Proiectul pensiilor speciale – modificări cu impact minim sau întins pe 12-20 de ani

Varianta ultimă a proiectului de reformare a pensiilor speciale, adoptat luni de Camera Deputaților și plecat spre rediscutare la Senat, nu va putea aduce reduceri importante ale sumei plătite de la buget pentru aceste categoriile de priviliegiați atât prin cuantumul pensiei cât și prin vârsta redusă de pensionare.

Motivele:

• Marius Budăi, ministrul Muncii, declara că vârsta minimă de pensionare va fi generalizată la 65 de ani, dar magistrații apar în proiect cu 60 de ani.
• De asemenea, Budăi asigura că toate pensiile vor trece pe contributitivitate, adică vor fi calculate luându-se în considerarea la baza de calcul întreaga vechime (de 25 de ani, pentru toți), însă se ajunge la asta abia în 2043, când aproape toți cei aflați acum în sistemele vizate vor fi deja pensionați.
• Impozitul suplimentar de 30% s-a dovedit a fi de numai 10 sau 15%.
• Vechimea de 25 de ani în activitate este în continuare prea redusă, comparativ cu cea din sistemul obișnuit de pensii (35 de ani și cu perspective de creștere, având în vedere nesustenabilitatea lui).
• Măsura „curajoasă” a limitării acestor venituri la 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu, nu înseamnă prea mult, cât timp pensia reprezintă 65% din baza de calcul.

O măsură cu adevărat interesantă este:

• Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru obținerea mai multor pensii de serviciu reglementate de legi cu caracter special optează pentru obținerea doar a uneia dintre acestea.

Reconsiderarea impozitului suplimentar

Impozitarea cu 30% a unei părți din pensiile speciale, dată ca certă atât de către fostul premier Nicolae Ciucă, cât și de ministrul Muncii, Martius Budăi, este sub jumătate din propunerea inițială:

• a) pentru partea din venitul din pensii mai mică sau egală cu nivelul câștigului salarial mediu net care se determină pe baza câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și pentru partea din venitul din pensii determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acesteia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
• b) pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu net care se determină pe baza câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității, se aplică o cotă de impunere de 15%.
• (3) În situația în care, cuantumul componentei din venitul lunar din pensii, determinată ca urmare a aplicării principiului contributivității, depășește câștigul salarial mediu net care se determină pe baza câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, cota de impunere de 15% se aplică pentru partea din venitul lunar din pensii care depășește nivelul acestui cuantum și excede aplicării principiului contributivității.

Magistrații aflați acum în sistem nu vor prinde cele mai „dure” prevederi ale reformei: pensionarea la 60 de ani, abia din 2035

• Până în 2025, inclusiv, magistrații se vor putea pensiona în continuare la 50 de ani.
• Vârsta minimă de retragere din activitate, la care se poate încasa pensia, urmând să crească treptat, până în 2035, când ea va fi de 60 de ani.
• Vechimea minimă minimă în funcția de judecător, procuror etc. urcă la 25 de ani, comparativ cu 20 în prezent, abia din 2029.
• Până în 2028, la calculul vechimii de 25 de ani sunt încă acceptate perioadele din funcțiile de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, avocat, notar, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult, conform anexei nr. 4 la Legea nr. 303/2022, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege. În 2023 se permit cinci ani adăugați, în 2024 – 4 ani, până la un an în 2028.
• Nu s-au eliminat toate asimilările, de exemplu, se menține cea a personalului de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii.
• Până în iulie 2024, la baza de calcul pentru stabilirea pensiei se vor lua în calcul veniturile din ultimele 12 luni. Se va ajunge în situația ca baza de calcul să fie toți cei doi 25 de ani în funcție abia în anul 2043, adică peste două decenii, când majoritatea magistraților de acum se vor fi pensionat deja.

Pensiile militarilor

• Pensionare standard la 65 de ani începând din 2035, după ce vor ajunge în 2030 la vârsta standard de pensionare la 60 de ani.
• La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
• Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în ultimele luni consecutive de activitate,respectiv 12 luni în iulie 2024. Și ei vor ajunge doar în 2043 să aibă în baza de calcul întreaga vechime de 25 de ani. În timp ce pentru pensionarea angajaților obișnuiți stagiul minim de cotizare este de 35 de ani.

****