„Reforma” pensiilor, impact neglijabil – cifrele de ultimă oră le Băncii Mondiale

Măsurile de reformare a pensiilor speciale propuse de Guvernul României ar avea un impact neglijabil, de sub 0,05% din PIB, conform datelor din ultima Notă a Băncii Mondiale privind impactul amendamentelor la proiectul legii privind pensiile de serviciu.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat referitor la raportul BM că el crede mai mult în „principiile sănătoase” din spatele unei reforme, „nu neapărat în cifre şi în efectul imediat, iar cifrele și efectele sunt mai puțin importante”.

Aceasta, în condițiile în care acestea depășesc acum 0,8% din PIB, care se adaugă deficitului de alte peste 0,8% din PIB înregistrat pentru pensiile plătite normal, pe principiul contributitivității.

(Citește și: „Analiză / Pensiile speciale și evoluția lor în sistemului public de pensii, în deceniile care vor fi ”ale decrețeilor”„)

Calculele Băncii Mondiale, așa cum sunt ele prezentate în Notă:

Echipa a presupus că suma neimpozabilă (în prezent 2000 RON) va fi indexată odată cu creşterea salariilor. De asemenea, deoarece nu sunt disponibile date privind salariul net înainte de pensionare pentru pensionarii existenţi în cadrul planurilor de pensii de serviciu, echipa a presupus că plafonul de pensie al acestora nu se va modifica ca urmare a eliminării contribuţiei la asigurările de sănătate.

Indexarea pensiilor magistraţilor

• Această măsură în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime pentru pensiile magistraţilor de la 0,114% din PIB în 2049 (în condiţiile proiectului de lege înainte de modificări) la 0,082% din PIB în 2042. Până în 2070, se preconizează că cheltuielile se vor reduce cu aproximativ 0,026% din PIB (de la 0,093% din PIB la 0,067% din PIB).
• După cum este descris în analiza de impact, trecerea la indexarea cu rata inflaţiei este una dintre cele mai puternice măsuri disponibile pentru a reduce cheltuielile şi a îmbunătăţi echitatea în planul de pensii al magistraţilor.

Vârsta de pensionare pentru corpul diplomatic

• Numărul total al pensionarilor din această categorie este sub 800 de persoane și este în scădere. Nu se așteaptă niciun impact semnificativ al acestei măsuri.
• Modificarea propusă aliniază vârsta de pensionare a membrilor corpului diplomatic cu vârsta de pensionare din sistemul general. Această măsură duce la creșterea echității.

Baza de calcul pentru pensiilor militarilor

Această măsură în sine ar trebui să reducă cheltuielile maxime de la 0,789% din PIB în 2028 la 0,784% din PIB în 2028, iar până în 2070 cheltuielile ar trebui să se reducă cu aproximativ 0,013% din PIB (de la 0,622% la 0,609% din PIB). Datele analizate sugerează că sporurile eliminate din baza de calcul a pensiilor vor reduce această bază pentru pensiile militare cu aproximativ 2% în viitor.

Impozitarea pensiilor de serviciu

• Pentru pensiile de serviciu (de exemplu, ale magistraților), se așteaptă ca această măsură în sine să aibă un efect neglijabil asupra cheltuielilor brute. Pe o bază netă, reducerea va fi de 0,003% din PIB în 2028 și de 0,012% din PIB până în 2070, deoarece nu există o componentă de pensie din fondul de asigurări sociale care să compenseze impozitul. Pentru magistrați, se preconizează că această măsură va crește ușor cheltuielile brute din cauza mecanismului de funcționare a plafonului. Cheltuielile brute maxime în 2042 vor crește de la 0,082% din PIB la 0,086% din PIB, iar până în 2070 vor crește de la 0,067% din PIB la 0,07% din PIB. Cu toate acestea, aceste creșteri vor fi recuperate sub formă de impozite, cu un efect net neglijabil.    
• Diferențierea impozitării nu este suficient de semnificativă pentru a produce beneficii tangibile în materie de echitate, iar pragul de mărime a salariului mediu pentru creșterea impozitării este destul de ridicat. În timp, datorită indexării cu rata inflației (care se preconizează că va fi mai mică decât creșterea salariului mediu), din ce în ce mai puține pensii de serviciu (chiar și cele din decilul 9) vor face obiectul unei impozitări crescute.

(Citește și: „Două țări, două reforme ale pensiilor: Ce a vrut să evite Franța și ce nu vrea să evite România„)

Mențiuni referitoare la alte măsuri de reformă

Amendamentul privind impozitarea pensiilor speciale

• pentru partea din venitul din pensii mai mică sau egală cu nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică cota de impunere de 10%
• pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității, se aplică cota de impunere de 15%
• în situația în care cuantumul componentei din venitul din pensii lunar, determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, depășește câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cota de impunere de 15% se aplică pentru partea din venitul din pensii lunar care depășește nivelul acestui cuantum.

Baza de calcul al pensiei pentru militari

Mai multe sporuri suplimentare pentru militari sunt excluse din baza de calcul a pensiei:

• sporul acordat pentru recunoașterea meritelor personalului medical care participă la acțiuni pentru combaterea pandemiei de COVID-19
• stimulentul de risc în timpul stării de urgență impuse ca urmare a pandemiei COVID-19 
• stimulentele financiare lunare acordate ca urmare a reformei sistemului de sănătate
• creșterea salarială pentru personalul care nu a beneficiat de zilele libere acordate părinților pentru supravegherea copiilor în cazul închiderii temporare a școlilor
• valoarea serviciilor turistice.

Ministrul Budăi nu a citit încă socotelile Băncii Mondiale, dar crede mai mult în principii, decât în cifre

Ministrul Muncii, Marius Budăi, care va merge săptămâna viitoare la Bruxelles pentru a discuta jalonul din PNRR ce vizează pensiile speciale, a confirmat joi primirea ultimului raport al Băncii Mondiale, dar susține că nu a apucat să îl citească. 

”Probabil mă voi duce şi săptămâna viitoare. Astăzi a venit raportul de la Banca Mondială, abia aştept să-l citesc şi eu. Eu mă duc să discut şi să avem jalon îndeplinit, să vedem ce mai este de făcut, dacă mai este de făcut ceva după raportul care a venit acum de la Banca Mondială şi după analiza pe care o va face Comisia Europeană, doresc ca luni sau marţi să plec spre Bruxelles, să rezolvăm, să închidem acest jalon, să vedem care este situaţia, să vedem ce măsuri, ce mai avem de făcut ca să închidem acest jalon”, a declarat Marius Budăi.

În opinia ministrului, o reformă trebuie să aibă principii sănătoase în spate, iar cifrele și efectele sunt mai puțin importante.

”Practic, s-a creat o aşteptare foarte mare şi pe lângă, eu cred foarte mult în principiile din spatele unei reforme, nu neapărat în cifre şi în efectul imediat, pentru că vă spun că 190.000 de militari au 0,72% din PIB şi ceilalţi au 0,1% din PIB, deci la 0,72% din PIB, chiar dacă am tăiat de tot şi nu am pune nimic în loc, ceea ce este imposibil, impactul ar fi ăsta. Dar trebuie să fie principiile din spate, să fie principiile sănătoase să aliniem vechimea la vechimea minimă din stagiul din sistemul public şi aaceste lucruri s-au făcut. Erau diplomaţi, cei de la Curtea de Conturi, funcţionari publici, parlamentari care aveau necesar de minim 4 ani de zile. Acum este minim 15 ani de zile, aşa cum este şi în sistemul public, să nu mai permitem asimilări de profesii în magistratură”, a mai spus ministrul.

****