sâmbătă

20 aprilie, 2024

26 iunie, 2023

Coaliția a demarat luni ultima săptămână din actuala sesiune parlamentară cu o procedură pe repede înainte pentru adoptarea pachetului de proiecte privind pensiile speciale și reducerea acestor cheltuieli publice, astfel încât să nu mai fie nevoie de o sesiune extraordinară la începutul lunii iulie.

Maratonul legislativ a început luni cu Legea pentru eliminarea pensiilor parlamentarilor, care a fost adoptată cu 382 de voturi pentru și trei abțineri, de către plenul reunit al celor două camere ale legislativului.

Impactul acesteia este, însă infim:
28 de milioane de lei anul acesta, dacă legea este promulgată până la 1 iulie, întrucât în bugetul Camerei Deputaților și cel al Senatului a fost prevăzut pentru 2023 un total de 57,064 milioane lei. E vorba de numai circa 700 de beneficiari. Departe, mult prea departe de miliardele cheltuite anual de stat cu pensiile speciale.


Marea problemă a pensiilor speciale este, însă, la instituțiile de forță, acolo unde se duc procente din PIB.

Reformarea pensiilor speciale este jalon în PNRR de care depinde cea de-a treia cerere de plată și înregsitrează deja o întârziere de jumătate de an față de termenul limită asumat de guvernanți.

(Citește și: „Déjà vu: Pensiile parlamentarilor, desființate. Vom vedea (iarăși) cât de constituțional. Scurtă istorie„)

Document / ”Reformă dură”: în următorii 5 ani se va ieși la pensie ca și până acum. Vârsta de pesionare va ajunge la 65 de ani până în 2035

Tot luni, deputații au adoptat și proiectul Legii pensiilor speciale, la numai câteva minute după ce documentul aprobat în Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor a fost publicat pe site-ul acestui for legislativ.

Potrivit legii, se păstrează actuala bază de calcul pentru o perioadă de 5 ani precum și posibilitatea acordată celor care ar putea să se pensioneze acum să o facă până în 2028 în aceleași condiții sunt necesare ca urmare a necesităților de personal.


Vârsta de pensionare va crește pentru instituțiile de forță la 65 de ani până în 2035, cu condiția ca pensionarii să aibă 25 de ani lucrați.

Descărcați AICI Legea Pensiilor Speciale așa cum a fost votată de Camera Deputaților

Reglementarea se întoarce în Senat, pentru că este foarte diferită de ceea ce votase anterior (în aprilie) camera superioară a Parlamentului, acest fapt constituind el singur motiv de neconstituționalitate.

Forma adoptată luni în Camera Deputaților conține modificările introduse de coaliție după vizita făcută la Bruxelles, spre sfârșitul lunii mai, de către miniștrii Marcel Boloș și Marius Budăi.

Atunci s-au operat mai multe intervenții pe proiectul trecut de Senat, în urma criticilor și observațiilor făcute de Comisia Europeană pe documentul inițial, ce conținea reduceri de cheltuieli nesemnificative.

„Precizăm că amendamentele admise în timpul dezbaterilor generează deosebiri majore de conţinut juridic şi existenţa unei configuraţii deosebite, semnificativ diferite, a proiectului de Lege faţă de forma adoptată de Senat, precum şi faptul că devin aplicabile dispoziţiile art.75 alin.(4) şi (5) din Constituţia României. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 116 alin.(4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Legea se întoarce la Senat pentru a fi dezbătută în procedură de urgenţă”, se precizează în raportul comisiilor de specialitate.

Parlamentarii opoziției au cerut amânarea votului. Deputatul USR Cristian Seidler a susţinut solicitarea de amânare a dezbaterilor, argumentând că proiectul are peste 200 de pagini, cu „amendamente-surpriză”, propunerea fiind respinsă.

(Citiți și: ””Înapoi, în improvizație”. Cronicile 82 – Sumar, titluri, autori”)

În opinia sa, documentul elaborat de coaliția PSD – PNL salvează pensiile speciale, în loc să le desființeze.

„Încercaţi şi de această dată să păcăliţi. (…) În conformitate cu acest proiect de lege, nici peste 20 de ani beneficiarii pensiilor speciale nu se vor pensiona toţi la 65 de ani, precum în sistemul public. Nici peste 20 de ani pensiile categoriilor speciale nu se vor calcula pe baza veniturilor din întreaga carieră, de 35 de ani, aşa cum se întâmplă astăzi în sistemul public. Asta în condiţiile în care PNRR-ul este un contract până în 2026, iar voi astăzi în Comisia de muncă aţi introdus un amendament care face ca aplicarea aceste legi să înceapă de fapt doar din 2029.”.

Interzicerea cumulului salariu de bugetar – pensie

De asemenea, Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor a adoptat un raport de admitere, cu amendamente, a proiectului ce interzice cumulul pensiei cu salariul pentru anumite categorii din sectorul bugetar.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a declarat că impactul bugetar va fi semnificativ, fără a a prezenta însă cifrele la care se referă, fie că este vorba de sumă, fie că că ne referim la numărul celor vizați de această interdicție. Documentul urmează să fie adoptat marți.

Proiectul care a trecut luni de Comisia de muncă a deputaților, unde s-au mai adăugat câteva derogări, astfel încât vor fi exceptați de la lege:

  • persoanele alese în funcție – parlamentari, primari și consilieri, președinți de consilii județene etc. Despre aceștia, fostul premier Nicolae Ciucă a explicat luni că ar fi neconstituţional să se întrerupă mandatele celor care au fost aleşi. Există decizii ale CCR în acest sens.
  • membrii Academiei Române
  • în mod normal, sunt exceptați angajații din educație și sănătate, domenii cu deficite mari de personal

În 2022, subvenția la pensiile speciale a fost de 11,8 miliarde, cât subvenția pentru toate celelalte 5,5 mil. de pensii

Ministrul de Finanţe, Marcel Boloş a afirmat, luni, că impactul bugetar va fi unul semnificativ, după adoptarea proiectelor de lege care prevăd interzicerea cumului pensiei cu salariul în sistemul bugetar şi cel care elimină pensiile speciale, fără a oferi însă cifre.

Rămâne de văzut dacă pachetul va genera un impact pe care Comisia Europeană să-l considere suficient, ținând cont că la evaluarea formei anterioare a legii pensiilor speciale Banca Mondială a catalogat drept nesemnificative cheltuielile ce s-ar fi făcut la buget.

(Citește și: „Reforma” pensiilor, impact neglijabil – cifrele de ultimă oră le Băncii Mondiale„)

În 2022, subvenția totală de la buget pentru plata pensiilor din România a fost de 22,924 miliarde de lei, adică aproape 21% din cheltuielile cu toate pensiile, normale plus speciale (109,16 miliarde de lei).

Suma se împarte astfel:

  • 11,974 miliarde lei pentru a completa necesarul CNPP (diferența dintre fondurile colectate de la angajați prin contribuțiile sociale, care au fost de 86.23 miliarde lei și pensiile ce trebuiau plătite pentru cei 4,685 milioane pensionari). (date MFP)
  • 11,724 miliarde lei a fost – subvenția acordată caselor de pensii ale MAI și MApN pentru plata celor aproape 200.000 de pensionari proveniți din Armată, Poliție, SRI, STS, SPP, SIE și alte servicii secrete ale României și pentru categoria de la CNPP numită pensii de serviciu (magistrați, piloți civili, ambasadori, consului, foști angajați ai Curții de Conturi, foști funcționari publici parlamentari etc. (date CNPP, MApN și MAI).

Cât plătește statul anual pensiile tinerilor pensionari din instituțiile de forță și ce înseamnă asta pentru PIB

Subvenția acordată specialilor a reprezentat 0,83% din PIB-ul de anul trecut. Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, declara în ianuarie, la prezentarea lucrărilor „Stabilitate financiară. Lucrări selectate” şi „Financial stability. Selected works”, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani”, că ponderea aceasta va uirca în cel mult trei ani la 1,5% din PIB:
„Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”.

Bruxelles nu se lasă păcălit: dacă CCR declară ulterior neconstituțională reforma pensiilor, banii din PNRR aferenți se returnează

După adoptarea legilor, Guvernul va trimite pachetul spre analiza Comisiei Europene.

În cazul fericit, dar puțin probabil, în care executivul UE va considera suficiente reducerile pentru a accepta și onora cererea de plată numărul 3 din PNRR, nu este deloc sigur că banii vor rămâne în România.

Cursdeguvernare.ro l-a întrebat pe deputatul Cristian Seidler ce se va întâmpla dacă, uletrior primirii fondurilor aferente reformei, CCR va declara neconstituțională vreuna dintre legi.

Cristian Seidler (foto) a explicat că a avut această discuție cu reprezentanți ai Comisiei, anul acesta, pe parcursul uneia dintre vizitele lor la București. „Ei au spus foarte clar: Pentru noi este foarte important ca o reformă, odată realizată, să nu fie reversată. Dacă este reversată, nu contează din ce motiv, inclusiv printr-o decizie a Curții Constituționale, banii pe care i-am dat vin înapoi. Au spus expres: chiar dacă este vorba despre o decizie a Curții Constituționale!”.

Cât anume se va returna, doar suma aferentă reformei respective sau fondurile integrale din cererea de plată respectiv[, va rămâne la aprecierea Comisiei, în funcție de importanța jalonului aflat în discuție.

****

(Citiți și: ”Cristian Grosu / ”Ciolachomics”, ”Iohannomics”: Retardul economic sever și instituționalizarea lui”)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Buna ziua, Sa speram ca este constitutionala. Singuri au votat pentru scutirea de la plata contibutiilor si apoi si-au dat pensii speciale. Daca totusi va fi declarat neconstitutional atunci singura solutie ar fi modificarea formulei de calcul si anume calculrea pensiei in fuctie de venitul fiecaruia individual adica estimarea contributiei la venitul brut pe care l-a realizat. Multumesc!

  2. Si 80% din indemnizatia bruta pare mult, este mai mult decat indemnizatia neta. Nu inteleg de ce ar trebui sa fie mai mult decat valoare estimata a contributiei pentru pensie. Multumesc!

  3. ASA ZISII POLITICIENI DE DUPA 1989 AJUNSI SA CONDUCA TARA NU AU BUSOLA, NU AU STRATEGII SI PLANURI DE DEZVOLTARE A ROMANIEI EI CONDUC DUPA MIROSUL BANILOR SI DUPA SCHEME DE PRADUIRE A AVUTIEI NATIONALE…..

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Buna ziua, Sa speram ca este constitutionala. Singuri au votat pentru scutirea de la plata contibutiilor si apoi si-au dat pensii speciale. Daca totusi va fi declarat neconstitutional atunci singura solutie ar fi modificarea formulei de calcul si anume calculrea pensiei in fuctie de venitul fiecaruia individual adica estimarea contributiei la venitul brut pe care l-a realizat. Multumesc!

  2. Si 80% din indemnizatia bruta pare mult, este mai mult decat indemnizatia neta. Nu inteleg de ce ar trebui sa fie mai mult decat valoare estimata a contributiei pentru pensie. Multumesc!

  3. ASA ZISII POLITICIENI DE DUPA 1989 AJUNSI SA CONDUCA TARA NU AU BUSOLA, NU AU STRATEGII SI PLANURI DE DEZVOLTARE A ROMANIEI EI CONDUC DUPA MIROSUL BANILOR SI DUPA SCHEME DE PRADUIRE A AVUTIEI NATIONALE…..

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: