Președintele Emmanuel Macron a înfruntat mânia francezilor și a crescut vârsta de pensionare la 64 de ani și stagiul de cotizare la 43 de ani, pentru a evita ca deficitul de la pensii să ajungă la 0,7% din PIB, spre sfârșitul deceniului.
În România, coaliția înfruntă oprobriul public pentru a nu reforma pensiile speciale, deși situația sistemului de pensii este mult mai gravă decât cea evitată de Franța prin recenta reformă. Cheltuielile cu pensiile speciale au depășit deja 0,8% din PIB și riscă să urce, potrivit directorului Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, Eugen Rădulescu, la 1,5% din PIB, în cel mult trei ani. Procentul de 0,8 puncte procentuale al pensiilor speciale se adaugă la deficitul deja existent în sistemul pensiilor normale, cu o pondere de alte 0,8 pp în PIB – procent mai mare decât cel pe care vrea să-l evite Franța.
În plus, pensiile speciale românești este estimat să urce la 1,5% din PIB în următorii 3 ani.
Mai mult, pasivitatea guvernanților de la București va fi plătită de România și cu pierderea celei de-a treia tranșe din PNRR, de 3,2 miliarde de euro.
(Citește și: „Document oficial: Coaliția știe că nu va face reformele din PNRR și că vom primi doar 1,9 mld. euro în acest an„)
Mai jos, socotelile celor 2 țări: Franța și România și procentele din PIB ale deficitelor la pensii:
De ce s-a încăpățânat președintele Macron să reformeze sistemul public de pensii – calculele franceze
Cifra pe care Franța ține să evite: deficitul sistemului de pensii, care ar fi putut ajunge, peste un deceniu, la 0,7-0,8% din PIB.
Reforma impusă de guvernul francez prevede creșterea vârstei de pensionare, începând de la 1 septembrie, cu câte trei luni an, astfel încât să se ajungă la 64 de ani. De asemenea, se crește stagiul de cotizare, de la 41,5 ani (41 ani și șase luni) în prezent, la 43 de ani.
Ultima majorare a vârstei de pensionare a avut loc în 2010, când aceasta a urcat de la 60 de ani, la 62.
Cheltuielile Franței legate de pensii sunt printre cele mai mari din UE. În Raportul Comisiei Europene privind îmbătrânirea se consemnează o pondere de 14,8% în PIB-ul din 2019 a cheltuielilor publice cu pensiile, cu mult peste media UE (de 11,6%), dar sub ratele din Italia și Grecia.
O analiză din acest an a Fitch Ratings menționează că procentul este rezultatul speranței de viață destul de ridicată și a ratelor de înlocuire a salariului cu pensia (54,4% în Franța, față de 46,2% media UE).
„Prin urmare, Franța va trebui să crească efectiv participarea forței de muncă în rândul persoanelor în vârstă pentru a obține economii ale cheltuielilor cu pensiile și pentru un potențial mai mare de avans al economiei”, preciza Fitch Ratings.
„Considerăm că reforma ar putea fi moderat pozitivă pentru creșterea economică și balanța fiscală pe termen mediu și lung. Va avea un impact fiscal negativ ușor net în acest an, înainte ca economiile realizate la capitolul cheltuielilor cu pensiile să intre în vigoare treptat. Guvernul estimează că reforma ar putea îmbunătăți soldul administrației publice cu nouă miliarde euro în 2027 (0,3% din PIB) și cu 15 miliarde euro în 2030 (0,6% din PIB). Se va ajunge la un buget de pensii echilibrat până în 2030”, mai men’iona, menționează Fitch Ratings.
Estimările care îngrijorează – o creștere a deficitului pensiilor la 0,8% din PIB până în 2050
Sistemul pay-as-you-go (PAYGO) pentru lucrătorii din mediul privat a devenit nesustenabil, din cauza îmbătrânirii populației (speranța medie de viață la naștere a urcat cu 12 ani, comparativ cu anii 1960), a scăderii natalității timp de o jumătate de secol și a retragerii din activitate a generației baby boomers.
La nivel național, numărul plătitorilor de contribuții sociale a scăzut de la patru pensionari în anii 60, la doar 1,7, în prezent.
