: ”Microîntreprindere 2023 impozit. 1% din venituri sau 16% din profit?”)

6, Impozitarea consumului de energie

Ideile Băncii Mondiale:

• Eliminați treptat subvențiile pentru combustibilii fosili (cărbune, gaze naturale, termoficare). O condiție prealabilă necesară pentru reforma prețurilor la energie este absența subvențiilor pentru combustibilii fosili.
• Introduceți costuri suplimentare pentru emisii de carbon (de exemplu, prin rate mai mari ale accizelor). Estimarea Băncii Mondiale este că prețurile combustibililor fosili vor trebui să crească până în 2030 cu aproximativ 50% la benzină, 62% la motorină, 34% la GPL, 55% la kerosen,113 % la cărbune, 32 % la gaze naturale și 7 % la electricitate în raport cu nivelurile de referință.
• Folosiți o parte din veniturile generate pentru a compensa grupurile vulnerabile. Eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili ar trebui, în mod ideal, să înceapă în 2024 și să se finalizeze în 2030.

7, Lărgirea bazei de TVA

Pe termen scurt, Banca Mondială spune că România ar trebui să ia în considerare:

• Eliminarea cotelor reduse de TVA, cum ar fi cele percepute la restaurante, cazare la hotel, cărți, ziare, reviste, muzee, grădini zoologice, grădini și parcuri.

Pe termen mai lung, ”și numai după încheierea actualei crize a prețurilor la alimente și energie”, ar trebui luată în considerare:

• Eliminarea cotelor reduse de TVA la alimente, produse farmaceutice, furnizare apă, lemn de foc si termoficare.

Pentru a se asigura că gospodăriile sărace nu sunt dezavantajate de o astfel de reformă, Banca Mondială spune că reforma ar trebui completată cu sprijin pentru gospodăriile cele mai sărace.

8, Banca Mondială insistă cu reforma ANAF

Când vine vorba despre fiscalitate, Banca Mondială precizează: ”Trebuie avut în vedere și faptul că sunt necesare îmbunătățiri semnificative în administrarea fiscală în România”.

Raportul recomandă Ministerului de FInanțe să finalizeze procesul de digitalizare al ANAF angajat prin PNRR.

”Este esențial ca acest proces major de digitalizare să fie finalizat cu succes. Mai mult, este, de asemenea, nevoie de investiții suplimentare în capacitatea de administrare fiscală, în special pentru a aborda lipsa actuală de personal în domenii cheie, cum ar fi managementul riscurilor și auditul, precum și investiții suplimentare în formarea personalului”, arată raportul BM.

(Citește și: ”Reforma ANAF s-a blocat. Banca Mondială: Nu există angajament politic pentru reforme”)

Pentru autoritățile române, opinia nu este o noutate. Banca Mondială a mai încercat în trecut să convingă România să modernizeze activitatea Fiscului, dar, sub o guvernare PSD, în 2018, a eșuat.

9, Banca Mondială vorbește și de gaura de la buget

Recomandările de politică fiscală din raport vorbesc inclusiv despre ”reforme ale cheltuielilor” care au ca scop îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice și a calității furnizării serviciilor publice.

Problema ”găurii de la buget” de 20 miliarde lei a generat dezbaterile din coaliție referitoare la măsurile necesare pentru buna gospodărire a banilor publici. În coaliția de guvernare se discută de 3 săptămâni măsurile de adoptat pentru limitarea cheltuielilor, deocamdată fără vre-o decizie guvernamentală.

10, PNRR, cel mai bun proiect de țară

La fel ca economistul-șef al BNR, care a spus la una dintre conferințele CursDeGuvernare că PNRR este cel mai bun proiect de țară al României, și Banca Mondială consideră că România trebuie să finalizeze reformele angajate prin Planul Național de Redresare.

(Citește și: ”VIDEO / Valentin Lazea, economist șef al BNR: Cel mai bun program de țară e PNRR”)

Între reformele considerate esențiale de BM sunt enumerate:

• reformarea sistemului de pensii (inclusiv pensiile speciale) pentru a aborda aspectele legate de echitate într-o manieră sustenabilă din punct de vedere fiscal
• restructurarea sistemului public de salarizare pentru a se concentra mai mult pe performanță și echitate
• introducerea treptată a bugetării bazate pe programe în administrația centrală.

”Acestea sunt reforme cheie care vor consolida legăturile dintre resursele publice și rezultate și ar trebui să contribuie la atenuarea unora dintre presiunile bugetare în curs”.

***