Coaliția a început marți discuțiile pe proiectul viitoarei legi a pensiilor urmând ca, după observații, să fie aprobat în guvern și trimis la Parlament.
Viitoarea lege a pensiilor publice introduce un nou calcul al pensiei și prevede, la cererea Comisiei Europene, majorarea stagiului de cotizare și a vârstei standard de pensionare, la fiecare trei ani, în funcție de creșterea speranței de viață, conform unui draft aflat în lucru la Ministerul Muncii.
Femeile se vor pensiona la 65 de ani, începând din 2035. Proiectul introduce și un mecanism de frânare a creșterii nesustenabile a pensiilor, a majorărilor ad-hoc practicate în anii electorali. Proiectul face referire și la limitarea cheltuielilor cu pensiile raportat la PIB, dar nu menționează niciun procent.
De asemenea, introduce un comision pentru administratorii fondurilor private de pensii, comision ce va avea un impact de trei milioane de euro anual, conform unor surse din industrie.
Draftul mai prevede constituirea unui fond de rezervă:
„Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual pentru constituirea unui fond de rezervă. Fondul de rezervă cumulat nu poate depăși nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar respective.”
Guvernanții doresc aplicarea noii legi începând cu 1 septembrie 2024.
Mecanism nou de calculare a pensiei
Noutatea principală o reprezintă modul de calcul al pensiei publice, care se va realiza astfel:
- Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință.
- Valoarea punctului de referință (VPR) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25. La data intrării în vigoare a legii, 1 ianuarie 2024, VPR este de 81 de lei.
- Punctaj lunar – numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câștigului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor de stat
- Punctaj anual – numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, obținut prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare.
Se adaugă puncte suplimentare pentru stagiile de cotizare de peste 25 de ani
La calculul numărului total de puncte se va adăuga un număr de puncte de stabilitate pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare de 25 de ani, mai prevede proiectul:
- a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
- b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
- c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.
Aceste puncte se vor acorda doar pentru anii contributivi care nu se suprapun cu anii de pensie.
Stagiul de cotizare contributiv reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum și cea pentru care asigurații cu contract de asigurare socială au datorat și plătit contribuții de asigurări.
Stagiul de cotizare – perioada constituită din stagiul de cotizare contributiv, precum și perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare, conform legii.
Indexarea pensiilor – s-ar putea introduce mecanismul de frână cerut de Comisia Europeană pentru a împiedica majorărilor electorale
Cum se va face indexarea pensiilor:
- Majorarea pensiilor se va face anual, în luna ianuarie.
- La 1 ianuarie 2024, valoarea punctului de pensie se majorează cu 13,8% și este de 2.032 lei.
- Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, Valoarea Punctului de Referință se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, indicatori definitivi, cunoscuţi în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică.
Indexarea pensiilor, condiționată de bugetul asigurărilor, începând cu 2025
Proiectul introduce un mecanism de frânare a majorărilor nesustenabile a pensiilor, a așa numitelor creșteri ad-hoc (electorale, de exemplu), obligație asumată de România prin PNRR pentru a avea un sistem public de pensii sustenabil pe termen lung.
Este introdusă următoarea condiție:
- „Începând cu 2025, procentul de majorare rezultat din aplicarea indexării cu inflația și 50% din creșterea salariului mediu brut nu poate fi mai mare decât procentul de creștere a veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale la buget sau rata medie anuală a inflației din anul precedent, situație în care se acordă procentul cel mai avantajos„.
Majorările ad-hoc vor fi compensate prin măsuri corective
În continuare, se prevede:
- „În luna iunie a fiecărui an, Consiliul Fiscal va întocmi un raport referitor la respectarea regulilor de majorare a valorii punctului de referință, precum și eventualele abateri și impactul financiar al determinat de acestea.„
- „În situația constatării abaterilor, Guvernul va lua măsuri corective pentru a compensa impactul financiar, în valoare actualizată netă, generat de majorările ad-hoc ale punctului de pensie.„
Limitarea cheltuielilor cu pensiile prin raportare la PIB – depășirile vor fi corectate prin reducerea ulterioară a acestor cheltuieli
În draftul legii pensiilor publice, se precizează:
„În situația constatării depășirii cheltuielilor cu pensiile publice, în comparație cu referința stabilită cu experții independenți, luată în considerare la momentul adoptării prezentei legi (…), Guvernul va lua măsuri de reducere a cheltuielilor cu pensiile, astfel încât acestea să revină la referința stabilită, exprimată ca procent în PIB.„
Nu se menționează care este referința stabilită exprimată ca procent în PIB, dar se precizează că „începând cu anul 2027 și, periodic, din 3 în 3 ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport privind evoluția cheltuielilor cu pensiile publice în funcție de proiecțiile Ageing Working Group„.
Ce ne-am asumat prin PNRR
Reamintim că în anexa la PNRR publicată după aprobarea Planului de către Comisia Europeană, Guvernul și-a sumat reformarea pensiilor prin elaborarea unui sistem valabil pe termen lung, până în 2070.
Obiectivul încadrării în anvelopa de 9,4% din PIB, scria în documentul respectiv, se va realiza printr-o nouă formulă de calcul a pensiilor și printr-un mecanism de monitorizare a veniturilor și cheltuielilor din BASS.
(Citește și: „De ce sunt pensiile un punct fierbinte în negocierile PNL-PSD: presiunea reformei sistemului„)
Acest mecanism de monitorizare, se mai preciza în documentul parte din PNRR, va declanșa o „metodă de frânare” (limitare) a indexării pensiilor, atunci când plafonul este depășit.
Pirn PNRR se stabilea controversatul procent limită pe care trebuie să-l aibă pensiile, la 9,4% din PIB.
Acest procent a fost criticat de PSD ca fiind prea mic (înainte ca social-democrații să intre la guvernare cu PNL), formațiune ce solicita un prag de 11% în PIB.
(Citește și: „Premierul Ciolacu afirmă că Ursula von der Leyen ar fi acceptat eliminarea plafonului de 9,4% din PIB cheltuieli cu pensiile„)
Vârsta de pensionare și stagiul de cotizare se majorează la fiecare 3 ani, funcție de creșterea speranței de viață
Începând cu data finalizării eșalonării prevăzute în anexa 5 la lege (care stabilește că femeile se vor pensiona pentru limită de vârstă la 65 de ani, începând din 2035), stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare sunt majorate în funcție de evoluția speranței de viață din România, la un interval de maxim 3 ani.
- În situația în care se constată o evoluție pozitivă a speranței de viață, Guvernul va lua măsuri de modificare a stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare cu jumătate din perioada de creștere a speranței de viață.
- În situația în care creșterea stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și a vârstei standard de pensionare este mai mică de o lună, Guvernul nu va modifica stagiul minim de cotizare.
- Odată cu publicarea proiecțiilor Ageing Working Group (AWG), la fiecare 3 ani, Consiliul Fiscal va întocmi un raport prin care va verifica dacă stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și vârsta standard de pensionare au fost modificate în funcție de evoluția speranței de viață. Raportul va fi publicat pe site-ul Consiliului Fiscal.
- În situația în care sunt identificate abateri de la majorarea stagiului minim în funcție de speranța de viață, Guvernul este obligat să majoreze stagiului minim de cotizare, stagiului complet de cotizare și vârsta standard de pensionare.
Alte prevederi importante din lege
- Femeile se vor pensiona la 65 de ani începând din 2035, dar se păstrează vârsta de pensionare la 63 de ani cu stagiu de cotizare de 35 de ani în 2030. „Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei”.
- Stagiul minim de cotizare contributiv, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, este de 15 ani, la fel ca și în prezent.
- La calculul vechimii minime de 15 ani nu sunt luate în calcul perioadele asimilate (facultate, armată), sporul de grupă (de 4 luni sau 6 luni la an), perioadele necontributive (de tipul: șomaj, anterior datei de 01 aprilie 2001, perioadă recunoscută în baza DL 118/1990 – deținuti politici, etc.). Excepție – perioada de maternitate/paternitate care va fi avută în vedere la calculul vechimii necesare pentru deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă.
- Accesul la pensia anticipată este condiționat de realizarea unui stagiu minim de 35 ani contributiv și reducerea maximă este de cinci ani din vârsta standard de pensionare. Penalizarea maximă se reduce la 0,4% pentru fiecare lună de anticipare, comparativ cu 0,5% acum, în cazul unei perioade de sub un an de cotizare realizată peste stagiul standard complet.
- A fost introdusă în lege cumpărarea de vechime, pentru oricare șase ani din perioada necontributivă, care se va face în baza unui contract de asigurare voluntar. Valorificarea perioadei de vechime se va face doar la deschiderea dreptului de pensie pentru limită de vârstă.
- Sunt redefinite gradele de invaliditate în funcție de deficiența funcțională a persoanei (grav, accentuat sau mediu). În funcție de natura afectării capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale.
Administratorii fondurilor private de pensii vor plăti un comision către CNPP
Proiectul introduce un comision ce va fi achitat Casei Naționale de Pensii Publice de către administratorii fondurilor de pensii administrate privat, datorat pentru operațiunile administrative și financiare efectuate.
Comisionul reprezintă o cotă procentuală de 0,1% aplicată lunar asupra sumei totale ce face obiectul operațiunii finaciare efectuate pentru fiecare fond de pensii administrat privat, mai specifică proiectul.