Potrivit Consiliului pentru Viitorul Pensiilor (COR), deși sistemul public de pensii a avut excedent în ultimii doi, datorită unui boom post-Covid, deficitele vor reveni și vor crește de la 0,1% din PIB la 0,4% în 2030 și 0,8% din PIB în 2050.
Guvernul a prezentat estimări chiar mai îngrijorătoare. Economiști precum cei de la Institutul Economic Molinari notează că estimarea COR nu include pensiile funcționarilor publici, care generează un deficit suplimentar mare.
Estimări multiple, pentru uzul ambelor tabere
Guvernul, împreună cu multe instituții de presă, invocă în mod obișnuit un studiu ce avertizează că sistemul va avea un deficit de peste 17 miliarde de euro (0,7% din PIB), până în 2025, dacă nu se face nimic.
Prognoza este doar unul dintre mai multe scenarii elaborate de Conseil d’orientation des retraites (COR), comitetul consultativ independent pentru pensii, conform France24.
Un raport din septembrie 2022, realizat tot de COR, constata că sistemul de pensii a produs de fapt excedente în 2021 (900 milioane euro) și 2022 (3,2 miliarde euro). Este adevărat, estima analiza, sistemul ar urma să ajungă la deficit: „Între 2023 și 2027, fondurile sistemului de pensii se vor deteriora semnificativ”, atingând un deficit între 0,3 și 0,4% PIB (sau puțin peste 10 miliarde de euro pe an) până în 2032. Dar, COR prognoza o revenire treptată la echilibru, chiar și fără reforme, începând de la mijlocul anilor 2030, mai notează France24.
Un deficit de 10-12 miliarde euro pe an nu este neapărat dezastruos pentru un sistem de pensii ale cărui cheltuieli anuale totale se ridică la aproximativ 340 de miliarde euro. „Rezultatele acestui raport nu susțin afirmația că aceste cheltuieli cu pensiile sunt scăpate de sub control”, nota COR. Raportul mai menționa că este de așteptat ca ponderea pensiilor în PIB să rămână relativ stabilă, în jurul valorii de 14% din PIB, înainte de a crește până la 14,7% până în 2032.
Cealaltă reformă, din România. Unde numai deficitul generat de pensiile speciale este deja de 0,8% din PIB și va urca la 1,5% din PIB în cel mult 3 ani
În România, În 2022, subvenția totală de la buget pentru plata pensiilor din România a fost de 22.924 miliarde de lei, adică aproape 21% din cheltuielile cu toate pensiile, normale plus speciale (109,16 miliarde de lei).
Suma se împarte astfel:
- 11.974 miliarde lei pentru a completa necesarul CNPP (diferența dintre fondurile colectate de la angajați prin contribuțiile sociale, care au fost de 86.23 miliarde lei și pensiile ce trebuiau plătite pentru cei 4,685 milioane pensionari). (date MFP)
- 11.724 miliarde lei a fost – subvenția acordată caselor de pensii ale MAI și MApN pentru plata celor aproape 200.000 de pensionari proveniți din Armată, Poliție, SRI, STS, SPP, SIE și alte servicii secrete ale României și pentru categoria de la CNPP numită pensii de serviciu (magistrați, piloți civili, ambasadori, consului, foști angajați ai Curții de Conturi, foști funcționari publici parlamentari etc.)(date CNPP, MApN și MAI)
Graficul nu cuprinde și sumele acordate ca indemnizații foștilor parlamentari, pensii speciale ce vor consuma anul acesta 57 de milioane de lei. Legea prin care acestea erau eliminate a fost declarată anul trecut neconstituțională, în întregul ei, de către CCR.
(Citește și: „Cumulul pensie-salariu a mai fost și interzis, și declarat constituțional, și judecat la CEDO. Un studiu de caz„)
Subvenția acordată specialilor a reprezentat 0,83% din PIB-ul de anul trecut. Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, declara în ianuarie, la prezentarea lucrărilor „Stabilitate financiară. Lucrări selectate” şi „Financial stability. Selected works”, publicate în Colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României – Aniversar 140 de ani”, că ponderea aceasta va urca în cel mult trei ani la 1,5% din PIB:
„Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi – trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă”.
(Citește și: „Coaliția se pregătește asiduu să nu facă reforma pensiilor speciale. România se pregătește să piardă tranșa din PNRR„)
***
