Legea pensiilor speciale a fost votată miercuri de Senat, astfel încât ea pleacă spre promulgare, după care va fi trimisă la Bruxelles pentru evaluarea Comisiei Europene. Executivul UE va decide dacă măsurile și impactul lor sunt suficiente pentru a considera că legea reformează sistemul sau doar înlătură cele mai aberante privilegii, precum pensionările la puțin peste 40 de ani, cuantumul de 10 ori mai mare decât al pensiei medii primite de un român simplu ce a contributi 35 de ani la sistem și pensiile mai mari decât câștigurile salariale ale celor în activitate pe aceleași posturi.
Proiectul a fost adoptat cu 91 de voturi „pentru”, 19 „împotrivă” şi o abţinere, conform Agerpres.
Proiectul de lege a fost criticat de opoziție. ”Grupul USR a votat asumat împotriva acestei legi. Nu faceţi decât să salvaţi pensiile speciale. Nu aţi tăiat nicio pensie specială. Nu treceţi nicio pensie specială pe contributivitate. Nu aţi făcut nicio reformă reală în sistemul de pensii. Nu aţi redus aproape nicio cheltuială cu pensiile speciale. Nu aţi respectat jalonul. Ca să fie şi mai clar – nici peste 20 de ani pensionarii speciali nu se vor pensiona tot la 65 de ani, aşa cum e sistemul public, nici peste 20 de ani pensiile speciale nu se vor calcula pe baza veniturilor din cariera de 35 de ani”, a declarat Irineu Darău.
(Citește și: „Déjà vu: Coaliția bifează FFW Reforma pensiilor speciale. Și CCR și Bruxelles sunt în așteptare. Care e miza pentru PIB„)
Fostul premier Nicolae Ciucă, despre legea tocmai adoptată: Este esențială pentru un sistem echitabil și sustenabil; fiecare român merită o pensie decentă
Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, el însuși beneficiar al unei pensii speciale ce este de aproape 10 ori cât pensia omului obișnuit, care muncește până la 65 de ani și a plătit cotizații 35 de ani) a declarat miercuri că legea pensiilor speciale, adoptată miercuri în Parlament, este esenţială pentru stabilizarea unui sistem de pensii echitabil şi sustenabil pe termen lung.
„Parlamentul României a adoptat astăzi reforma pensiilor speciale, esenţială pentru stabilizarea unui sistem de pensii echitabil şi sustenabil pe termen lung. Partidul Naţional Liberal şi-a asumat această reformă şi a susţinut-o constant şi necondiţionat, dovadă stau voturile noastre în favoarea acestui proiect, atât în Camera Deputaţilor, cât şi în Senat”, a scris Nicolae Ciucă pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, el a adăugat că fiecare român merită o pensie decentă, aşezată într-un sistem echilibrat.
Proiectul pensiilor speciale – modificări cu impact minim, sau întins pe 12-20 de ani
Legea nu va putea aduce reduceri importante ale sumei plătite de la buget acestor categorii de priviliegiați care sunt privilegiați atât prin cuantumul pensiei cât și prin vârsta redusă de pensionare.
Motivele:
- Marius Budăi, ministrul Muncii, declara că vârsta minimă de pensionare va fi generalizată la 65 de ani, dar magistrații apar în proiect cu 60 de ani.
- De asemenea, Budăi asigura că toate pensiile vor trece pe contributitivitate, adică vor fi calculate luându-se în considerarea la baza de calcul întreaga vechime (de 25 de ani, pentru toți), însă se ajunge la asta abia în 2043, când aproape toți cei aflați acum în sistemele vizate vor fi deja pensionați.
- Impozitul suplimentar de 30% s-a dovedit a fi de numai 10 sau 15%.
- Vechimea de 25 de ani în activitate este în continuare prea redusă, comparativ cu cea din sistemul obișnuit de pensii (35 de ani și cu perspective de creștere, având în vedere nesustenabilitatea lui).
- Măsura „curajoasă” a limitării acestor venituri la 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, nu înseamnă prea mult, cât timp pensia reprezintă 65% din baza de calcul.
Singura măsură interesantă este:
- Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru obținerea mai multor pensii de serviciu reglementate de legi cu caracter special optează pentru obținerea doar a uneia dintre acestea.
Numărul celor se bucură de aceste combinații de pensii nu este mare, astfel încât se rezolvă doar una dintre aspectele profund inechitabile, nicidecum nu aduce o economie impresionantă la buget.
Menționăm că pensiile pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene nu sunt menționate în lege, ele rămân și vor intra în vigoare probabil după alegerile de anul viitor.
Reconsiderarea impozitului suplimentar
Impozitarea cu 30% a unei părți din pensiile speciale, dată ca certă atât de către fostul premier Nicolae Ciucă, cât și de ministrul Muncii, Martius Budăi, este sub jumătate din propunerea inițială:
- a) pentru partea din venitul din pensii mai mică sau egală cu nivelul câștigului salarial mediu net care se determină pe baza câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și pentru partea din venitul din pensii determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acesteia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
- b) pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu net care se determină pe baza câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității, se aplică o cotă de impunere de 15%.
- (3) În situația în care, cuantumul componentei din venitul lunar din pensii, determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, depășește câștigul salarial mediu net care se determină pe baza câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cota de impunere de 15% se aplică pentru partea din venitul lunar din pensii care depășește nivelul acestui cuantum și excede aplicării principiului contributivității.
În 2022, subvenția la pensiile speciale a fost de 11,8 miliarde, cât subvenția pentru toate celelalte 5,5 mil. de pensii
Ministrul de Finanţe, Marcel Boloş a afirmat, luni, că impactul bugetar va fi unul semnificativ, după adoptarea proiectelor de lege care prevăd interzicerea cumului pensiei cu salariul în sistemul bugetar şi cel care elimină pensiile speciale, fără a oferi însă cifre.
Rămâne de văzut dacă pachetul va genera un impact pe care Comisia Europeană să-l considere suficient, ținând cont că la evaluarea formei anterioare a legii pensiilor speciale Banca Mondială a catalogat drept nesemnificative cheltuielile ce s-ar fi făcut la buget.
(Citește și: „Reforma” pensiilor, impact neglijabil – cifrele de ultimă oră le Băncii Mondiale„)
În 2022, subvenția totală de la buget pentru plata pensiilor din România a fost de 22,924 miliarde de lei, adică aproape 21% din cheltuielile cu toate pensiile, normale plus speciale (109,16 miliarde de lei).
Suma se împarte astfel:
- 11,974 miliarde lei pentru a completa necesarul CNPP (diferența dintre fondurile colectate de la angajați prin contribuțiile sociale, care au fost de 86.23 miliarde lei și pensiile ce trebuiau plătite pentru cei 4,685 milioane pensionari). (date MFP)
- 11,724 miliarde lei a fost – subvenția acordată caselor de pensii ale MAI și MApN pentru plata celor aproape 200.000 de pensionari proveniți din Armată, Poliție, SRI, STS, SPP, SIE și alte servicii secrete ale României și pentru categoria de la CNPP numită pensii de serviciu (magistrați, piloți civili, ambasadori, consului, foști angajați ai Curții de Conturi, foști funcționari publici parlamentari etc. (date CNPP, MApN și MAI).
Cât plătește statul anual pensiile tinerilor pensionari din instituțiile de forță și ce înseamnă asta pentru PIB
Subvenția acordată specialilor a reprezentat 0,83% din PIB-ul de anul trecut. Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, declara în ianuarie, la prezentarea lucrărilor „Stabilitate financiară. Lucrări selectate” şi „Financial stability. Selected works”, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani”, că ponderea aceasta va uirca în cel mult trei ani la 1,5% din PIB:
„Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”.
Citește și: „Două țări, două reforme ale pensiilor: Ce a vrut să evite Franța și ce nu vrea să evite România„)
Bruxelles nu se lasă păcălit: dacă CCR declară ulterior neconstituțională reforma pensiilor, banii din PNRR aferenți se returnează
După adoptarea legilor, Guvernul va trimite pachetul spre analiza Comisiei Europene.
În cazul fericit, dar puțin probabil, în care executivul UE va considera suficiente reducerile pentru a accepta și onora cererea de plată numărul 3 din PNRR, nu este deloc sigur că banii vor rămâne în România.
Cursdeguvernare.ro l-a întrebat pe deputatul Cristian Seidler ce se va întâmpla dacă, uletrior primirii fondurilor aferente reformei, CCR va declara neconstituțională vreuna dintre legi.
Cristian Seidler (foto) a explicat că a avut această discuție cu reprezentanți ai Comisiei, anul acesta, pe parcursul uneia dintre vizitele lor la București. „Ei au spus foarte clar: Pentru noi este foarte important ca o reformă, odată realizată, să nu fie reversată. Dacă este reversată, nu contează din ce motiv, inclusiv printr-o decizie a Curții Constituționale, banii pe care i-am dat vin înapoi. Au spus expres: chiar dacă este vorba despre o decizie a Curții Constituționale!”.
Cât anume se va returna, doar suma aferentă reformei respective sau fondurile integrale din cererea de plată respectivă, rămâne la aprecierea Comisiei, în funcție de importanța jalonului pe care executivul UE o acordă jalonului.
(Citiți și: ”Cristian Grosu / ”Ciolachomics”, ”Iohannomics”: Retardul economic sever și instituționalizarea lui”)
****
