marți

20 februarie, 2024

29 noiembrie, 2023

Președintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri noua Lege a pensiilor, cea care va reforma sistemul public de pensii începând cu 2025, după anul electoral 2024, când vor avea două majorări ale acestor drepturi – cu 13,8% la 1 ianuarie 2024 și cu o medie de 40%, de la 1 septembrie 2024.

Impactul acestor pensii va fi de aproximativ 30 de miliarde de lei anul viitor și de circa 55,6 de miliarde de lei, în 2025.

Legea pensiilor, jalon PNRR, plină de vulnerabilități și construită pentru a fi manevrată electoral și în viitor

Guvernul a aprobat pe 9 noiembrie, după o ședință cu scandal, – amânată și mai apoi întreruptă și suspendată – proiectul noii legi a pensiilor.

(Citește și: ”Proiect – Legea pensiilor pentru cetățenii obișnuiți: noul mod de calcul, vârstele de pensionare, stimularea creșterii anilor de cotizare”)


Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a avizat cu greu proiectul, disputele pe marginea impactului acestei legi amânând joi, de trei ori, finalizarea ședinței de guvern.

Noua lege a sistemului public de pensii este jalon esențial PNRR și, teoretic, a fost discutată și agreată în Coaliție înainte să fie pusă pe ordinea de zi a ședinței de guvern.

”Bomba cu ceas” din noua lege: scade la 25 de ani, de la 30, contribuția de calcul a pensiei

Cea mai mare problemă a acestui proiect de lege provine din schimbarea modului de calcul, pe următoarea formulă, care ia în calcul, practic, doar 25 de ani de contribuții, nu 35:

La calculul numărului total de puncte se va adăuga un număr de puncte de stabilitate pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare de 25 de ani, mai prevede proiectul:

  • a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
  • b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
  • c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

Impactul financiar


30 de miliarde de lei este impactul pentru anul 2024, când vor avea loc două majorări ale pensiilor:

  • de la 1 ianuarie, pensiile se indexează cu 13,8%
  • de la 1 septembrie urmează majorarea generată de intrarea în vigoare a viitoarei legi a sistemului public de pensii, care va crește cu o medie de 40% pensiile actuale. Banii suplimentari se vor plăti doar patru luni – septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie.

Impact în 2025. Impactul de 55,6 miliarde de lei, despre care a vorbit ministrul Muncii reprezintă costul suplimentar, pe un an întreg, implicat de aplicarea viitoarei legi a pensiilor publice și înseamnă 3% din PIB.

Această sumă se va adăuga integral în 2025 la bugetul pensiilor. Dar, în afara acestui plus de trei pp din PIB, la cheltuielile cu pensiile din 2025 vor mai fi și sumele reprezentând indexarea pensiilor, la începutul anului, conform formulei: rata inflației plus jumătatea din creșterea salariului mediu pe economie.

(Citește și: ”Generația decrețeilor” – prima care va suporta consecințele negative ale noii Legi a Pensiilor și majorările din 2024)

Primul dezavantaj: modificarea stagiului de cotizare pentru generația care a dus greul șomajului când a intrat în piața muncii în anii ’90

Așa numita ”generație a decrețeilor” (cei născuți în perioada 1966 -1971) va fi prima care va suporta prevederile noii Legi a Pensiilor, tocmai pentru că ea s-a aflat în primele cohorte ale șomerilor intrați în piața muncii la începutul anilor 90. Problema vine din cel puțin două direcții.

Prima se referă la schimbarea modului de calculare a stagiului de cotizare, iar cea de-a doua se referă la creșterea speranței de viață, în funcție de care urmează să crească vârsta de pensionare.

Aceste două direcții sunt coroborate și cu faptul că anul 2024 va fi ultimul cu creșteri electorale de pensii, lucru care va duce la dezavantajarea celor care se vor retrage din activitate ulterior, comparativ cu generatiile care s-au pensionat până acum și au beneficiat și de un alt stagiu de cotizare, și de lipsa legăturii dintre varsta de pensionare și speranța de viață, și de majorările electorale de pensii.

Dacă regulile de indexare a pensiilor din lege nu se respectă, fie se vor aplica anumite corecții fiscale pentru angajați și companii, fie se vor înăspri condițiile de pensionare.

Legea a fost elaborată pentru a încerca să mențină funcțional sistemul public de pensii, în contextul evoluțiilor demografice extrem de pesimiste prognozate de Comisia Europene:

numărul persoanelor peste 65 de ani va urca de la 3,8 milioane în 2022, la peste 4,4 milioane în 2040, în timp ce populația ocupată va avea un parcurs contrar, de scădere de la 7,6 milioane, la 6,4 milioane.

„Trendul va fi din ce în ce mai accentuat, ceea ce va genera dificultăți în a menține sustenabilitatea sistemului public de pensii”, atrage atenția o analiză a confederației Naționale a Blocului Național Sindical (BNS) trimisă Comisiei Europene.

