duminică

26 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

12 februarie, 2022

Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) nu poate fi modificat decât în situații excepționale, precum catastrofele naturale de proporții istorice, conform unui răspuns oferit Digi24 de către Comisia Europeană.

De asemenea, oficialii de la Bruxelles precizează în răspuns, referindu-se la reforma pensiilor, că așteaptă să vadă o încurajare a ieșirii la pensie cât mai târziu.

Lideri PSD și în mod special ministrul Muncii, Marius Budăi, au declarat de numeroase ori că vor cere executivului UE renegocierea PNRR pentru a ridica plafonul maxim de numai 9,4% din PIB stabilit pentru cheltuielile cu pensiile, inclusiv așa-numitele pensii de serviciu acordate militarilor.


Comisia Europeană precizează că, pentru a se încadra în acel plafon de 9,4% din PIB cu toate pensiile de stat, România trebuie să reformeze sistemul public de pensii exact așa cum și-a asumat prin PNRR: pe de o parte, să crească pensiile foarte mici, și pe de altă parte, să încurajeze pensionarea târzie, oferind stimulente cetățenilor să iasă mai târziu la pensie.

De asemenea, pensiile speciale ar trebuie regândite, astfel încât ele să se aplice pe baza principiului contributivității.

Ministrul Muncii: Nu vorbim de renegocierea PNRR din temelii, ci de o optimizare

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a explicat sâmbătă, la Digi24, că, în opinia sa, oficialii europeni se refereau la cazul renegocierii totale a programului, în timp ce PSD dorește doar o „optimizare în anumite puncte”, ceea ce regulamentul Comisiei Europene ar permite.

„Comisia s-a referit la o renegociere per total a PNRR. Noi nu am spus așa ceva, noi am scris și în programul de guvernare, am spus și în discuțiile pe care le-am avut în Coaliție, despre o optimizare în anumite puncte.


Până în decembrie am îndeplinit jaloanele pe care le aveam de îndeplinit, suntem în interiorul trimestrului 1, imediat o să anunț un alt jalon îndeplinit ce ține de Ministerul Muncii, în februarie avem acordul cu Banca Mondială semnat pentru asistența tehnică în reforma pensiei și a salarizării…

Nu ne dorim sub nicio formă să punem în pericol implementarea PNRR. Din contră, suntem extrem de determinați să implementăm acest PNRR și reformele legate de PNRR.

Noi, în coaliție, ne asumăm să facem tot posibilul pentru binele cetățenilor români, nu ne asumăm să pierdem bani. Acel procent de 9,4% nu este suficient pentru a realiza un alt jalon din PNRR care înseamnă reforma pensiilor prin rezolvarea inechităților din sistem.

Nu s-a spus niciodată că vrem să renegociem PNRR din temelii, dar o optimizare este necesară. Iar regulamentul european de implementare a PNRR prevede acest lucru. Nu vorbim de o renegociere când se întâmplă o catastrofă sau nu știu ce alte chestiuni”.

Marea noutate din reformă: un mecanism de frânare a creșterilor, pentru a menține cheltuielile la 9,4% din PIB

Obiectivul încadrării în anvelopa de 9,4% din PIB se va realiza printr-o nouă formulă de calcul a pensiilor și printr-un mecanism de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor din BASS.

Acest mecanism de monitorizare va declanșa o „metodă de frânare” (limitare) a indexării pensiilor, atunci când plafonul este depășit.

(Citiți și: ”Pensiile, o reformă pentru PNRR: O nouă formulă de calcul, digitalizarea dosarelor și recalcularea pensiilor”)

Date fiind aceste noi elemente, nu vor mai fi permise creșteri ad-hoc ale pensiilor, precizează atât PNRR, cât și Caietul de sarcini:

Noua legislație va introduce o nouă formulă de calcul pentru noile pensii și pensiile aflate în plată, aleasă în conformitate cu principiul contributivității și cu ținta privind cheltuielile cu pensiile ca procent din PIB, ceea ce nu va permite creșteri ad-hoc.

Legea bugetului asigurărilor sociale stabilea pentru anul acesta cheltuielile cu pensiile la 8,07% din PIB-ul prognozat la începutul anului.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În 2019, conform Eurostat, cheltuielile cu pensiile s-au ridicat în România la 7,8% din PIB, în timp ce media UE27 a fost de 12,7%.

Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Irlanda (5%), Malta (6,5%), Bulgaria (7,5%) și România (7,8%).

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: