2 mai, 2023

În pofida policrizei – epidemia Covid-19, criza lanțurilor de aprovizionare, criza energetică – ocuparea populației active (cu vârste între 15 și 64 de ani) a crescut în România cu aproape trei puncte procentuale – de la 60,2% în 2019, la 63,1% în 2022.
Ritmul a fost mult peste media UE, unde indicatorul a urcat de la 68,1% în 2019, la 69,9% în 2022.
Distanța dintre România și media UE rămâne însă consistentă, de 6,6 puncte procentuale.

Demnă de menționat este creșterea cu aproape 7 pp. a populației între 55-64 de ani: primul eșalon de ”decreței” (copii născuți în urma decretului antiavort al lui Ceaușescu) tocmai intră în această categorie.

România s-a descurcat mai bine decât majoritatea statelor UE, mai ales în 2020, când ocuparea a stagnat la 60,2%, în timp ce în restul țărilor rata a coborât, cu excepția Polonia și a Maltei, unde s-au înregistrat creșteri.

Deși a declarat atingerea ocupării din Strategia Europa 2020, România este la distanță de 1,5 pp de obiectiv

Pentru categoria 20 – 64 de ani, creșterea a fost mai amplă – de 3,4 pp, de la 65,1% în 2019, la 68,5% în 2022, ceea ce înseamnă că România încă nu și-a îndeplinit obiectivul de 70% ocupare în această categorie de vârstă, fixat în Strategia Europa 2020. Autoritățile declaraseră atingerea țintei, însă aceasta era pe vechea metodologie, care ducea la procente mult mai ridicate.

România era anul trecut una dintre cele cinci state UE care nu au trecut încă de plafonul de 70% rată de ocupare pentru intervalul de vârste 20 – 64 ani:

Italia – 64,8%
Grecia – 66,3%
România – 68,5%
Spania – 69,5%
Croația – 69,7%

Cele mai mari rate sunt atinse în statele nordice: Islanda (84,8%, țara nu e membră UE), Țările de Jos (82,9%) și Suedia (82,2%).

Rate impresionante, de peste 80%, aveau în 2022 și câteva state din fostul bloc comunist: Estonia (81,9%), Cehia (81,3%) și Ungaria (80,2%).

În Bulgaria, populația ocupată reprezintă 75,7% din totalul populației active.

Creștere semnificativă a ocupării populației între 55 și 64 de ani: ”Decrețeii” intră în anticamera pensiei

Cea mai mare creștere a ocupării se observă în rândul persoanelor cu vârste între 55 și 64 de ani: de la 40,4% în 2019, la 46,7% în 2022. În mare parte, cresterea provine din intrarea în această categorie de vârstă a primului eșalon de „decreței”, copii născuți după intrarea în vigoarea a decretului din 1966 prin care au fost interzise avorturile.

Singurele cohorte cu peste 500.000 de nou-născuți din istoria României au fost cele din 1967 și 1968, urmate de peste 400.000 de nașteri anual. Enorm, comparativ cu cei sub 200.000 de nou-născuți în ultimii ani.

Aceste date demografice vor face ca în următorii ani să asistăm la o creștere continuă a ponderii acestei categorii de vârstă, 55 – 64 de ani, în totalul populației ocupate, decreței.

(Citește și: „Seminar/ ”Decrețeii” nu vor mai avea bani de pensii: sistemul actual le va putea asigura doar 15% din ultimul salariu„)

Șomajul tinerilor din rural – de aproape 6 ori rata la nivel național. Jumătate din tinerii fără job sunt șomeri de lungă durată

Rata şomajului s-a menținut anul trecut la valoarea înregistrată cu un an înainte – 5,6%.

Situația este gravă în rândul tinerilor (cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani), unde procentul este de patru ori mai mare, adică de 22,8%, cu diferențe mari în funcție de mediul de rezidență:

17.9 în urban
25.3% în rural

La tineri, șomajul de lungă durată a fost de șase ori mai ridicat rândul tinerilor: de 12,6% din persoanele cu vârste între 15 și 24 de ani, comparativ cu 2,2%, rata acestui tip de șomaj corespunzătoare întregii populații active.
Incidenţa şomajului de lungă durată (cel puțin șase luni fără job) în rândul tinerilor este de 55,2%, ceea ce înseamnă că jumătate din tinerii șomeri și 6,3% din tinerii români erau anul trecut în șomaj de cel puțin jumătate de an.

****