miercuri

17 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

11 noiembrie, 2021

Intervenția de la Conferințele CursDeGuvernare / 9.11.2021

Vă prezentăm cele mai importante declarații ale lui Daniel DĂIANU, președintele Consiliului Fiscal, în cadrul Conferinței CursDeGuvernare Bugetul și fiscalitatea: la ce să se aștepte economia, scenariile noii paradigme fiscale ale anului 2022(09.11.2021).

Testul cel mare în consolidarea bugetară începe în 2022, spune Daniel Dăianu.

”Nu va fi ușor de îndreptat deficitul pe ESA către un 6, să spunem un 6,5%, din PIB în 2022, în perspectiva lui 2024 la 3% deficit structural, ESA sau cash. Magnitudinea acestei corecții este foarte mare și nu se poate rezuma la o înghețare a cheltuielilor cu pensii, cu salarii. În asemenea circumstanțe trebuie să ai o absorbție masivă de fonduri europene ca să menții o creștere economică în jur de 4% din PIB. Va fi o performanță să reușim așa ceva”, afirmă Daniel Dăianu.


Președintele Consiliului Fiscal a exprimat însă dubii cu privire la capacitatea administrativă de a absorbi banii alocați prin PNRR. ”Vom fi capabili să implementăm acest PNRR? Toată lumea stă cu mâna întinsă să vină miliardele. Sigur, va veni prefinanțarea, dar după ce se va întâmpla?” se întreabă Dăianu.

Principalele declarații:

  • În primul rând, o întrebare centrală este dacă în 2022 vom avea un guvern stabil, adică un guvern care să aibă o susținere parlamentară clară, un guvern care este de presupus să fie în măsură să aibă un program economic pe care să-l poată implementa. Aici aș adăuga o altă întrebare derivată și anume: susținerea parlamentară depinde de două condiții, de compatibilitatea programelor susținute de componenții unui Guvern, prin componenți înțelege partidele care compun Guvernul, deci compatibilitatea programelor partidelor și mă refer în special la aspectele de ordin economic. Este o platitudine, dar are o semnificație aparte în contextul românesc.A doua mare întrebare și problemă în opinia mea este construcția bugetului pentru anul care vine.
  • Este clar că va întârzia această construcție, nu numai din rațiuni de ordin politice, de formare a unui nou guvern. În orice caz, această construcție trebuie să semnalizeze mult mai vizibil începutul unei corecții fiscale, unei consolidări fiscal-bugetare. Dacă nu vom reuși începând cu 2022 acest lucru, 2021 a fost simplu – încheiem cu un deficit cash de 7% din PIB, de 8% pe ESA, dar acolo depinde de evaluarea unor ajutoare, dacă nu vom reuși această consolidare care nu este simplă de fel, există spectrul capcanei îndatorării. Noi am pornit cu o datorie publică relativ mică, însă ea a crescut foarte repede. Eu zic că în mod justificat. Nu se poate spune că această suire în ultimii doi ani este ceva neobișnuit, s-a remarcat peste tot. Problema însă la noi nu este de nivel al datoriei publice, este de flux, trebuie să curmăm o dinamică sine die a deficitelor mari.
  • Aici aș vrea să fac o subliniere. Chiar că o mare problemă că BNR nu se poate ocupa singură de dezechilibrele macroeconomice. Nu se poate lupta singură cu inflația și nu poate ea să se ocupe singură de deficitele externe. Nu vreau să insist însă este bine să reamintim aceste chestiuni care fac parte dintr-o înțelepciune colectivă și care este validată de experiența românească.
  • O a treia întrebare și o mare problemă pentru România este implementarea PNRR care are două funcții în opinia mea și anume: este practic o politică industrială asa cum este NGEU pentru UE care încearcă să pregătească economiile, să le înverzească, să le digitalizeze și să le pregătească pentru șocurile viitoare, foarte mari, inclusiv pentru a face față la efectele schimbărilor climatice. În cazul nostru, PNRR ar trebui să atenueze din impactul contracționist al consolidării fiscal-bugetare. Nu va fi simplu deloc.
  • Vom fi capabili să implementăm acest PNRR? Toată lumea stă cu mâna întinsă să vină miliardele. Sigur, va veni prefinanțarea, dar după ce se va întâmpla?
  • Legat de consolidarea-bugetară mai e o întrebare este cât de răbdătoare vor fi piețele cu pașii de consolidare bugetară, cum se vor contura acești pași. Agențiile de rating au judecat nu cu îngăduință, dar acceptând realitatea încă dramatică a mersului pandemiei în România și totuși faptul că Guvernul a reușit să țină cheltuielile sub control în 2021. S-au luat și niște măsuri legate de dinamica pensiilor, a salariilor, care au permis totuși să ținem corabia pe o anume direcție, dar lucrurile sunt mult mai puțin clare pentru 2022 și ceilalți ani și nu întâmplător făceam referire la compatibilitatea programelor economice.
  • În fine aș mai spune că o problemă importantă este legată de tensiuni geopolitice care pot menține încordate piețele de energie și nu numai. Noi avem o problemă în Europa Centrală și de Răsărit, sigur, are toată Europa, cu o inflație care în câteva țări se duce către 8% la finele acestui an și poate urca peste în prima parte a lui 2022 și poate schimba, altera, anticipațiile inflaționiste și iar BNR nu se poate lupta singură. Sigur, putem discuta despre pașii de întărire a politicii monetare, dar ea nu poate lupta singură, nu poate curma o cerere excesivă prin politica monetară, așa cum nu poate subit să omoare un puseu inflaționist prin sugrumarea economiei. Ar fi o prostie să facă așa ceva.
  • Revenind la consolidarea bugetară, 2021 nu-l văd cu probleme. Testul mare va începe în 2022 pentru că trebuie să continuăm să luptăm cu pandemia, pandemia rămâne o mare problemă pentru noi și aici aș vrea să fac o remarcă. Știm care este situația de la noi față de cea din cele mai multe țări UE. Din păcate, gestionarea pandemiei a arătat că noi avem mari dificultăți în a gestiona situații dificile, nu învățăm repede și puteam să învățăm în 2020 și nu corectăm erori. În situațiile dificile, erorile sunt inevitabile, dar trebuie să ai capacitate de reacție, capacitate de învățare și să corectezi la timp. Noi persistăm în erori. Asta mi se pare foarte grav. Nu putem să disociem pandemia de economie.
  • Nu va fi ușor de îndreptat deficitul pe ESA către un 6%, să spunem un 6,5% din PIB în 2022. Ce s-a trimis la Bruxelles, prin acel document de la mijlocul lui octombrie, acelea sunt ținte și în opinia mea este o eroare să credem că taxa prin inflație poate să rezolve corecția deficitelor bugetare în anii ce vin astfel încât să ajungem în perspectiva lui 2024 la 3% deficit structural, ESA sau cash.
  • Este posibil să depășim ca perioadă de ajustare 2024, un alt pas de corecție. Eu cred că dacă programul este credibil, piețele nu ar avea o problemă să prelungim perioada de corecție cumulată. Avem deficite externe semnificative.
  • Deficitul contului curent ne singularizează, mai avem că avem și o scădere semnificativă a finanțării prin surse negeneratoare de datorie. Avem nevoie de o consolidare bugetară care, ea depinde de politica salarială și regimul pensiilor, deci ce politică salarială și ce dinamică a pensiilor vom avea în perioada care vine afectează în mod semnificativ consolidarea fiscală.
  • În fine, este vorba despre regimul fiscal, pe care îl consider inechitabil prin tot felul de portițe, exceptări. Mă bucur că în ANAF se fac eforturi mari. Documentul trimis la Bruxelles vorbește într-adevăr despre o creștere a veniturilor fiscale care să meargă către 3% din PIB, iar această creștere să se bizuie în cea mai mare parte pe ameliorarea colectării și printr-o anume modificare a regimului fiscal, renunțarea la tot felul de portițe și facilități. Este de văzut. Aceasta este o ipoteză de lucru, o țintă.
  • Cert este că România este în procedură de deficit excesiv chiar dacă va dura mai mult de 2024 corecția aceasta de aproximativ 5 puncte procentuale din PIB. Magnitudinea acestei corecții este foarte mari și nu se poate rezuma la o înghețare a cheltuielilor cu pensii, cu salarii. Oricum vor avea loc indexări pentru că inflația e foarte mare și trebuie să ții seama și de o realitate socială de care depinde chiar o realitate politică.
  • 2022 e foarte complicat întrucât avem de combinat o bătălie ce trebuie să continue cu pandemia în condițiile în care există multe șovăieli, incoerențe, cu o revenire inegală a economiei noastre, așa cum este revenirea cam peste tot și cu nevoia de a face consolidare bugetară care nu e simplă. Și politica monetară va trebui să fie mai puțin acomodativă, se va înăspri și impulsul fiscal va trebui să dispară astfel încât să ai consolidare bugetară. În asemenea circumstanțe trebuie să ai o absorbție masivă de fonduri europene ca să menții o creștere economică în jur de 4% din PIB. Va fi o performanță să reușim așa ceva.

Răspunsurile din sesiunea de Q&A:

Compoziția ajustării fiscale. Pe ce credeți că ar trebui să mergem? Cum am văzut în proiecția bugetului pe termen mediu, atunci când au construit bugetul pe 2021, în strategia fiscal-bugetară se intenționa ajustarea să se producă eminamente pe partea de cheltuieli. Credeți că e posibil? Care credeți că va fi mixul?

  • Eu și acum am un dialog permanent și discut și cu colegii din Consiliul Fiscal, eu mențin un punct de vedere pe care îl găsim și în documente ale Consiliului Fiscal că nu poți să ai pe durata perioadei de consolidare fiscală să spunem patru ani, poate să fie și pe 6 ani. Noi am făcut o evaluare potrivit căreia dacă am avea un pas de corecție de doar 1%, în termeni reali, din PIB, am reuși să ne stabilizăm datoria publică la un 60% din PIB. N-ar fi un capăt de țară. Se poate trăi și cu o asemenea datorie publică. Problema este că și din socotelile noastre, este foarte greu să îngheți mulți ani cheltuielile. Mai ales să acolo înghețarea este aproape în termeni nominali.
  • Eu am văzut și declarația lui Florin Cîțu, lăsăm anvelopa și vedem cum facem astfel încât să se poată realiza și o creștere de salarii, cine poate. Asta este de discutat. Eu cred că, nu ai cum să nu faci anumite indexări, indiferent dacă ești de dreapta sau de stânga, eu cred că important este să ai consolidare bugetară.
  • Eu cred că nu poți să ai numai consolidare de o asemenea anvergură, de cinci procente din PIB numai pe partea de cheltuieli. Nu cred așa ceva. Noi nu avem spațiu fiscal. Cheltuielile cu salariile, cu pensiile, împreună cu achizițiile, te duc la 95% din veniturile fiscale. Ești foarte strâmtorat.
  • Mai este și o chestiune de înțelegere a ceea ce va veni peste noi. Viitorul nu e roz loc. Avem și o subfinanțare cronică a sănătății și a educației. Avem niște deficite ascunse pe care nu le judecăm. Dacă am adăuga deficitul de finanțare a educației, a sănătății am vedea că de fapt avem un minus de 2,5-3% din PIB care ar trebui să fie acoperit. Din ce? Cei care cu atâta nonșalanță spun ”doar pe partea de cheltuieli” înseamnă că nu înțeleg bugetul și nu se uită la cifre cu seriozitate.
  • Noi va trebui să creștem veniturile fiscale. Este drept că PNRR ne-ar aduce, în medie, în următorii șase ani 1,7-2% din PIB, dar cu absorbție totală. Sunt analize care arată că pentru a face față impactului schimbărilor climatice ar trebui să avem o suplimentare a investițiilor în economie, în general, de 2% din PIB. Cu acest PNRR noi am reuși să luptăm contra impactului schimbărilor climatice. Dar PNRR înseamnă și digitalizare și multe altele.
  • Noi am avea nevoie de o creștere a veniturilor fiscal-bugetare de cel puțin 3-4% din PIB.
  • Trebuie să fim mult mai ambițioși. Există experiența Bulgariei, Poloniei, Georgiei care au arătat, sigur, cu un efort de câțiva ani, au arătat că se poate duce în sus nivelul de venituri fiscale, se poate duce cu 3-4% din PIB. Aceste țări nu au avut parte de tehnologiile de care poate beneficia acum ANAF-ul românesc.
  • Mai este ceva, înseamnă și voință politică, să lupți fără menajamente, să nu răspunzi la nicio interferență politică. Trebuie să fii ajutat și de mediul de afaceri care să înțeleagă că lupta împotriva evaziunii fiscale este o cauză. Trebuie să facem o coaliție a bunelor intenții contra coaliției șmecheriilor care păgubesc bugetul public.
  • M-aș bucura dacă mediul de afaceri ar susține eliminarea scutirilor din Codul Fiscal. Este drept că dacă statul ar vrea să încurajeze un domeniu, agro-businessul să spunem, e altă poveste și acolo poți să o faci și cu bani europeni.
  • Sunt oameni care câștigă foarte bine și care nu ar trebui să beneficieze de scutiri sau de un regim preferențial. Și așa cota unică defapt nu mai există în România. Noi avem un regim găurit în toate felurile.
  • Am văzut că și în această criză politică prelungită, economia a performant relativ bine, deci există o anumită autonomizare a economiei și asta arată că avem o economie liberă, există o clasă antreprenorială, corporații, oameni care își fac treaba. Pe de altă parte nu poți să pui economia și actul de guvernare pe pilot automat. Sunt decizii care presupun un guvern cu puteri depline.

