În 2010, Guvernul Emil Boc a abrogat pensiile speciale, instituind principiul echității în sistem – fiecare să încaseze corespunzător contribuțiilor plătite de-a lungul anilor de activitate.
A fost exceptată categoria magistraților, deoarece în cazul lor judecătorii de la CCR au stabilit că ar fi neconstituțional să rămână fără aceste pensii.
Guvernul social-democrat al lui Victor Ponta a readus în schema privilegiaților toți „specialii” eliminați din septembrie 2010, iar lor le-a adăugat chiar câteva noi categorii.
Așa se face că în septembrie 2016, la exact 6 ani de la reforma lui Emil Boc, avem un număr mai mare de beneficiari și sume mai consistente suportate de la stat:
- În anul 2010 statul a cheltuit 418.339.042 lei cu aceste „pensii ocupaționale”, pentru a suplimenta pensiile pe care le meritau aceste persoane în virtutea contribuțiilor plătite de ei la fondul de pensie. Banii provin de la bugetul de stat, adică din impozitele tuturor românilor. În 2016, suma totală estimată de Casa Națională de Pensii Publice (CNPPS) pentru anul 2016 este de peste o jumătate de miliard – 541.066.007 lei.
- În 2010 au existat 8.409 de beneficiari de pensii speciale, iar numărul acestora a scăzut după modificarea Guvernului Boc la 2.857 în 2011, când au rămas doar magistrații.
- În 2015, Guvernul Victor Ponta a declanșat revenirea acestor privilegii și s-a ajuns ca anul trecut numărul „specialilor” să fie de 5.430. În septembrie anul acesta, după o nouă serie de legiferări în Parlament, numărul a ajuns la 8.188 de pensionari.
Mai mulți pensionari ”speciali”, mai multe alocări speciale de la buget
Datele de mai sus nu sunt însă complete, pentru că actualul parlament a inventat o formă nouă de pensie specială: indemnizația suplimenatră pentru pensie.
Pensiile speciale ale parlamentarilor au intrat în vigoare anul acesta, dar sunt indemnizații și nu apar în estimarea CNPPS, astfel încât suma suportată de la buget este mai mare de 541 de milioane de lei, iar numărul total al beneficiarilor îl depășește în realitate pe cel din 2010: este de 8.188 (menționat de Casă) plus aproximativ 600 parlamentari care primesc deja indemnizațiile.
Rezultă un total de circa 8.800 de pensii speciale, comparativ cu 8.409 în august 2010.
În ceea ce privește sumele pe care statul le va suporta în cazul indemnizațiilor destinate parlamentarilor, știm că Executivul a alocat la rectificarea din iulie 20 de milioane de lei pentru plata acestora începând cu luna august – 13 milioane lei la Camera Deputaţilor (pentru 443 de foști deputați) şi 7 milioane lei la Senat (150 de foști senatori). Banii se acordă de la bugetul de stat și sunt plătiți prin bugetele camerelor.
În august 2010, existau 516 de pensii de parlamentar, acum sunt 600. Pensia lor medie era de 3.642 de lei.
Actuala lege spune că ei încasează pensia conform contribuțiilor, plus o indemnizație în funcție de numărul mandatelor de parlamentar.
Numărul actualilor beneficiari este însă mai mare pentru că li se adaugă o categorie ce nu exista înainte: jurnaliștii. Potrivit unei legi promulgate anul acesta, pot și ei primi o indemnizație specială, în valoare de 50% din pensia cuvenită sau aflată în plată (dar nu mai mult de echivalentul a două salarii minime pe economie brute) dacă sunt membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică.
Indemnizații speciale, pe modelul celor acordate parlamentarilor, urmau să primească și primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene, dar CCR a dat deja două decizii de neconstituționalitate pe proiectele votate de legislativ.
Marian Preda: „Este o complicitate a puterilor” din stat
Profesorul universitar Marian Preda (foto), președinte al Senatului Universității București, conisderă că aceste pensii sunt un privilegiu ce creează o inechitate gravă:
„Banii se iau din banii tuturor, de aici inechitatea. Nu se poate să iei din banii tuturor pentru a da privilegii unor minorități.
Minorități care sunt legate mereu de sistemul de putere – magistrații, parlamentarii, armata, poliția și ceilalți <<apărători ai ordinii și siguranței statului>>, și presa.
Este o complicitate a puterilor din stat”, a explicat Marian Preda pentru cursdeguvernare.ro.
Pensiile înregimentaților – se poate ajunge și la 105% din valoarea veniturilor lunare obținute când munceau
S-a revenit, tot sub formula pensiilor ocupaționale, și la pensiile calculate special pentru cei din Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și serviciile secrete (SRI, SIE, STS).
Aceste pensii sunt plătite prin casele proprii de pensie.
Conform celor mai recente date sunt:
- 76.700 de pensionari la MApN
- 69.180 pensionari la MAI
- 9.414 de la SRI.
La MAI, numărul a crescut semnificativ în câteva luni – în ianuarie existau 59.407 persoane care provin din structurile actuale și anterioare ale MAI sau urmași ai acestora.
Anul acesta li s-au recalculat pensiile pe algoritmul adoptat de parlamentari (anul trecut și la presiunea lui Gabriel Oprea), dar cu unele corecții făcute de actualul Executiv, astfel încât să nu se ajungă la pensii duble față de veniturile deținute în ultimele luni.
Cum se calculează:
- își aleg 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate. Pensia este de 65% din media acestora, dar pentru primii 25 de ani activitate
- se adaugă 1% din baza de calcul pentru fiecare an care depăşeşte 25 de ani
- se acordă un spor de 3%, 6% sau 9% în funcţie de contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget
- pensia astfel stabilită nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul (plafonul este 85%)
- la cuantumul astfel obţinut, în funcţie de ordinul „Meritul militar” deţinut, se adaugă un spor de 10% (gradul III), 15% (gradul II) şi, respectiv, 20% (gradul I).
Potrivit datelor primite de cursdeguvernare.ro de la MApN, aproape 40.000 de pensionari au toate șansele să ajungă la maximul posibil: 105% din veniturile medii obținute când munceau.
În evidenţa Casei de pensii sectoriale a M.Ap.N. figurau în ianuarie 2016:
- 38.600 de pensionari deţinători ai ordinului „Meritul militar” clasa I
- 15.900 cu clasa a II-a
- 13.500 cu clasa a III-a
- 7.900 nu deţineau acest ordin (dar vor avea probabil toate șansele să-l primească până la pensionare)
Statistica pensiilor de militar:
- Pensia medie la MApN a fost în septembrie de 2.995 de lei
- Cea mai mare pensie plătită de MApN – 28.496 lei (fost director regie autonomă)
- 10 beneficiari primesc pensii între 20.000 – 25.000 lei, din care 7 persoane au fost magistraţi militari
- În evidenţele Casei de pensii sectoriale a MApN se găsesc 779 de pensionari având gradul de general aparţinând MApN şi altor instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională
Cea mai mare pensie, de 38 de ori mai mare decât pensia medie
Cea mai mare pensie în România este de aproape 41.000 de lei (de 38 de ori mai mare decât pensia medie în sistemul de stat -930 d elei) și este câștigată de un fost magistrat.
Sau, era la sfârșitul lunii septembrie, deoarece presa a relatat de curând că fostul procuror general al României Ilie Botoș (demis din funcție după fuga din țară a lui Omar Hayssam), ar încasa o pensie de 51.000 de lei.
Celelalte poziții din top 10 sunt adjudecate de personalul navigant civil, pensii speciale despre care nimeni nu-și mai amintește cum au ajuns să intre prima dată înlista specialelor:
Așadar, nu există nicio pensie de magistrat care să ajungă la valoarea de care vorbea ministrul Justiției, Raluca Prună.
Asta nu înseamnă că sumele încasate de magistrați după pensionare nu sunt impresionante, așa cum arată ultimul tabel.
Ce pensii au românii
În România există 4.676.205 beneficiari de pensii în sistemul asigurărilor de stat, iar pensia medie în septembrie a fost de 930 de lei, adică de 10 ori mai mică decât pensia medie a magistraților.
Pentru comparație, în tabelele de mai jos, în stânga este Top 10 pensii magistrați, iar în dreapta – pensiile din sistemul de stat grupate pe categorii valorice.
Cu observația că în afara grupelor din dreapta, mai există aproximativ 600.000 de persoane care au o pensie de 400 de lei (pensia minimă, „socială”), dar care aveau decizii sub acest plafon.
Cheltuielile și deficitul de la pensii
Fondurile estimate pentru plata pensiilor din sistemul public de pensii în anul 2016 sunt în sumă de 50,746 de miliarde lei, respectiv 6,8% din PIB.
Pentru susţinerea în totalitate a cheltuielilor ce se finanţează prin bugetul asigurărilor de stat (inclusiv sistemul asigurărilor de accidente de muncă şi boli profesionale), s-a alocat o subvenţie de 14,449 miliarde lei (adică 27,5% din 52,598 miliarde lei totalul bugetului asigurărilor de stat).
Urmărește-ne pe Google News
8 răspunsuri
Si totusi , democratia e „dreapta ” . 🙂
Impoziteaza cu 16 % o mizerie de salariu de 2.000 lei si doar cu 8 % ( 160 lei ) o pensie de aceiasi valoare. 🙂
Culmea , impozitarea e si REGRESIVA la pensi .
Cu 40.000 lei /lunar pensie , se impoziteaza doar 39.000 lei (prima mie e scutita de impozit) . Practic , nici mcar 16% impozit nu se aplica . Undeva la 15 , ceva % .
Acum am inteles de ce nu emigreaza nici unul din acesti privilegiati ai sistemului (care e identic ca cazul pensilor din Grecia)
1- In nici o tara ofiterii sau subofiterii nu ieseau la pensie la 40 de ani (virsta 52 magistrati)
2- Nu exista natiune unde pensia sa fie invers proportionala cu vechimea in munca.
3- La 40.000 lei pensie /luna ,(cam 9.000 euro /luna) in RFG , Franta , Italia , Suedia , Norvegia, Danemarca, Olanda s.a.m.d. respectivii aveau impozit pe venit de 45- 47 % .
Inconcepibil in tara unde sistemul social ia de la saraci ca sa deie la bogati . 🙂
Totusi este o mare prostie sa se considere ca acel BBooCCC a pus bazele constituirii unor pensii corecte, pe baza veniturilor realizate pe parcursul intregii activitati.
A fost un mare imbecil care a considerat ca toti cei ce au muncit trebuie sa aiba pensie cat are tatal lui.
Daca va mai amintiti romanii erau foarte prost platiti pe timpul dinainte de 1989, cu niste salarii mizerabile si cu valorile rasturnate.
De exemplu un sofer pe autobuz avea venitul salarial in anul 1980 de circa 5000 lei iar un medic de 2300 lei, un tractorist putea ajunge in lunile de campanie de vara- toamna, la 6000-7000 lei.
In general cei ce au invatat ceva carte nu prea aveau parte.
Vine inteligenta sclipitoare a lui BOCCCC, si aranjeaza pensiile pe aceste venituri.
Va rog sa nu mai aud asta ca ma instigati !
Daca procentul de 105% este calculat de maria SA profesorul Marian Preda se subintelege de unde apare si categorisirea noii generatii drept generatia de ratati. Profesore , procentul maxim este de 102% si este format din procentul de 85% care se aplica la baza de calcul ( nu la solda ,cum inteligent si belicos te exprimi)iar la rezultat se adauga un spor de max. 20% . Aceste procente nu se aduna , maria TA , adica 85+20=105 ci este rezultatul sumei 85+85*0,2=102. Profesore , fii mai atent fiindca confirmi a fi producator de ratati !Si, nu mai face confuzie intre baza de calcul si solda lunara bruta , prima este cu mult mai mica decat a doua.
Pensiile nu ar trebui sa se plateasca din TAXE SI IMPOZITE PE SALARII, ori din CONTRIBUTIE PERSONALA LA PENSIE DIN SALARIU (acelasi lucru sub alta forma), ci din DIVIDENDELE COMPANIILOR PUBLICE, construite si /sau modernizate de fiecare generatie.
Acest lucru inseamna ca BOGATIILE NATIONALE SUNT PROPRIETATE PUBLICA, adica aprartin TUTUROR CETATENILOR, NU STATULUI, cum e scris in constituie de către cleptocratii ce au pus mana pe institutiile de guvernare in 1989.
DAR LIBERALISMUL CONSTRUCTORUL CAPITALISMULUI VINDE TOATE COMPANIILE PUBLICE SI BOGATIILE NATIONALE SPRE AGENTII PRIVATI, care le duc in paradisuri fiscale si apoi se vaita ca nu mai au bani la buget.
NUMAI CEI CARE HABAR NU AU DE ECONOMIE SI DE GUVERNARE PRODEMOCRATA, POT CREDE CA O ECONOMIE NATIONALA SE POTATE DEZVOLTA FARA EXPLOATAREA BOGATIILOR NATIONALE IN INTERES NATIONAL, adica prin COMPANII PUBLICE, NU PRIVATE!
Asta fac tradatorii tarii din 1989 incoace si apoi NE DEZBINA prin CONCEPTE DE GENUL „PENSII SPECIALE”, create tot de ei, in contradictie cu CONTRIBUTIA PENSIONARILOR LA DEZVOLTAREA ECONOMICA A TARII, singurul principu echitabil pentru a calcula valoarea pensiei!
Articolul este incomplet.
Ați uitat:
– „indemnizația de merit” acordată diferitelor persoane din domeniile științei, artei, culturii (L 118/2002)
– renta viageră a sportivilor laureați în competiții internaționale (art. 64 din L 69/2000)
– indemnizații acordate membrilor Academiei Române, Academiei Oamenilor de Știință, Academiei de Științe Medicale, Academiei de Ștințe Tehnice, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gh. Ionescu-Siseşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare (L 45/2009)
– indemnizațiile pentru membrii uniunilor de creație (L 8/2006)
– indemnizația pentru liber-profesioniști – artiștii interpreți sau executanți (L 109/2005)
Nu toate plățile astea se fac de Casa de Pensii, dar ar merita o investigație ca să se vadă exact cît se plătește pentru toate acestea.
Mai rocautanule, daca multi ar gandi ca tine ar fi vai de mama noastra. Tu crezi ca este normal ca unul sa aiba pensie de 510 milioane lei in timp ce pensia medie este de 9 milioane de lei ?
Consider că dezechilibrul sistemului de pensii nu trebuie pus doar pe seama plecării în străinătate a unei bune părți din forța de muncă (3,5 milioane) sau pe deteriorarea structurii demografice a populației. O cauză importantă o reprezintă si modul vicios de distribuire a bugetului de pensii.
Un salariat al unei firme private (cazul meu) contribuie la bugetul statului prin taxe si impozite ce reprezintă 58% din costul salarial total al firmei si rămâne sub forma salariului net doar cu cca 42%. Contribuția directa la bugetul de pensii (CAS) a acestei categorii de salariați reprezintă 21% din costul salarial plătit de firma (echivalent cu 36% din salariul net).
Așadar, salariații nebugetari au contribuit si contribuie consistent la bugetul statului din care sunt plătite salariile si pensiile bugetarilor. In schimb, salariații bugetari contribuie doar formal la bugetul statului – impozitul si contribuțiile acestora sunt doar „trecute dintr-un buzunar in celălalt buzunar” al bugetului.
Pe baza acestor considerente ar fi normal ca legislatia sa stabilească o proporție rezonabilă intre salariile bugetarilor si salariile nebugetarilor.
Salariile relativ mari acordate in anii de «democrație originală» unor categorii numeroase de bugetari (magistrați, militari, parlamentari, etc.) asociate cu legile speciale de pensionare au condus la atribuirea de pensii anormal de mari acestor categorii (pensii ce reprezintă 105% din salariile acestora, deja exagerat de mari, asa cum se precizează in analiza de mai sus).
Conform calculelor Asociației de pensii private (APAPR) pensia unui salariat „neînregimentat” reprezintă in prezent cca. 36% din ultimul salariu (salariu care este si el de 2-5 ori mai mic decât cel al unui salariat „înregimentat”).
Astfel, foștii salariați din mediul privat ajunși pensionari, mai sunt încă o dată nedreptățiți si de legea pensiilor prin distribuirea bugetului de pensii pe baza unor tertipuri legislative ce favorizează câteva categorii profesionale considerate meritoase (justiție in tara cu indice de percepție a corupției, evaluat de instituțiile internaționale, jenant de mare; armată care, conform informațiilor din presă, se remarca doar prin a avea cei mai mulți ofițeri avansați la gradul de general în timp de pace si inflatie de ofițeri superiori; parlamentari cu „succesuri” indoielnice in dezvoltarea economică si socială a țării … ș.a.). La așa merituoși, consider că pretențiile pentru salarii si pensii ar fi trebuit să fie mult mai modeste.
Apare întrebarea : De unde se plătesc pensiile «bugetarilor înregimentați» in cuantum de 105% din salariile acestora deja foarte mari? Răspunsul este evident : prin transferul către «înregimentați» pe baza unor tertipuri legislative a unei parți importante a bugetului de pensii, in detrimentul celorlalti pensionari.
O altă categorie de pensii ce viciază repartiția bugetul de pensii o reprezenta pensiile salariaților proveniți din regiile autonome ale căror salarii, potrivit statisticilor, sunt cu 50 – 60% mai mari decât salariile din mediul privat, deși nu se poate afirma ca expertiza sau activitatea salariaților din regii ar fi superioare celor din mediul privat. Mai explicit, nu putem trece cu vederea că pensiile acestora, mult mai mari decât pensiile celor care au lucrat in celelalte sectoare economice, au la origine salarii ce au provenit din practicarea de preturi umflate la utilitățile plătite de cetățeni ( gaze, energie electrica, apa, servicii, etc.), preturi ce au fost impuse in complicitate cu guvernanții.
Adică, cei „buzunăriți ieri” trebuie, prin legea pensiilor, să cedeze „azi” o felie de buget de pensii mai mare cu 50 – 60% pentru pensionari proveniți din regiile autonome.
Mai trebuie adăugat că in prezent in bugetul de pensii sunt incluse in mod eronat si cheltuielile privind ajutoarele sociale, pensiile de invaliditate, pensiile de agricultor, pensiile de urmaș, pensiile de revoluționari, pensiile speciale pentru parlamentari, s.a. E creată astfel o ceață in legislatie care ascunde o procedură total incorectă de repartiție a bugetului de pensii către pensionarii reali.
In concluzie, consider că o noua lege a pensiilor care să reglementeze o repartiție corectă a bugetului de pensii ar fi mai mult decât necesară. Dacă se tot invocă principiul solidarității sociale prin obligativitatea plații CAS-ului din partea salariaților, consecința logică ar fi ca legea pensiilor să stabilească o proporționalitate rezonabilă intre salariul mediu pe economie si cuantumul pensiilor.
Cum poate fi explicată situatia actuală in care un salariat din mediul privat trebuie sa platească pensionarilor, din solidaritate socială , pensii de 2 – 5 ori mai mari decât salariul mediu pe economie?
Consider că o soluție rezonabilă ar fi proporționarea cuantumului pensiilor intre o limită minimă si o limită maximă din salariu mediu net pe economie. De exemplu, un cuantum intre 30% si 150% din salariul mediu pe economie, si variabil in functie de evolutia salariului mediu pe trimestrul trecut (in prezent, aceste limite ar insemna pensii intre 600 si 3000 roni).
Evident, această soluție sau o soluție echivalentă va fi considerată total inacceptabilă mai ales de către „înregimentați”.
Întrebarea este: cine mai poate să facă o lege normală a pensiilor care să prevadă o repartitie corectă a bugetului pornind de la situația actuală? Vor fi riposte, vor fi invocate principii juridice (neaplicate atunci când s-a oferit ciolanul numit pensii nemeritate), va fi dat in judecată statul si vor câștiga tot ei, pentru ca așa-i in „democrația originală”.
Nu am asteptări prea multe de la guvernanți in privința modificării legii pensiilor. Din păcate pentru actualii si viitorii pensionari, stilul stângaci de guvernare in anii de „democrație originala” se reflecta pe deplin și in legea pensiilor.
Mulțumesc autoarei analizei prezentate mai sus, d-nei Mariana Bechir, pentru evidențierea problemelor de fond ale repartiției bugetului de pensii!
Pe timpul tov.NC armata era atent controlata sa vegheze la linistea si echilibrul Romaniei/fosta RSR .
Dupa ’90 , majoritatea unitatilor militare au fost minutios sortate pe criterii de a inlatura „cureaua de transmisie ” solicitata la indicatia tov.I.I.escu si al dl.
PR minerii condusi de cativa capitani mai ceva pe vremea lui unuia Codreanu in timpul regelui plimbaret.
Eliminarea chiar prin accidente a elitelor din armata a adus si s-a ajuns acum aici. Pe timpul tov.NC, generalul MI de atuncj a fost trimis tov.Prim seccretar ion Coman la Valcea care stiind ca banii nu se ajung,a format un front valcenesc”efurturi locale” de a construit parcul Zavoi, arene de tenis mai ceva ca cele gestionate de BCR actualmente.
Dl.general Serb a fost trimis sa lucre in Gorj si ce rezultate bune s-au raportat!
Careva dintre acestia daca mai traiesc, se bucura de ceva
„Speciale”, boala in oase au dobandit destula, dar atunci nu era la moda TV-ul, era cate unul pe unitate cu program redus si curentul la portie! Cate mai sunt de sortat, bine nu este, nici ajutoarele care se incadteaza UE/128 lei/traitor nu au fost capabili sa il programeze, romanul a rabdat si mai rabda, domniile lor sa le fie de bine, ca sanatatea au cu ce sa o indulceasca.
Armata, ca si biserica ortodoxa si celelalte culte recunoscute in vechea Constitutie a RSR (erau vreo 14) trebuie sa-si vada de treaba tarii sj a rugatorilor individuali, in credinta eterna pentru linistea inaintasilor si a nepotilor nostri, din ce in ce mai raruti si neistruiti privind dragostea de tara eterna fosta Romania Mare, azi Romania iubitoare de pace in Gradina Maicii Domnului, de straja avand pe Sf.Gheorghe si Arh. Mihai si Gavril.
Cinste si onoare militarilor romani activi , uniti in cuget romanesc pentru linistea noastra. La Multi Ani !!