marți

23 iulie, 2024

22 noiembrie, 2023

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat marți, ca pe o victorie personală, că a obținut de la Comisia Europeană eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru totalul cheltuielilor cu pensiile publice, asumat prin PNRR.

Plafonul de 9,4%, pe care PSD a început să-l instrumentalizeze electoral încă din 2021, când executivul Uniunii a aprobat PNRR-ul României, nu are, în realitate, nicio însemnătate, pentru că cheltuielile cu pensiile nu vor ajunge într-un viitor previzibil să depășească ponderea de 9,4% din PIB.

În schimbul acestei modificări inutile, Guvernul a fost obligat să introducă în Legea privind sistemul public de pensii, trimisă luni spre promulgare, prevederi corective ce vor afecta semnificativ și salariații și mediul de afaceri din România.


„Comisia Europeană confirmă oficial că am onorat promisiunea făcută românilor, de a elimina din PNRR plafonul de 9,4% din PIB privind cheltuielile cu pensiile. Odată cu aprobarea modificării Planului Național de Redresare și Reziliență al României, de astăzi scăpăm definitiv de coșmarul introdus cu cinism în document de USR, care ar fi dus la înghețarea punctului de pensie până în 2070. Tocmai de aceea ne-am bătut să trecem prin Parlament noua lege a pensiilor, validată ca sustenabilă pe termen lung de experții Bancii Mondiale și ai Comisiei Europene, o lege care face dreptate pentru milioane de pensionari”, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook, marți.

În realitate, atât demersul cât și anunțul premierului sunt un truc electoral care rezolvă o problemă inexistentă și le crează ”românilor” una nouă și mare: creșterea contribuțiilor.

Plafonul, o problemă falsă – profitabilă doar din punct de vedere electoral

Pragul de 9,4% din PIB este unul generos, în condițiile în care România a avut în ultimii ani o pondere ce a oscilat puțin în sus și în jos față 8% din PIB, România neavând resursele bugetare pentru a se apropia de media UE, de circa 11% din PIB.

Luând în considerare creșterile economice, nici nu se întrevede prea curând depășirea acestui procent, dacă nu sunt luate în calcul și pensiile speciale, care cântăresc mult în cheltuielile totale ale țării.

(Citește și: Déjà vu: Coaliția bifează FFW Reforma pensiilor speciale. Și CCR și Bruxelles sunt în așteptare. Care e miza pentru PIB)


Pentru a exemplifica situația, prezentăm calculele pentru anul 2024:

  • anul acesta, cheltuielile cu pensiile vor urca la aproximativ 120 de miliarde de lei: se situau la 85,6 miliarde la sfârșitul lunii septembrie, la care adunăm costurile din ultimele trei luni, la valoarea din septembrie

  • conform estimărilor BM, cheltuielile cu pensiile vor crește cu aproximativ 30 miliarde de lei, prin majorarea cu 13,8% prevăzută pentru 1 ianuarie și recalcularea pensiilor pe noua lege, care intră în vigoare la 1 septembrie anul viitor

  • aceasta înseamnă costuri de circa 150 de miliarde de lei cu pensiile, în 2024

  • estimarea, revizuită în scădere, a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) arată un PIB de 1.733,8 miliarde lei

  • aceasta înseamnă o pondere de 8,6% din PIB cu tot cu toate creșterile din 2024, cu o creștere a pensiilor rară într-un context special (inflație deosebit de mare și modificarea legii, cu recalculări ce aduc un salt al punctului de pensie rar întâlnit)

Premierul a acceptat, la schimb cu eliminarea plafonului, măsura cerută de Comisie: Creșterea contribuțiilor de asigurări sociale

Una dintre prevederile foarte periculoase plantate în lege pentru a compensa dispariția din PNRR a plafonului inutil, apare la aricolul 84 din legea adoptată luni de Camera Deputaților, forul decizional:

„În situația constatării depășirii cheltuielilor cu pensiile publice comparativ cu raportul la care face referire alin. (10), luate în considerare la momentul adoptării prezentei legi, autoritățile competente vor lua măsurile necesare pentru revenirea la referința stabilită, exprimată ca procent din PIB, inclusiv de creștere a contribuțiilor de asigurări sociale de stat.”

Acest alineat (11) este precedat de următoarele prevederi – condiționări:

(7) Începând cu anul 2025 procentul de majorare rezultat din aplicarea prevederilor alin. (3) – (5) nu poate fi mai mare decât procentul de creștere al veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflației din ultimii 2 ani, indicatori definitivi, cunoscuţi în ultimii 2 ani anteriori, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică, situație în care se acordă procentul cel mai avantajos.

(8) În luna iunie a fiecărui an, Consiliul Fiscal întocmeşte un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a valorii punctului de referință, conform alin. (3) – (5), precum și la eventualele abateri de la regula de majorare și impactul financiar determinat de acestea. Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal.

(9) În situația constatării abaterilor prevăzute la alin. (8) autoritățile competente vor lua măsuri corective, prin modificarea cadrului legal, pentru a compensa impactul financiar, în valoare actualizată netă, generat de majorările ad-hoc ale valorii punctului de referință.

(10) Începând cu anul 2027 și periodic, din 3 în 3 ani, Consiliul Fiscal întocmeşte un raport privind evoluția cheltuielilor cu pensiile publice în funcție de proiecțiile Ageing Working Group (AWG). Raportul se publică pe site-ul Consiliului Fiscal.

Aceste prevederi vor face ca taxarea muncii să împovăreze și mai mult mediul de afaceri și salariații din România, față de prezent, când deja avem impozite pe muncă foarte ridicate.

Măsura majorării contribuțiilor se va aplica, deloc întâmplător, începând cu anul 2027. După acest an încep să se retragă din activitate decrețeii, „o generație consistentă numeric și care contribuie cel mai mult. (…) Oamenii aceștia se vor pensiona și, contribuția lor, de la mult va deveni brusc zero, și va trebui să le dai ]n schimb o pensie”, spune deputatul USR.

„Legea pensiilor este o minciună legalizată. tranziția spre Pilonul II este singura variantă care ne poate salva pe termen lung”,este de părere Cristian Seidler (foto).

(Citește și: Analiză / Pensiile speciale și evoluția lor în sistemului public de pensii, în deceniile care vor fi ”ale decrețeilor”)

Măsura acceptată de premier – în condițiile în care taxarea muncii în România e cea mai mare din regiune

Taxarea muncii în România este cea mai mare din 16 ţări din regiune, conform unui studiu comparativ realizat de Romanian Business Leaders (RBL). Impozitarea muncii în România este printre cele mai împovărătoare raportat la costul total suportat de angajator, arată analiza ce pornește de la cotele de impozit şi contribuţii sociale care se aplică salariilor, pentru două praguri de venituri: echivalentul a 1.000 de euro brut şi, respectiv, a 3.000 de euro brut pe lună.

Pentru un salariu brut lunar de 1.000 de euro (5.000 de lei), românii rămân cu un net de 572 de euro după plata impozitelor şi taxelor către bugetul de stat, faţă de 653 de euro în cazul unui angajat bulgar şi de 746 de euro în cazul unui olandez.

Principalul motiv pentru această situaţie este faptul că, deşi are o cotă unică de impozitare a veniturilor din salarii, România se află printre cele şase dintre cele 16 țări analizate – Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ungaria – în care contribuţiile sociale se aplică neplafonat asupra veniturilor din salarii, explică studiul.

Un plafon cu miză strict electorală

„Plafonul nu avea nicio importanță. Pentru PSD pragul acesta era prea jos, însă România nu a fost niciodată nici măcar prin preajma lui. Și nici nu-și doreau să fie prin preajmă, întrucât nu există banii necesari la buget”, a declarat pentru CursdeGuvernare.ro deputatul USR Cristian Seideler.

Pentru aceast[ modificare pur electorală, de care PSD se va folosi la cele patru scrutinuri de anul viitor, Guvernul Marcel Ciolacu a acceptat prevederi ce vor apăsa puternic pe umerii mediului de afaceri și al oamenilor activi.

„Comisia a spus: Ei bine, nu vă punem un plafon, dar când ajungeți prea departe, trebuie să creșteri încasările. Guvernul a spus: Bine. Așa încât, în lege se prevede că dacă se constată derapări, cresc contribuțiile. Ceea ce din punctul de vedere al Comisiei este foarte ok. Ei nu fac politica fiscală a statului, nu spun cum, ci ne cer doar ca rezultatul final să fie unul decent de deficit”, explică Seidler.

****

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

4 răspunsuri

  1. Nu este deloc inutilă . Limitarea la 9,4 % din PIB era o barieră permanentă pentru o lingă perioadă de timp. Măsurile corective sunt circumstanțiale .
    In rest numai de bine.

  2. Pai daca eliminarea plafonului de 9,4% din PIB est o problema falsa pentru ca nu va fi depasit in viitorul apropiat si mediu, atunci si cresterea contributiilor este o problema la fel de falsa pentru ca se va aplica doar daca se va depasi acel plafon de 9,4%. Unde este adevarul?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

4 răspunsuri

  1. Nu este deloc inutilă . Limitarea la 9,4 % din PIB era o barieră permanentă pentru o lingă perioadă de timp. Măsurile corective sunt circumstanțiale .
    In rest numai de bine.

  2. Pai daca eliminarea plafonului de 9,4% din PIB est o problema falsa pentru ca nu va fi depasit in viitorul apropiat si mediu, atunci si cresterea contributiilor este o problema la fel de falsa pentru ca se va aplica doar daca se va depasi acel plafon de 9,4%. Unde este adevarul?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: