Comisia Europeană a repetat marți, la București, că jaloanele, țintele și investițiile negociate prin PNRR nu se pot schimba. Mesajul a fost transmis la conferința anuală privind implementarea PNRR, organizată la București de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Céline Gauer, Director General SG RECOVER (Task Force pentru Redresare și Reziliență din cadrul Secretariatul General al Comisiei Europene), a fost întrebată dacă, așa cum susțin oficiali români, Comisia poate accepta modificarea plafonului de 9,4% din PIB decis pentru pensii sau schimbarea unor investiți de infrastructură, așa cum anunță oficiali români.
(Citește și: ”Marcel Ciolacu spune că premierul Ciucă tocmai renegociază PNRR. Ce speră PSD: să dispară plafonul pentru pensii, 2 miliarde euro pentru irigații”)
Oficial UE: Să vii și să spui ”nu mai vreau să fac asta” nu se poate
Răspunsul oficialului european: ”Nu, nu puteți schimba. Acele jaloane și ținte sunt obligatorii, există un pachet de investiții și de reforme care asigură finanțarea pentru România. Sigur, posibilitatea de a schimba este cuprinsă în regulament, dar în condiții foarte stricte – trebuie să existe, pentru oricare jalon sau țintă, circumstanțe negândite la momentul aprobării PNRR ca să poți modifica un jalon.”
Céline Gauer a exemplificate: ”Am întâlnit situații, de exemplu, de investiții prevăzute într-o regine în care s-au produs inundații. Era imposibil practic să realizezi investiția. Acolo, da, s-a putut revizui ținta. Dar, să vii și să spui eu nu mai vreau să fac asta, nu, nu se poate”.
Oficial guvernamental: 3 motive de modificare a PNRR
După intervenția oficialului european, Teodora Preoteasa, Consilier de Stat la Cancelaria Prim-ministrului, a insistat totuși: ”România și Comisia Europeană sunt în proces de a modifica PNRR din mai multe motive.”
Explicațiile Teodorei Preoteasa:
”În primul rând, e vorba de introducerea capitolului REPowerEU. Am avut discuții extinse vizavi de proiectele pe care le avem, Comisia a făcut anumite comentarii, urmează să dezvoltăm tehnic aceste proiecte și vom vedea.
Al doilea motiv pentru care trebuie să modificăm PNRR este că România trebuie să reducă alocarea de grant cu 2,11 miliarde euro. Trebuie să analizăm care sunt componentele cu grant și să vedem de unde tăiem, unde putem amîna sau să compensăm. O variantă ar fi cea de a reduce anumite investiții, sau amânare, sau trecere pe Politica de Coeziune. Ce este clar: nu putem reduce componenta Verde și cea Digitală din PNRR și nu ne putem atinge de partea de reforme.
Acum discutăm despre modul în care anumite reforme pot fi îndeplinite. Trebuie să recunoaștem, am avut discuții cu Ministerul Muncii vizavi de reforma pensiilor. Comisia, care veghează la implementarea PNRR, dorește ca această reformă să fie îndeplinită. Nu știm dacă ne vom raporta neapărat la 9,4% dn PIB, ceea ce se subliniază este că avem nevoie de disciplină financiară și trebuie ca în acest domeniu să operăm o reformă adevărată.
Un ultim motiv de modificare a PNRR- există această ajustare legată de creșterea prețurilor la proiecte de infrastructură. Este o problemă generală, nu doar a României. Decizia a fost că vom discuta caz cu caz și vom vedea care este impactul acestor creșteri de prețuri asupra proiectelor de infrastructură”.
De reforma pensiilor depinde aprobarea celei de-a treia cereri de plată din PNRR
După această declarație, Directorul General SG RECOVER a intervenit cu o precizare.
Céline Gauer a afirmat: ”Pentru reforma pensiilor, esențial este să existe durabilitate și adecvabilitate. Sunt 100 de moduri în care poți face asta, alegerea trebuie făcută prin dialog social înainte să ajungă la noi spre aprobare. Cum scade inegalitatea între pensii, cum crește contribuția, cum se scad anumite cheltuieli, asta încă putem face și încurajăm autoritățile române să facă asta, prin dialog social.”
Întrebată dacă reforma pensiilor speciale se poate realiza anul acesta, Teodora Preoteasa a precizat: ”Se dorește înfăptuirea reformei pensiilor speciale, discutăm cum facem acest lucru. Concluzia este că trebuie să venim cu propunerea de reformă. Desigur, îndeplinirea jaloanelor aferente T3 și T4 din 2022 va face obiectul celei de-a treia cereri de plată, de anul viitor. Trebuie să facem această reformă, altfel vom avea probleme cu aprobarea cererii de plată”.
***
