joi

8 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

20 noiembrie, 2022

Pensiile militare sunt considerate pensii speciale și trebuie să facă obiect al reformei sistemului de pensii. Proiectele de irigații nu vor fi finanțate prin PNRR și construcția de hidrocentrale în arii protejate nu va fi admisă în viitoarea componentă REPowerEU. Nu pot fi introduse în PNRR investiții noi, care să le înlocuiască pe cele negociate anterior cu Comisia Europeană.

Acestea sunt mesaje transmise de oficiali europeni ca reacție la seria de declarații făcute la București în ultima perioadă de membri ai guvernului sau de premierul Nicolae Ciucă legate de intenția de a renegocia PNRR.

România nu a trimis nicio notificare oficială prin care să ceară renegocierea PNRR

Până în acest moment, în ciuda seriei abundente de declarații pe această temă, România nu a trimis nicio notificare oficială la Bruxelles prin care să ceară renegocierea unor capitole din PNRR, afirmă surse europene pentru CursDeGuvernare.


Totuși, la București, premierul Nicolae Ciucă și președintele PSD, Marcel Ciolacu, vorbesc constant despre renegocierea reformei pensiilor în sensul renunțării la plafonul de 9,4% din PIB ca plafon maxim alocat bugetului de pensii.

(Citește și: ”Marcel Ciolacu dorește ”optimizarea” capitolului pensii din PNRR”)

În plus, în ciuda mesajelor venite de la Bruxelles, premierul Ciucă, el însuși pensionat din Armată, luptă ca pensiile militare să nu fie cuprinse în reforma pensiilor, care trebuie legiferată până la sfârșitul anului 2022.

Ministrul Transporturilor a evocat în urmă cu o săptămână, la Digi24, intenția de a scoate din PNRR proiectul liniei 4 de metrou și de a introduce o altă investiție, linia 6 de metrou, spre Otopeni.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat intenția autorităților române de a propuse spre finanțare, din componenta REPowerEU care urmează să fie atașată PNRR și să devină operațională din ianuarie 2023, finalizarea hidrocentralelor de pe OLT, Siret și Jiu.

(Citește și: ”Fostele centrale hidroenergetice de pe Olt, Siret şi Jiu ar putea fi introduse în PNRR”)


Marcel Ciolacu a mai vorbit în repetate rânduri de nevoia de a introduce la finanțare prin PNRR o componentă de irigații. Ultimul semnal pe această temă a fost transmis pe 26 octombrie, când premierul Ciucă era în drum spre Bruxelles.

(Citește și: ”Marcel Ciolacu spune că premierul Ciucă tocmai renegociază PNRR. Ce speră PSD: 2 miliarde euro pentru irigații”)

CursDeGuvernare a discutat cu oficiali europeni care cunosc în detaliu fiecare dintre dosarele evocate de oficiali români pentru a înțelege în ce măsură schimbările cerute vor fi acceptate de Bruxelles.

Schimbarea/eliminarea procentului de 9,4% – misiune imposibilă

Reforma sistemului de pensii are o importantă miză electorală.

Plafonul de 9,4% din PIB (aferent anului 2021) face parte din măsura privind Reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii care să înlocuiască actuala lege 127/2019).

Anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc precizează: „Un obiectiv al noii legislații va fi menținerea cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate schemele publice de pensii existente) stabile pe termen lung (adică până în 2070) la 9,4% din PIB, inclusiv constituirea unui mecanism de frânare în cazul depășirii plafonului de cheltuieli.”

Oficiali europeni afirmă că procentul nu poate fi crescut, eliminat sau înlocuit cu ”un alt mecanism de disciplină financiară”, așa cum declara premierul Ciucă la întoarcerea de la Bruxelles, luna trecută.

”Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României”, afirmă oficiali ai Comisiei Europene.

Pentru noua lege a pensiilor (Jalonul 214) termenul este T1/2023. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată de Comisie în contextul celei de-a patra cereri de plată.

Pensii militare exceptate de la reformă- a doua misiune imposibilă

Premierul Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, Angel Tîlvar, și președintele PSD Marcel Ciolacu insistă în dorința de a excepta pensiile militare de la reforma generală a sistemului de pensii.

Chiar vineri, Nicolae Ciucă afirma: ”În raportul Băncii Mondiale scrie clar că pensiile militare nu intră la capitolul pensii speciale, ci pensii de serviciu. Pensiile militare au fost modificate prin lege şi sunt pe bază de contributivitate. Am discutat şi acest subiect inclusiv cu reprezentanţii Comisiei”.

Discuția evocată de Nicolae Ciucă a avut loc, dar opinia oficialilor europeni e alta.

”O etapă specifică (reforma 215), care va avea loc până la sfârșitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceasta face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element cheie al PNRR al României. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată”, afirmă oficiali europeni.

Irigații, doar pe banii statului român

Marcel Ciolacu i-a mai cerut premierului Ciucă să încerce la Bruxelles ”să prindem pentru irigaţii peste 2 miliarde de euro din alte capitole”.

Oficiali europeni au declarat pentru CursDeGuvernare că solicitarea a mai fost respinsă anterior de 2 ori și, dacă va fi nevoie, va fi respinsă și a treia oară.

(Citește și: ”De ce a respins Comisia Europeană proiectul de irigații din PNRR”)

Motivele refuzului: proiectele sunt vechi (anterioare anului 1989), nu au documentații tehnice actualizate și nu sunt însoțite de analize ale efectelor pe care viitorul sistem de irigații le va produce asupra surselor naturale de apă.

Comisia nu va obiecta dacă proiectele de irigații vor fi finanțate de la buget.

Schimbarea proiectelor de infrastructură

Ministrul Sorin Grindeanu declara săptămâna trecută, la Digi24:

”În PNRR, s-a trecut un proiect care nu era matur, finanțare pe M4 (Gara de Nord – Străulești- n. red.). Eu am transmis dorința noastră de a muta acestă finanțare de pe M4 din PNRR să fie pe M6 (1 Mai-Băneasa-Otopeni), unde deja e dat câștigătorul și lucrările au început deja.

Riscăm ca acest M4, repet proiect ne-matur, să nu poți să îl finalizezi până în 2026. Nu au fost autorizate PUZ-urile, autorizațiile, totul este în fază birocratică. Eu cred că vom convinge Comisia să facem această schimbare între M4 și M6, urmând ca M4 să rămână pe viitorul program operațional pe transporturi”.

(Citește și: ”Metroul a deraiat din PNRR: Proiectul din București pierde finanțarea, proiectul din Cluj-Napoca este suspendat temporar”)

Speranțele ministrului Grindeanu nu au o bază – Comisia Europeană nu acceptă schimbarea investițiilor negociate prin PNRR.

Surse europene afirmă că doar în circumstanțe extraordinare (de tipul calamităților naturale) se poate schimba o investiție negociată prin PNRR. Riscul de ne-finalizare a investiției în termen (cel mai târziu în august 2026) este asumat în întregime de ministerul care gestionează proiectul respectiv, cu consecința pierderii banilor alocați pentru proiect.

Proiecte energetice pe componenta REPowerEU

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a evocat dorința Ministerului Energiei de a propune spre finanțare din fonduri REPowerEU finalizarea fostele centrale hidroenergetice de pe Valea Oltului, Valea Siretului şi Valea Jiului.

Pe fondul crizei energetice din Europa, Comisia Europeană a lansat REPowerEU care pune accent pe investiții sustenabile în energie și pe reducerea dependenței față de energia din Rusia.

REPowerEU este de așteptat să devină operațional din ianuarie 2023 și va fi parte componentă a Planurilor Naționale de Relansare. Deci va avea acleași condiții de finalizare a investițiilor: august 2026.

În aceste condiții, oficialii europeni recomandă României să nu includă în planurile lor investiționale finanțate prin REPowerEU proiecte ample și fără o bază legală solidă.

În cazul hidrocentralelor, CCR a decis că legea de aprobare a acestor proiecte a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, deci este neconstituțională. PSD și PNL au anunțat că vor relua rapid proiectul.

Proiectele ce ar urma să fie relegiferate (Răstolița – hidrocentrală realizată în proporție de 92%, Valea Jiului – hidrocentralele Bumbești – realizată 90%, Dumitra – realizată 98%) au fost blocate din cauză că încălcau normele europene de mediu.

Situația nu poate fi negociată cu Comisia Europeană.

3 variante în care totuși poate fi renegociat PNRR. Niciuna nu respectă dorințele coaliției din România

Este a treia oară, anul acesta, când Comisia Europeană transmite României, prin intermediul presei că PNRR nu poate fi renegociat pe chestiuni solicitate de guvern.

În speranța că subiectul va fi închis și toate eforturile guvernamentale se vor îndrepta către implementarea planului, oficiali europeni au prezentat CursDeGuvernare situațiile în care pot, și vor avea loc, discuții pe investițiile prinse în PNRR. Acestea sunt 4 la număr:

  • Situația prevăzută la articolul 18 din Mecanismul de Redresare și Reziliență: Schimbarea alocărilor naționale. Aprobată inițial pentru o sumă de 31 miliarde euro, alocarea PNRR a fost redusă anul trecut la 29,2 miliarde în urma recalculării Produsului Intern Brut în 2020 raportat la media europeană. Asta înseamnă că Bucureștiul și Bruxelles-ul trebuie să convină de unde și cât reduc pentru încadrarea în alocare.
  • Situația prevăzută la articolul 21 din Mecanismul de Redresare și Reziliență: circumstanțe extraordinare. E vorba de situații limită, de tipul dezastrelor naturale.
  • Creșterea prețurilor materiilor prime, în special la investiții în infrastructură. Aici se va negocia punctual, pe fiecare obiectiv de investiții. Dar acceptarea unui cost mai mare nu obligă cu nimic Comisia Europeană, diferența de bani urmând să fie suportată de statul membru, fie de la buget, fie din Fonduri de Coeziune

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Se pot face investitiile absolut necesare si din banii Romaniei nu numai din banii UE. Daca acestea se pot recupera este ok. Nu cred ca pentru irigatii trebuie sa intrebam UE!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Se pot face investitiile absolut necesare si din banii Romaniei nu numai din banii UE. Daca acestea se pot recupera este ok. Nu cred ca pentru irigatii trebuie sa intrebam UE!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: