Două Românii în stradă: cei care vor să mai obțină puțin și cei care vor să păstreze mult

Pe fondul situației macroeconomice puternic dezechilibrate, România se confruntă cu un val de revendicări sociale cum nu au mai avut loc de mulți ani și care ar putea duce la o criză politică. Mișcările de protest ale bugetarilor se anunță din tot mai multe domenii, dar cu motive ce contrastează puternic.

De o parte se află conflictele de muncă ale unor categorii de bugetari ce solicită drepturi restante și majorări pe care le consideră echitabile, în comparație cu alte grupări de bugetari.

De cealaltă parte, reprezentanții instituțiilor de forță amenință și ei cu greve și proteste, pentru că riscă să piardă niște privilegii. De exemplu, ar putea rămâne fără dreptul de a avea pensia mai mare decât ultimul venit lunar și să se pensioneze precum cei din prima categorie de nemulțumiți, la 65 de ani.

România bugetarilor ignorați de valurile de guvernanți care s-au succedat

Revendicările celor care au declanșat deja conflicte de muncă, se referă în mare parte la restanțe și promisiuni neonorate de către guvernanți:

• Profesorii vor majorări salariale pentru a ajunge la venituri decente. În condițiile în care un profesor debutant câștigă doar 2.500 de lei, Educația din România nu are cum să atragă valorile din universități pentru ca în final școala să producă absolvenții necesari unei economii competitive, cu altă structură decât cea de acum (în care aproximativ 20% sunt muncitori necalificați, cu salariul minim pe economie).
• Cadrele nedidactice și personalul auxiliar din sănătate au cerut majorările salariale (între 4 și 9%, funcție de domeniu și ocupație, ce li se cuveneau, conform legii, încă de la 1 ianuarie 2022, înainte ca inflația să explodeze.
• Medicii de spital, categoria profesională cea mai afectată de burnout, solicită plata gărzilor la nivelul anului 2022, nu 2018.
• Ceferiștii vor aplicarea Statutului personalului feroviar, ceea ce presupune majorări pe toată ierarhia și pensionarea cu recunoașterea muncii în condiții deosebite.

Angajații din instituțiile de forță cer scoaterea militarilor din PNRR

De cealaltă parte, polițiștii amenință cu greve, nemulțumiți că Executivul (condus de un beneficiar de pensie specială) a cedat presiunilor Comisiei Europene, în loc să-și respecte promisiunea de a conserva pensiile militare, de care beneficiază angajații MAI, MApN și ai serviciilor secrete.

Fără reforma pensiilor speciale, România poate pierde 3,2 miliarde de euro, adică tranșa a 3-a de plată din PNRR.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Ce ar trebui să-i învețe Vasile Dîncu pe cei de la SRI. Și o fabulă reală”)

Impactul acestei reforme, neprezentat de guvernanți, nu va fi unul spectaculos, ținând cont de măsurile anunțate. Nici măcar nu au fost eliminate pensiile primarilor, prorogate până acum, care vor apăsa puternic pe buget, fiind vorba de mii de foști primari.

Condițiile de pensionare ale acestor angajați:

• În momentul de față, militarii se pensionează la 58 de ani, cu condiția de a avea o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu. Se acordă însă reduceri ale vârstei standard de pensionare pentru militarii care au lucrat în condiții deosebite sau speciale, în funcție de numărul anilor munciți în aceste posturi. Astfel, vârsta de pensionare poate fi redusă cu maximum 13 ani. Legea prevede că vârsta minimă de pensionare standard, cu aceste reduceri, nu poate fi mai mică de 45 de ani.
• Militarii, poliţiştii, gardienii din penitenciare și personalul din serviciile secrete beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul, la care se adaugă 1% pentru fiecare an ce depăşeşte vechimea prevăzută în lege.
• Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare
  brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, în care se includ numeroase sporuri.

Gardienii, protest prin exces de zel

Polițiștii din penitenciare au anunțat marți că vor face grevă japoneză (cu banderolă albă pe braț) și apoi vor protesta prin exces de zel. Metoda excesului de zel înseamnă respectarea cu stricteţe a legilor, regulamentelor şi procedurilor interne care blochează poliţia penitenciară. Birocraţia, lipsa de personal şi precaritatea dotărilor pot determina ca prima activitate dintr-o puşcărie şi anume „accesul angajaţilor în penitenciar” să dureze aproximativ 4 ore, activitate care în mod obişnuit durează aproximativ 45 de minute, explică unul dintre sindicatele gardienilor.

Acuzațiile aduse de gardieni:

• „Coaliţia PSD-PNL reformează sistemul pensiilor militare ‘la comanda’ Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, fără consultarea instituţiilor de forţă ale României. Pentru reformarea pensiilor militare, ministrul Muncii, Marius Budăi, nu a solicitat nici formal şi nici informal puncte de vedere de la ministerele de resort (Apărare, Interne, Justiţie), ci a venit cu fiţuica în mână de la Bruxelles. Politicienii vremii mai reprezintă interesele românilor?”
• „Creşterea vârstei de pensionare până la 65 de ani va face ca poliţiştii de penitenciare să iasă la pensie direct în sicriu, deoarece speranţa de viaţă a acestei categorii socio-profesionale este de aproximativ 62 de ani. Modificarea bazei de calcul a pensiilor militare le va oferi poliţiştilor de penitenciare o pensie sub costurile unei vieţi decente, sub acel coş minim despre care guvernanţii nu vor niciodată să vorbească.”

Sindicatul Național al Polițiștilor anunță proteste în stradă şi ameninţă cu blocarea sistemului: Nu ne provocați!

Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) declanşează proteste de stradă în zilele de 6, 7 şi 8 iunie, putându-se ajunge chiar la blocarea sistemului, potrivit unui comunicat.

Nemulțumirile:

„Nu suntem de acord cu modificările propuse la Legea 223/2015 (legea pensiilor militare) în Senat şi nici cu noile amendamente propuse la Camera Deputaţilor”, explică un comunicat al SNPPC, care încheie cu o avertizare:

„După aceste prime proteste, în funcţie de evoluţia situaţiei le vom intensifica, putând ajunge chiar la blocarea sistemului. Rugăm toţi poliţiştii, personalul contractual, pensionarii din MAI, dar şi din familia ocupaţională Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională să participe în număr cât mai mare la aceste proteste. Este cazul să ne arătăm nemulţumirile. Atragem atenţia guvernanţilor că, în cazul în care solicitările noastre nu vor fi soluţionate, vom trece la proteste masive, inclusiv la blocarea sistemului. Avem soluţii să blocăm sistemul! Nu ne provocaţi!”.

Poliţiştii din Mureș afiliați sindicatului Europol donează sânge pentru a lipsi o zi motivat de la serviciu

Poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Mureş, afiliaţi la Sindicatul European al Poliţiştilor – Europol au declanşat, marţi, un protest inedit împotriva inechităţilor salariale din sistem, iniţiind campania de donare de sânge „Donăm o dată şi astfel ajutăm medicii să salveze 3 vieţi”, astfel încât să poată lipsi motivat de la serviciu timp de o zi, relatează Agerpres.

„În contextul în care poliţiştii nu au voie să declanşeze grevă conform Legii 367/2022 privind Dialogul social, pentru a atrage atenţia decidenţilor politici asupra inechităţilor salariale din sistem, Europol filiala Mureş organizează o campanie de donare de sânge «Donăm o dată şi astfel ajutăm medicii să salveze 3 vieţi». E o formă de protest pe care am pus-o în aplicare prin implicarea activă a tuturor poliţiştilor din IPJ Mureş, prin sincronizarea poliţiştilor la nivelul fiecărui inspectorat, astfel încât aceştia să lipsească motivat de la serviciu pentru o zi. Conform Legii 282/2005 şi HG 1364/2006, persoanele care donează sânge beneficiază printre altele, de o zi liberă plătită (în ziua donării). Semnalele colegilor din ţară până la acest moment sunt în proporţie de 30% la nivelul fiecărui inspectorat de poliţie sunt de acord să doneze, ceea ce înseamnă între 100 şi 500 de poliţişti la nivelul fiecărei unităţi de poliţie”, a declarat presei Daniel Oltean, liderul Europol Mureş.

****