Comisionul se suportă din veniturile administratorilor.
Conform declarațiilor oferite CursdeGuvernare.ro de surse din industria, impactul total anual va fi de 3 milioane de euro.
****
(Citiți și: ”Adrian Codîrlașu / Despre încercările de naționalizare a fondurilor de pensii private Pilon II ”)
***
5 răspunsuri
La prima lectura sunt mari confuzii fara cateva studii de caz.
Sunt mari ambiguitati si nu vad ce rost mai are dezbaterea publica.
De ex.
Ce se mai face in situatia fostilor salariati care au incercat sa obtina adeverinte cu sporurile obtinute si pentru care s-a platit cass dar arhivele salariale au încaput pe mana unor executori judecatoresti care cer comisione fabuloase pentru o adeverintă cu sporuri?
Lacomia executorilor trebuie stopata de Legiuitor.
Cine?
Habarnaviștii care nu traiesc in viata reala?
Merci,
La calculul numărului total de puncte se va adăuga un număr de puncte de stabilitate pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare de 25 de ani, mai prevede proiectul:
a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.
avem punct de pensie, 1785 acum si punct de pensie/25, punct de stabilitate ce este? pare a fi procent ?
peste 25 ani :1,005; peste 30: 1,0075 si peste 35: 1, 01 puncte de pensie /25 ?
Conditia „Începând cu 2025, procentul de majorare rezultat din aplicarea indexării cu inflația și 50% din creșterea salariului mediu brut nu poate fi mai mare decât procentul de creștere a veniturilor din contribuțiile de asigurări sociale la buget” este o modalitate de a nu mai majora pensiile incepind din 2025 – indiferent de inflatie. Tinind cont ca statul este principalul beneficiar al inflatiei si majoritatea taxelor se majoreaza cu rata acesteia, aceasta conditie ar trebui eliminata din textul legii. Si inainte de a o aplica (presupunind ca din pacate alesii o voteaza, ca doar vine de la UE), ar trebui incluse in lege 3 corectii majore la calculul acestui buget:
– sa fie scazute din aceste „venituri din contribuțiile de asigurări sociale” sumele care reprezinta de fapt un ajutor social, si anume diferentele dintre pensia minima si rezultatul din calculul pe contributivitate (acolo unde rezultatul este sub pensia minima);
– sa fie scazute din aceste „venituri din contribuțiile de asigurări sociale” sumele care reprezinta diferentele dintre valorile pensiilor in plata pentru pensiile cu factor de corectie 1,41 ori din alti ani foarte favorabili (pe care statul s-a angajat ca le mentine si este de dorit sa nu le mentina din contributia celorlalti) si cele rezultate din calculul pe contributivitate;
– calculul plafonului – suma contribuțiilor de asigurări sociale la buget din care se platesc pensiile din pilonul 1 – sa includa si sumele virate catre pilonul 2 – diferenta fiind acoperita de stat, care impune acest pilon si pe termen lung considera ca va fi in avantaj prin degrevarea pilonului 1. Personal – la fel ca pentru multi altii – mare parte din contributiile pe care le-am virat cind eram in activitate s-au dus doar catre pilonul 1. Nu degeaba in Po’onia si Ungaria pilonul 2 a fost nationalizat! Acolo statul continua sa manevreze contributiile, schimba treptat raportul dintre sumele din contul pensionarului si cele „pe viata”, dar nu ii pune sa plateasca prin pensii reduse dezvoltarea pilonului 2!
Legea pensiilor si recalcularea sunt doua tepe electorale urat mirositoare . Prin lege se urmareste impunerea controlului total in mana statului stabilind variabile la dispozitia guvernului pentru interventie asupra varstei de pensionare, stagiului de cotizare , indexarii cu inflatia, etc. De exemplu daca societatile statului nu vireaza contributiile la buget (practica frecventa in ultimii 30 de ani) pensiile nu se mai indexeaza la inflatie. Tot sistemul de pensii o sa devina o jucarie in mana guvernului . Recalcularea se face electoral . Noua formula de calcul va conduce la stabilirea faptului ca 3 mil de pensii sunt mai mici si 1,8 mil sunt mai mari decat cele recalculate . Cele mici vor creste iar cele „mari” nu vor mai creste ani de zile ( nu se vor mai indexa ) astfel pensiile declarate mai mari vor finanta cresterea celor mici . Electoral este perfect pentru psd pe termen scurt isi asigura ramanerea la putere si pe termen mediu lung aplatizeaza pensiile , saracia se extinde, bazinul sau de votanti creste .
Munca la negru si economisirea / investirea in mod independent a sumelor de bani pentru perioada de retragere din activitatea profesionala . Cine sta cu mina si gitul intins la institutiile statului e iresponsabil si inconstient .