Conferința integrală:

Parteneri:

AmCham Romania, ARPIM, Biriș-Goran, Catena, JTI, PwC

Parteneri de comunicare:


Project-e, Confederația Patronală Concordia, Romanian Business Leaders (RBL), CFA Society Romania, APAR – Asociatia pentru Antreprenoriat Romania, EURACTIV.ro

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. A.)In articol intilnim:
    1.De 7 ori cuvintul ,,consolidare” financiara…
    2.De 2 ori cel de ,,deficit”…
    3.Apoi datorie si iarasi datorie, cit incape intre muntii din Romania.
    Economia si gindirea economica nationala ,,alearga” intr-un singur picior, cel al resurselor interne pentru consolidare fiscala, deficit bugetar si datorie!Care sint inexistente de trei decenii!
    Economistii si cercetarea economica romaneasca n-au ,,descoperit” inca existenta ,,resurselor straine” pentru dezvoltare, capabile sa asigure ,,consolidare fiscala, eliminarea deficitului bugetar si incetarea acumularii de datorire externa!
    Aceasta situatie este fireasca pina la ,,iesirea” din modelul economic ,,bugetar” intre doua legislaturi, pe care potentiala coalitie PSD – PNL incearca sa-l lungesca la 7 ani!
    B.)Analiza in sine este repetitiva si amorfa, deoarece NU se refera la problematica industriala, nu cuprinde POLITICI INDUSTRIALE, si mai rau decit toate nu face cunoscut, ca PNRR nu are nici un aport in acest sens.Cum ar putea avea oare acest curaj analistii nostri?
    Energia verde este o problema de tranzitie industriala si energetica a tarilor dezvoltate, Romania neavind macar energetica clasica realizata, adica pe gaze.
    In ce priveste digitalizarea, ea nu este de nici un folos unei tari dezindustrializate, in care mediul economic-industrial se afla in ,,prima revolutie industriala”, cu intreprinderi de montaj si piese simple, cu valoare adaugata infima, locata doar in marile orase din Ardeal.
    Cel mai grav lucru este ca nici PNRR si nici analistii economici NU vorbesc si nu propun masuri de imbunatatire a COMPETITIVITATII ECONOMICE-INSTITUTIONALE, aflata la indicele ,,subafrican” 74, care a blocat dupa 2008 investitiile industriale majore, alocate doar in Ungaria, Cehia, etc.
    C.)Despre o crestere economica de 4 la suta anual putem vorbi numai daca ea este una INDUSTRIALA, adica prin industrializarea tarii, deoarece dupa cum se cunoaste avem ,,cresteri economice” de 5-6 la suta anual, dar ele sint false, CONSUMERISTE, bazate pe cresterea consumului, asigurat prin salarii bugetare, pensii, ajutoare sociale, toate majorate si platite din BANII ,,DATORIE EXTERNA SI INTERNA”!
    De ce oare, economistii si marii analisti nu studiaza si nu iau in seama CONCLUZIILE din lucrarea ,,Reindustrializarea Romaniei- Politici si Strategii”, 2010, autor Liviu Voinea, realizata sub consultanta si coordonarea Academiei si a insasi autorului articolului de fata?
    D.)Despre politicienii PSD si PNL ce sa mai vorbim, deoarece ei stiu bine un singur lucru despe ,,economia guvernarii”: sa dam bani in plus la salarii, pensii, ajutoare sociale, etc., sa reducem si asiguram scutiri de taxe, ca sa ajungem la guvernare!
    Daca Romania se indatoreaza in 2022 pina la 150 de miliarde de Euro si 200 de miliarde in 2023, ce le pasa celor din clasa politica?
    Asa ca aceasta indatorare si esec general al tarii a devenit politica de stat in domeniul economic-financiar, in locul unui PROIECT DE TARA, cu obiectivul reindustrializarii care sa elimine deficitele si indatorarea.
    E.)ACADEMIA romana a realizat ,,Strategia de Dezvoltare” pe 20 de ani si se pare ca ea ,,ajuta” in cel mai inalt grad la INDATORAREA TARII, deoarece despre ceeace trebuie facut imediat sau pe termen scurt pentru reindustrializare, nu spune nimic, dar absolut nimic!
    Constatari savante, indemnuri fine (care nu supara) si lipsa oricarei viziuni sau proiect de reconstructie industriala sint unica zestre a revenirii si rezilientei unei tari esuate economic, politic si social, fata de care UE n-a detinut si nu detine nici acum instrumente de influentare si corectie….