Organizația acuză Guvernul că este atât de interesat de cele patru rânduri de alegeri de anul viitor și de votul actualilor pensionari, încât a fost nevoit să introducă în Legea pensiilor mai multe mecanisme ce-i vor afecta semnificativ pe cei care susțin acum sistemul, prin contribuțiile lor la bugetul asigurărilor sociale, dar se vor pensiona după intrarea în vigoare a legii.

(Citește și: Analiză / Pensiile speciale și evoluția lor în sistemului public de pensii, în deceniile care vor fi ”ale decrețeilor”)

Legea introduce noțiunea de stagiu de cotizare contributiv, care se referă doar la perioadele în care s-au plătit efectiv contribuțiile de asigurări sociale, ceea ce înseamnă un stagiu de cotizare mai lung decât în prezent.

Când e vorba de așa numiții decreței, aceștia sunt cei care, chiar de la intrarea în piața muncii în anii 90, când se restructura întreaga economie, au dus greul șomajului.

Stagiul minim de cotizare, de 15 ani, nu mai include ca perioade asimilate decât concediul pentru creșterea copilului, nu și celelalte situații din legea încă în vigoare.

Se elimină din stagiul de cotizare socotit până acum:

  • au fost urmate cursurile de zi ale învăţământului universitar, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă
  • a fost efectuat serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat
  • s-a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale.
  • perioada în care s-a beneficiat de pensie de invaliditate

Perioadele de mai sus sunt recunoscute în noua lege ca fiind asimilate, dar nu mai intră în calcularea stagiului minim de cotizare, atrage atenția analiza BNS.

Doar concediul pentru creșterea copilului până la doi ani intră în acest stagiu de cotizare contributiv.

De asemenea:

  • În cazul stagiului complet de cotizare (35 de ani), reducerile de vârstă pentru condiții de muncă deosebite sau speciale sunt condiționate de existența stagiului complet de cotizare, dar acesta trebuie să fie contributiv.
  • Chiar și reducerea vârstei de pensionare acordată femeilor care au crescut mai mulți copii, arată analiza BNS, este condiționată de existența stagiului complet contributiv.

Pentru decreței, cei care au trecut prin restructurarea industriei, ce a angrenat rate record ale șomajului, noile prevederi vor face mult mai greu de întrunit stagiul complet necesar pensionării.

(Citește și: Analiză / Pensiile speciale și evoluția lor în sistemului public de pensii, în deceniile care vor fi ”ale decrețeilor”)

Legarea vârstei de pensionare de creșterea speranței statistice de viață, evaluată odată la 3 ani

Legea după care s-au făcut pensionările până acum nu prevedea nicio legătură între vârsta de pensionare și speranța de viață. În funcție de acest nou indicator, guvernul se obligă să modifice stagiul de cotizare.

Însă începând cu data finalizării eșalonării prevăzute în anexa 5 la noua Lege, stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare sunt majorate în funcție de evoluția speranței de viață din România, la un interval de maxim 3 ani:

  • În situația în care se constată o evoluție pozitivă a speranței de viață, Guvernul va lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creștere a speranței de viață.
  • În situația în care creșterea stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, Guvernul nu va modifica stagiul minim de cotizare.
  • Odată cu publicarea proiecțiilor Ageing Working Group (AWG), la fiecare 3 ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport prin care va verifica dacă stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și vârsta standard de pensionare au fost modificate în funcție de evoluția speranței de viață. Raportul va fi publicat pe site-ul Consiliului Fiscal.
  • În situația în care sunt identificate abateri de la majorarea stagiului minim în funcție de speranța de viață, Guvernul este obligat să majoreze stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare.

Un raport al Comisiei Europene prognozează o creștere accentuată a speranței de viață, atât la femei, cât și la bărbați (ca urmare a revenirii după diminuarea consistentă înregistrată în timpul pandemiei de Covid-19, ce a afectat în primul rând persoanele în vârstă), începând cu 2030, atrage atenția analiza BNS.

(Citește și: Piața muncii: ”decrețeii” intră în anticamera pensiei. Gradul de ocupare în România policrizei)

Dacă se depășește regula indexării pensiilor, sancțiunile vor fi aplicate viitorilor pensionari, mediului de afaceri și angajaților

În cazul majorărilor electorale de pensii, precum în prezent, noua lege prevede sanționarea angajaților și a companiilor, prin creșterea contribuțiilor de asigurări sociale.

Mecanismul prin care se poate ajunge la aceste majorări ale contribuțiilor (cuprinse la Art. 84):

Din 2025, valoarea punctului de referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de
INS, spune legea, similar mecanismului existent și în actuala lege.

  • Dar, precizează legea plecată spre promulgare: (7) Începând cu anul 2025 procentul de majorare (de mai sus – n.red.)nu poate fi mai mare decât procentul de creștere al veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflației din ultimii 2 ani, indicatori definitivi, cunoscuţi în ultimii 2 ani anteriori, comunicaţi de INS.
  • (8) În luna iunie a fiecărui an, Consiliul Fiscal întocmeşte un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a valorii punctului de referință, conform alin. (3) – (5), precum și la eventualele abateri de la regula de majorare și impactul financiar determinat de acestea. Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal.
  • (9) În situația constatării abaterilor prevăzute la alin. (8) autoritățile competente vor lua măsuri corective, prin modificarea cadrului legal, pentru a compensa impactul financiar, în valoare actualizată netă, generat de majorările ad-hoc ale valorii punctului de referință. (Nu se menționează nimic despre ce ar putea însemna modificarea cadrului legal).
  • De asemenea, mai spune legea: (10) Începând cu anul 2027 și periodic, din 3 în 3 ani, Consiliul Fiscal întocmeşte un raport privind evoluția cheltuielilor cu pensiile publice în funcție de proiecțiile Ageing Working Group (AWG). Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal.
  • (11) În situația constatării depășirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu raportul la care face referire alin. (10), luate în considerare la momentul adoptării prezentei legi, autoritățile competente vor lua măsurile necesare pentru revenirea la referința stabilită, exprimată ca procent din PIB, inclusiv de creștere a contribuțiilor de asigurări sociale de stat.

****

(Citește și: ”Generația decrețeilor” – prima care va suporta consecințele negative ale noii Legi a Pensiilor și majorările din 2024)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Legea pensiilor, jalon PNRR, plină de vulnerabilități și construită pentru a fi manevrată electoral
    Aceste două direcții sunt coroborate și cu faptul că anul 2024 va fi ultimul cu creșteri electorale de pensii, lucru care va…

    Rog să vă hotărâți : ori e construită pentru a fi manevrată electoral ori nu.

    1. Creșterea vârstei de pensionare a avut loc pentru actualii pensionari , atât la bărbați cât și la femei , fără a fi legată de durata medie de viață si cu mulți , mulți ani , mai ales la femei.
    2. Luarea in calcul a unui stagiu de cotizare de 25 de ani favorizează pe viitorii pensionari , pentru că vor primi pensie completă doar pentru 25 de ani lucrați. Te angajezi la 40 de ani , lucrezi 25 și primești pensie întreagă ( am exagerat ) .
    3. Această lege descurajează munca prin stabilirea unui stagiu de doar 25 de ani pentru pensie completă , pe lângă impactul bugetar major. Mi se pare mai potrivită o durată de cel puțin 30 de ani dacă nu de 35.
    4. Prin analiza dvs. creați o falsă problemă privind avantajarea unei generații față de alta. Ați uitat probabil situația pensionarilor până in 2007 când punctul de pensie era doar de 375 lei și a fost majorat la 750 lei.
    5. Recitiți analiza domnului Iancu Guda , publicată in Curs de guvernare , prin care demonstra ca un salariat care a contribuit 40 de ani si s-a pensionat la 65 de ani primește de 2,5 ori mai puțin decât a contribuit pe perioada a 10 ani de pensie , 75 de ani fiind vârsta medie de viață.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Legea pensiilor, jalon PNRR, plină de vulnerabilități și construită pentru a fi manevrată electoral
    Aceste două direcții sunt coroborate și cu faptul că anul 2024 va fi ultimul cu creșteri electorale de pensii, lucru care va…

    Rog să vă hotărâți : ori e construită pentru a fi manevrată electoral ori nu.

    1. Creșterea vârstei de pensionare a avut loc pentru actualii pensionari , atât la bărbați cât și la femei , fără a fi legată de durata medie de viață si cu mulți , mulți ani , mai ales la femei.
    2. Luarea in calcul a unui stagiu de cotizare de 25 de ani favorizează pe viitorii pensionari , pentru că vor primi pensie completă doar pentru 25 de ani lucrați. Te angajezi la 40 de ani , lucrezi 25 și primești pensie întreagă ( am exagerat ) .
    3. Această lege descurajează munca prin stabilirea unui stagiu de doar 25 de ani pentru pensie completă , pe lângă impactul bugetar major. Mi se pare mai potrivită o durată de cel puțin 30 de ani dacă nu de 35.
    4. Prin analiza dvs. creați o falsă problemă privind avantajarea unei generații față de alta. Ați uitat probabil situația pensionarilor până in 2007 când punctul de pensie era doar de 375 lei și a fost majorat la 750 lei.
    5. Recitiți analiza domnului Iancu Guda , publicată in Curs de guvernare , prin care demonstra ca un salariat care a contribuit 40 de ani si s-a pensionat la 65 de ani primește de 2,5 ori mai puțin decât a contribuit pe perioada a 10 ani de pensie , 75 de ani fiind vârsta medie de viață.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: