marți

4 octombrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

21 septembrie, 2022

Odată cu anunțul mobilizării parțiale și referendumurile programate privind anexarea părților ocupate ale Ucrainei, Rusia intră într-o nouă fază a războiului:

cea în care încearcă să securizeze câștigurile din teren pentru ca, ulterior să forțeze ”negocieri de pace”.

Marile întrebări:
cum va reacționa comunitatea internațională în fața noilor amenințări nucleare și ce efect va avea mișcarea asupra fluxurilor de armament trimise de Occident în Ucraina?

Ce a forțat decizia lui Vladimir Putin – fazele invaziei


Președintele Vladimir Putin a ordonat miercuri prima mobilizare a țării de la al Doilea Război Mondial încoace, avertizând Occidentul că, dacă va continua ceea ce el a numit „șantaj nuclear”, Rusia va răspunde cu puterea vastului său arsenal.

Anunțul lui Vladimir Putin a fost de fapt forțat de evoluția foarte rapidă a frontului ucrainean. (O evoluție explicată de analiști ai ISW – Institutul pentru Studiul Războiului, în documentarul de mai jos, realizat de VOX.)

Început în 24 februarie 2022, ”războiul de 3 zile” de cucerire a Ucrainei a eșuat, urmând să intre, după 210 de zile, într-o a cincea fază tactică.

Prima fază a fost marcată de atacul fulger al Rusiei, atac blocat la porție Kiev, în nord.


A urmat faza de eliberare a regiunilor din nord și o a treia, în care armatele au stat săptămâni în șir față în față, niciuna nereușind avansuri semnificative.

A patra fază a debutat în septembrie: contraatacul ucrainean care a eliberat în întregine regiunea Harkov și a început să ”muște” din regiunea Lugansk.

(Citește și: ”O înfrângere extraordinară” pentru Rusia: 200 de zile de război în Ucraina. Harta contraofensivei”)

Contraofensiva părea să ia un moment de respiro în zilele trecute, armata ucraineană nereușind victorii semnificative în Donețk sau în regiunile din sud.

Ce poate încerca tactic Rusia

Mobilizarea celor 300.000 de rezerviști ruși trădează intenția de ”baricadare” a regiunilor cucerite în zona de sud, sud-est a Ucrainei.

Cei 300.000 de noi militari ar urma să fie folosiți ca trupe de infanterie în aceste regiuni, securizând anunțatele ”referendumuri” de anexare la Rusia, care se vor ”organiza” în Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson.

Asta ar oferi Kremlin, care în ultima perioadă a renunțat la sintagma ”operațiune militară” în favoarea sintagmei ”apărarea teritoriului național”, o pseudo justificare a războiului.

Aceste referendumuri se pot organiza doar în condițiile în care armata Ucrainei nu reușește în scurt timp să saboteze planurile administrațiilor pro-ruse înstaurate de Kremlin.

Dacă plaunile Rusiei funcționează, este posibil ca Moscova să insiste pentru ”negocieri de pace”.

Un semnal al problemelor politice interne și militare

Experții militari consultați de Euractiv apreciază mișcarea lui Putin ca un semnal că are probleme politice interne și militare în eforturile sale de război. Încercarea rușilor de a părăsi țara în masă este doar un indiciu al acestui lucru.

(Citește și: ”Rusia / Val de plecări după anunțul mobilizării, companiile aeriene rusești nu mai vând bilete celor apți de armată”)

Un alt semnal puternic: în 43 de orașe din Rusia s-au organizat miercuri proteste de stradă față de decretul de mobilizare. Poliția rusă a acționat brutal pentru împrăștierea manifestațiilor.

Cifra de mai sus – 43 – este impresionantă în condițiile în care mai toți liderii de opoziție din Rusia sunt în închisori, deci lipsesc vectori de mobilizare.

De la începutul războiului, propaganda rusă a căutat să ferească populația de realitățile războiului, Kremlinul cultivând un sentiment de normalitate pe străzile Moscovei și a altor orașe mari, chiar în condițiile în care marile branduri mondiale au dispărut din peisaj.

Dar odată cu anunțul mobilizării – primul de după cel de-al doilea Război mondial – și chemarea la arme a 300.000 de ruși, în mare parte tineri, acest contract social nescris a fost anulat.

Războiul va intra în gospodăriile a sute de mii de familii din toată Rusia.

Rusia mizează pe sperietoarea atomică

După ofensiva ucraineană de amploare, Putin sau generalii săi ar fi putut realiza că, fără mobilizare, Rusia ar putea de fapt să piardă războiul.

Nici așa șansele Rusiei într-o confruntare clasică nu sunt prea mari: armata ucraineană blocat în februarie prima ofensivă rusească și apoi a recucerit în jur de 8.000 de km2 în condițiile în care s-a confruntat cu armata rusă regulată. Acum Vladimir Putin aruncă în luptă rezerviști, cu pregătire militară net inferioară.

Mesajul principal din discursul de miercuri dimineață al lui Vladimir Putin este clar: Rusia este dispusă să folosească arme nucleare dacă Ucraina își continuă operațiunile ofensive.