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. A.)In articol intilnim:
    1.De 7 ori cuvintul ,,consolidare” financiara…
    2.De 2 ori cel de ,,deficit”…
    3.Apoi datorie si iarasi datorie, cit incape intre muntii din Romania.
    Economia si gindirea economica nationala ,,alearga” intr-un singur picior, cel al resurselor interne pentru consolidare fiscala, deficit bugetar si datorie!Care sint inexistente de trei decenii!
    Economistii si cercetarea economica romaneasca n-au ,,descoperit” inca existenta ,,resurselor straine” pentru dezvoltare, capabile sa asigure ,,consolidare fiscala, eliminarea deficitului bugetar si incetarea acumularii de datorire externa!
    Aceasta situatie este fireasca pina la ,,iesirea” din modelul economic ,,bugetar” intre doua legislaturi, pe care potentiala coalitie PSD – PNL incearca sa-l lungesca la 7 ani!
    B.)Analiza in sine este repetitiva si amorfa, deoarece NU se refera la problematica industriala, nu cuprinde POLITICI INDUSTRIALE, si mai rau decit toate nu face cunoscut, ca PNRR nu are nici un aport in acest sens.Cum ar putea avea oare acest curaj analistii nostri?
    Energia verde este o problema de tranzitie industriala si energetica a tarilor dezvoltate, Romania neavind macar energetica clasica realizata, adica pe gaze.
    In ce priveste digitalizarea, ea nu este de nici un folos unei tari dezindustrializate, in care mediul economic-industrial se afla in ,,prima revolutie industriala”, cu intreprinderi de montaj si piese simple, cu valoare adaugata infima, locata doar in marile orase din Ardeal.
    Cel mai grav lucru este ca nici PNRR si nici analistii economici NU vorbesc si nu propun masuri de imbunatatire a COMPETITIVITATII ECONOMICE-INSTITUTIONALE, aflata la indicele ,,subafrican” 74, care a blocat dupa 2008 investitiile industriale majore, alocate doar in Ungaria, Cehia, etc.
    C.)Despre o crestere economica de 4 la suta anual putem vorbi numai daca ea este una INDUSTRIALA, adica prin industrializarea tarii, deoarece dupa cum se cunoaste avem ,,cresteri economice” de 5-6 la suta anual, dar ele sint false, CONSUMERISTE, bazate pe cresterea consumului, asigurat prin salarii bugetare, pensii, ajutoare sociale, toate majorate si platite din BANII ,,DATORIE EXTERNA SI INTERNA”!
    De ce oare, economistii si marii analisti nu studiaza si nu iau in seama CONCLUZIILE din lucrarea ,,Reindustrializarea Romaniei- Politici si Strategii”, 2010, autor Liviu Voinea, realizata sub consultanta si coordonarea Academiei si a insasi autorului articolului de fata?
    D.)Despre politicienii PSD si PNL ce sa mai vorbim, deoarece ei stiu bine un singur lucru despe ,,economia guvernarii”: sa dam bani in plus la salarii, pensii, ajutoare sociale, etc., sa reducem si asiguram scutiri de taxe, ca sa ajungem la guvernare!
    Daca Romania se indatoreaza in 2022 pina la 150 de miliarde de Euro si 200 de miliarde in 2023, ce le pasa celor din clasa politica?
    Asa ca aceasta indatorare si esec general al tarii a devenit politica de stat in domeniul economic-financiar, in locul unui PROIECT DE TARA, cu obiectivul reindustrializarii care sa elimine deficitele si indatorarea.
    E.)ACADEMIA romana a realizat ,,Strategia de Dezvoltare” pe 20 de ani si se pare ca ea ,,ajuta” in cel mai inalt grad la INDATORAREA TARII, deoarece despre ceeace trebuie facut imediat sau pe termen scurt pentru reindustrializare, nu spune nimic, dar absolut nimic!
    Constatari savante, indemnuri fine (care nu supara) si lipsa oricarei viziuni sau proiect de reconstructie industriala sint unica zestre a revenirii si rezilientei unei tari esuate economic, politic si social, fata de care UE n-a detinut si nu detine nici acum instrumente de influentare si corectie….

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: