Ambasadorul Pierre Andrieu e unul dintre cei mai experimentați diplomați pe spațiul estic, martor al schimbărilor și convulsiilor din ultimii 20 de ani:
are o experiență de patru decenii în sânul diplomației franceze, făcând parte din celebrul corp al „cadrelor pentru Orient”.
După mai multe posturi în Europa de Est și de Nord (Bulgaria, Finlanda și Rusia), a fost ambasador în Tadjikistan (2003-2006), apoi în Republica Moldova (2007-2011) și ambasador pentru Parteneriatul Oriental și Marea Neagră (2014-2016), în această ultimă calitate deținând și funcția de copreședinte al Grupului de la Minsk – organism al OSCE pentru reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah.
Vorbitor de rusă și chineză, ambasadorul Andrieu predă la Sciences Po Paris un curs despre relațiile dintre Rusia și China. Este deci bine plasat ca observator al ramificațiilor războiului din Ucraina.
Diplomatul consideră că ne aflăm în fața unui eveniment cu impact asupra ordinii internaționale, care marchează, de fapt, o nouă ordine în care Rusia își va pierde amprenta de putere mondială. În noua ordine internațională, Statele Unite vor avea o prezență mai echilibrată, între Indo-Pacific și Europa, dezideratul de Uniune Europeană geopolitică realizându-se sub egida NATO.
Textul de mai jos e un fragment din interviul apărut integral în revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare, nr. 86.
***
CRONICILE:
În ce măsură războiul din Ucraina este pentru Rusia doar o afacere regională și cum se așteaptă ca acest conflict să influențeze ordinea internațională?
Ambasadorul Pierre Andrieu:
Cred că această criză are darul de a bulversa sistemul internațional, începând cu ordinea europeană.
După cel de Al Doilea Război Mondial se ajunsese la construcția unei ordini mondiale care era destul de stabilă și care, în Europa, ajunsese să însemne respectarea frontierelor internaționale – în ciuda suveranității limitate și a intervențiilor care avuseseră loc în Ungaria, în 1956 și în Cehoslovacia, în 1968 – și la care atât Estul, cât și Vestul căzuseră de acord și chiar o instituționalizaseră prin semnarea actului de la Helsinki din 1975.
Acum acest întreg eșafodaj juridic a fost distrus sau nu mai este recunoscut de una dintre părțile semnatare, Rusia. Această nouă situație intervenită în ordinea europeană, am putea spune chiar dezordinea europeană din Est, se repercutează și în alte părți ale lumii, în sensul accentuării competiției bazate strict pe raporturile de forță.
Dar mai observăm un fenomen. După ce Statele Unite ale Americii își exprimaseră prioritatea fermă pentru așa-numitul „pivot asiatic” sau indo-pacific, odată cu această criză, acestea vor începe să aibă un angajament internațional mai echilibrat. Desigur, Asia va rămâne marea prioritate, însă americanii vor aloca mai multe resurse și în Europa decât prevăzuseră inițial și vor începe să se preocupe mai mult și de Rusia. Deci ne îndreptăm spre schimbări profunde ale sistemului internațional.
(………………………………………………………………..)
Asistăm la o deșteptare a europenilor. Înarmarea Germaniei și echilibrul franco-german
CRONICILE:
Vorbiți de un impact care se va resimți în special în Europa. Ce efecte putem anticipa asupra Uniunii Europene în condițiile unei redinamizări a angajamentului Statelor Unite ale Americii? Cum vedeți și proiectele pe care mizau cel puțin unii europeni din Vest, de autonomie strategică, de construire a unui pol de putere european cu vocație mondială?
Ambasadorul Pierre Andrieu:
Trebuie să recunoaștem un lucru, și anume că până în prezent, în afară de Franța, puține țări ale Uniunii Europene se gândeau serios să întărească autonomia europeană în termeni de apărare.
Totuși, în ciuda revenirii Statelor Unite asistăm și la o deșteptare a europenilor în ce privește propriile mijloace de apărare și securitate, în ce privește întărirea competențelor la nivel comunitar. Vedeți că se discută deja de o modificare a tratatelor europene generată de dezbaterea privind viitorul Europei și accentuată de crizele succesive care au afectat Uniunea și care se pot traduce și prin competențe lărgite ale Bruxelles-ului în ce privește apărarea. Faptul că Germania a decis să aloce 2% din PIB apărării mi se pare semnificativ și trebuie să o spunem că înseamnă o înscriere în obiectivul fixat de NATO.
Deci, această autonomie europeană se produce în mod automat prin faptul că statele Uniunii Europene vor avea capacități militare sporite și posibilități de angajament sporite în caz de criză, dar această autonomie va însemna, de fapt, o întărire a Organizației Tratatului Nord-Atlantic. Dacă până acum trei-patru ani președintele Macron vorbea de „moartea cerebrală” a NATO, acum organizația, întărirea ei, se află în centrul preocupărilor europene.
(……………………………………………………………………)
De mai bine de un secol, Rusia repetă aceleași greșeli
CRONICILE:
Cum vedeți raporturile viitoare ale Europei cu Rusia, chiar dacă este poate prea devreme o prognoză? Putem anticipa o orientare durabilă a Rusiei către Asia și în special China?
Ambasadorul Pierre Andrieu:
Rusia va rămâne, indiferent ce vom face și indiferent cum se va termina războiul, deci va rămâne geografic, politic și cultural în partea de est a continentului nostru. Este ceva intangibil.
Totuși, o orientare a Rusiei către Asia a fost angajată deja începând cu 2014, dar cu toate acestea și cu toate sancțiunile economice occidentale și creșterea cooperării economice cu China, în ceea ce mă privește nu cred în viabilitatea unei alianțe ruso-chineze. Raporturile între cele două sunt prea inegale, iar Rusia, da, pe termen scurt, ar putea avea anumite beneficii în urma acestei orientări, mai ales că, în ciuda tuturor dificultăților, încă din 2023 boicotul petrolului și gazului rusesc va fi total din partea Uniunii Europene.
Acest lucru va accentua reorientarea Rusiei spre China. Dar chinezii nu vor face cadouri gratuite rușilor pentru că vor folosi această dependență și nu cred că este deloc o afacere bună pentru ruși.
CRONICILE:
Predați un curs despre relațiile dintre China și Rusia la Institutul de Studii Politice din Paris. Nu putem spune că acea dintâi va fi marele câștigător de pe urmă războiului care are loc pe teritoriul Ucrainei?
Ambasadorul Pierre Andrieu:
Da, China alături de Statele Unite vor fi marii câștigători în urma acestei crize a sistemului internațional, de pe urma acestei aventuri nebunești în care s-a angajat Kremlinul.
Pentru că nu este nicio umbră de îndoială că Rusia credea că va învinge Ucraina în două, cel mult trei săptămâni. Dar mai trebuie să constăm un lucru:
De mai bine de un secol, Rusia nu face altceva decât să repete aceleași greșeli. Prima a fost în 1905 cu războiul împotriva Japoniei, unde credeau că o vor bate în scurt timp, a urmat războiul contra Finlandei noiembrie 1939-martie 1940, când mica Finlandă a opus o rezistență foarte hotărâtă marii Uniuni Sovietice și se continuă acum cu Ucraina. Și dacă putem spune și cine este marele învins al acestei crize, putem deja afirma fără greșeală că este Rusia, atât față de Vest, cât și față de Est.
(…………………………………………………………………………)
***
Interviul integral poate fi citit în revista exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare, nr. 86 (LINK)
***