O analiză The Guardian citează opinia lui Mark Galeotti, expert în Rusia, care afirmă că amenințările apocaliptice au șanse reduse să fie puse în parctică, având doar scopul de a forța Occidentul și Ucraina să accepte câștigurile teritoriale ale Rusiei în război.

Nici Volodimir Zelenski nu crede că Vladimir Putin va apela la armament atomic. ”Nu cred că lumea îi va permite să folosească acele arme”, a declarat președintele Zelenski, într-un interviu publicat miercuri de ziarul german Bild.

O serie de comentatori externi afirmă că lui Vladimir Putin, a cărui armată a pierdut deja majoritatea echipamentului militar disponibil (cu ajutorul trupelor ucrainene și al armamentului occidental), nu îi mai rămâne decât să apeleze la ”escaladarea verbală” a conflictului.

Putin nu reușește să închege nicio alianță internațională

Recentul summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai din Uzbekistan a arătat că președintele Putin își pierde respectul între puterile globale, precum China și India, și al foștilor susținători regionali, Kazahstan, Kârgâstan, Azerbaijan.

(Citește și: ”Concluzii după summit-ul SCO: Balanța de putere se schimbă în zona asiatică, în defavoarea Rusiei”)

Din perspectiva alianțelor, Vladimir Putin nu a reușit să convingă nici China și nici Turcia să ajute Rusia, fie politic, fie prin furnizarea de echipamente militare, în efortul de consolidare al pozițiilor trupelor sale din regiunile Herson, Lugansk și Donețk.

Este un adevărat dezastru diplomatic pentru Vladimir Putin, care are în acest moment un singur aliat cert (Belarus, și nici acela foarte implicat) și o simplă portavoce în UE (Ungaria).

Erdogan nu vrea ca Marea Neagră să fie ”lac rusesc”

Pe lângă China, Vladimir Putin a încercat să negocieze și cu Turcia un sprijin militar. În întâlniri bilaterale la nivel înalt, Rusia s-a arătat interesată de achiziționarea de drone Bairaktar, pe care Turcia le livrează cu dărnicie Ucrainei.

Sau chiar de un joint-venture pentru producerea în Rusia a echipamentelor Baykar. Ambele propuneri au fost refuzate.

(Citește și: ”Rusia își dorește să colaboreze cu producătorul dronelor Bayraktar, Vladimir Putin și Recep Erdogan se întâlnesc la Soci”)

Președintele Erdogan a speculat intens dificultățile economice traversate de Rusia și, în acest context, încearcă să echilibreze balanța de putere în Marea Neagră. După anexarea peninsulei Crimeea, în 2014, Turcia și-a simțit amenințată poziția de ”gardian” al strâmtorilor Bosfor și Dardanele, porți strategice de acces la Marea Neagră.

Acesta este motivul pentru care Recep Tayyip Erdogan spunea în 2016 că Turcia nu va recunoaște niciodată anexarea Peninsulei Crimeea, iar în 2022 că Rusia trebuie să retrocedeze Ucrainei toate teritoriile ocupate, în Dombas și Crimeea.

(Citește și: ”Recep Erdogan: Rusia trebuie să returneze teritoriile ocupate în Ucraina, inclusiv Crimeea”)

Reacții în consonanță UE și SUA

Principala întrebare pentru următoarele câteva luni: cum vor reacționa Europa și aliații săi la noul nivel de escaladare și la nevoia Ucrainei de a se pregăti eventual pentru un război de iarnă. Primele declarații arată determinare.

La sesiunea de miercuri dimineață, unii lideri europeni, citați de CNN, au catalogat anunțul lui Vladimir Putin drept un „act de disperare” și au spus că vor menține sprijinul lor pentru Ucraina.

Președintele Joe Biden a spus că „nimeni nu a amenințat Rusia” și „nimeni, în afară de Rusia, nu a căutat un conflict” în Ucraina. Președintele american a promis sprijin ”până la capăt” pentru Ucraina.

Mulți lideri occidentali au anunțat deja că nu vor recunoaște rezultatele referendumurilor, anunțate la 23 și 27 septembrie în teritoriile ucrainene ocupate.

(Citiți și: ”Interviu Pierre Andrieu / Rusia nu va mai putea avea pretenții de putere globală. Echilibrul motorului franco-german și poziția UE în ecuația mondială”)

UE analizează mai multe sancțiuni dacă Rusia își va duce mai departe planurile. La Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru politică externă, Peter Stano, l-a acuzat pe Vladimir Putin de un „pariu nuclear foarte periculos” și a spus că comunitatea internațională trebuie să facă presiuni asupra lui pentru a „opri un astfel de comportament nesăbuit”.

„În acest război, există un singur agresor, Rusia și o țară agresată, Ucraina. Sprijinul UE pentru Ucraina va rămâne constant”, a spus și Charles Michel.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

13 state membre UE au semnat o scrisoare prin care solicită Bruxelles-ului să propună un plafon de preț la gaz la reuniunea miniștrilor UE de energie de săptămâna

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: