vineri

27 ianuarie, 2023

Chestiunea

București, 27 octombrie 2010. Marile confederații sindicale abia adună câteva zeci de mii de oameni din cei 2,5 milioane de membri cu cât se laudă liderii. Guvernul Boc nu are nici o emoție la moțiunea de cenzură, care ar fi urmat să se dezbată ”sub presiunea străzii”, după ce a redus salariile cu 25%. București, ianuarie 2011. Sindicatele nu reușesc să aibă un cuvânt greu în proiectul noului Cod al muncii, modificat în favoarea patronatelor. Pe cine mai sperie astăzi mișcarea sindicală? Ce rol mai poate juca în dialogul social acest partener blazat?
13 ianuarie, 2011
De vineri seară, avem propunerea oficială a guvernului: ministerul a publicat, pe site-ul propriu, proiectul noului Cod al Muncii. Studiile făcute pe piața muncii vorbesc de 1,7 milioane de români care lucrează la negru, și amintesc între cauze rezerva patronilor de a-i angaja legal pe cei pe care-i pot da foarte greu afară. Noile prevederi ale Codului pot lăsa însă și cale liberă abuzurilor angajatorului. Investitorii străini cer ”flexibilizarea pieței muncii”. Patronatele românești au un discurs dublu. Sindicatele resping modificările din capul locului. Iar guvernul caută o cale constituțională de-a adopta Codul când toată lumea e cu ochii în altă parte: de sărbători.
12 decembrie, 2010
Peste 1,3 milioane de dosare penale au fost înregistrate la nivelul tuturor parchetelor din România în primele nouă luni ale acestui an. Statistica Ministerului Public arată că este vorba de o creştere în procente cu 13,6% faţă de perioada similară a anului 2009. Potrivit procurorului general, Laura Codruţa Koveşi, anul trecut au fost înregistrate peste 1,5 milioane de dosare: reieşea că unul din cinci români adulţi era implicat într-un dosar penal. Această statistică a favorizat mereu infractorii reali, în tentativa lor de-a arunca în deriziune acțiunile Parchetului. Și, la cum evoluează reforma în sistemul judiciar, lucrurile vor sta la fel cel puțin până în 2012.
9 decembrie, 2010
Relaţiile economice dintre Moldova şi România sunt strâns legate de atmosfera politică dintre cele două ţări. Cu peste 1100 de firme înfiinţate în ţara vecină, românii se situează pe primul loc ca număr de investitori. Însă ocupă doar locul 6 ca volum al sumelor investite. În acelaşi timp însă, capitalul investit de cele aproximativ 750 de firme ruseşti este de aproape trei ori mai mare. Avantajele economice rezultate din facilităţile fiscale nu par destul de convingătoare pentru români.
29 noiembrie, 2010
De la cursul valutar, la costul muncii. De la deficitul de cont curent, la modul cum Justiția sanționează fradulele cu cecuri fără acoperire. De la problema arieratelor, la birocrația pe care o înfruntă micile firme. De la echilibrul macroeconomic, la responsabilitatea discursului politic. Spune că nu vrea să fie prim-ministru, dar prin desele sale ieșiri la rampă, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ne arată ce masuri ar lua dacă s-a afla la palatul Victoria.
24 noiembrie, 2010
Criză economică, lipsă de bani la bugetul de stat, cel mai mare nivel de impozitare din Uniunea Europeană (113 impozite şi taxe), dar cea mai mică rată de colectare efectivă (doar 32% din PIB). Şi nu mai puţin de patru instituţii de control economico-fiscal, iar o a cincea luată în discuţie să se înfiinţeze. Acesta este cercul ineficienţei în care se învârt, de ani de zile, atât statul şi bugetul său, cât şi cetăţeanul şi afacerea sa. România, o ţară a extremelor fiscale: prima la impozite, ultima la colectarea lor.
23 noiembrie, 2010
Șase ani de procese în avalanșă și o notă de plată care crește de la un an la altul. În confruntarea juridică dintre salariații bugetari și guvern, pacea pare departe. O parte din bani au fost plătiți, o alta a fost reeșalonată pe trei ani, o alta se anunță a veni din procesele aflate pe rol, sau din cele care ar putea fi declanșate pentru nepunerea în executare a sentințelor de până acum. Suma se apropie de un miliard de euro, din care peste 500 de milioane câștigați numai de salariații din Justiție.
21 noiembrie, 2010

Sindicatele între ”epoca de aur” și era multinaționalelor. De ce și cum se stinge sindicalismul în România

București, 27 octombrie 2010. Marile confederații sindicale abia adună câteva zeci de mii de oameni din cei 2,5 milioane de membri cu cât se laudă liderii. Guvernul Boc nu are nici o emoție la moțiunea de cenzură, care ar fi urmat să se dezbată ”sub presiunea străzii”, după ce a redus salariile cu 25%.
București, ianuarie 2011. Sindicatele nu reușesc să aibă un cuvânt greu în proiectul noului Cod al muncii, modificat în favoarea patronatelor.
Pe cine mai sperie astăzi mișcarea sindicală? Ce rol mai poate juca în dialogul social acest partener blazat?

Noul Cod al muncii: combate munca la negru sau ne face sclavi?

De vineri seară, avem propunerea oficială a guvernului: ministerul a publicat, pe site-ul propriu, proiectul noului Cod al Muncii.

Studiile făcute pe piața muncii vorbesc de 1,7 milioane de români care lucrează la negru, și amintesc între cauze rezerva patronilor de a-i angaja legal pe cei pe care-i pot da foarte greu afară. Noile prevederi ale Codului pot lăsa însă și cale liberă abuzurilor angajatorului. Investitorii străini cer ”flexibilizarea pieței muncii”. Patronatele românești au un discurs dublu. Sindicatele resping modificările din capul locului. Iar guvernul caută o cale constituțională de-a adopta Codul când toată lumea e cu ochii în altă parte: de sărbători.

România penală: cum s-a ajuns ca unul din cinci adulţi să fie cercetat de procurori

Peste 1,3 milioane de dosare penale au fost înregistrate la nivelul tuturor parchetelor din România în primele nouă luni ale acestui an. Statistica Ministerului Public arată că este vorba de o creştere în procente cu 13,6% faţă de perioada similară a anului 2009. Potrivit procurorului general, Laura Codruţa Koveşi, anul trecut au fost înregistrate peste 1,5 milioane de dosare: reieşea că unul din cinci români adulţi era implicat într-un dosar penal. Această statistică a favorizat mereu infractorii reali, în tentativa lor de-a arunca în deriziune acțiunile Parchetului. Și, la cum evoluează reforma în sistemul judiciar, lucrurile vor sta la fel cel puțin până în 2012.

Una din mizele viitorului guvern de la Chişinău. De ce investiţiile româneşti ocolesc Moldova

Relaţiile economice dintre Moldova şi România sunt strâns legate de atmosfera politică dintre cele două ţări. Cu peste 1100 de firme înfiinţate în ţara vecină, românii se situează pe primul loc ca număr de investitori. Însă ocupă doar locul 6 ca volum al sumelor investite. În acelaşi timp însă, capitalul investit de cele aproximativ 750 de firme ruseşti este de aproape trei ori mai mare. Avantajele economice rezultate din facilităţile fiscale nu par destul de convingătoare pentru români.

Programul de guvernare al lui Mugur Isărescu

De la cursul valutar, la costul muncii. De la deficitul de cont curent, la modul cum Justiția sanționează fradulele cu cecuri fără acoperire. De la problema arieratelor, la birocrația pe care o înfruntă micile firme. De la echilibrul macroeconomic, la responsabilitatea discursului politic. Spune că nu vrea să fie prim-ministru, dar prin desele sale ieșiri la rampă, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ne arată ce masuri ar lua dacă s-a afla la palatul Victoria.

dosare control

Patru instituţii de control financiar şi 30.000 de funcţionari adună cel mai nesigur buget din Europa

Criză economică, lipsă de bani la bugetul de stat, cel mai mare nivel de impozitare din Uniunea Europeană (113 impozite şi taxe), dar cea mai mică rată de colectare efectivă (doar 32% din PIB). Şi nu mai puţin de patru instituţii de control economico-fiscal, iar o a cincea luată în discuţie să se înfiinţeze. Acesta este cercul ineficienţei în care se învârt, de ani de zile, atât statul şi bugetul său, cât şi cetăţeanul şi afacerea sa. România, o ţară a extremelor fiscale: prima la impozite, ultima la colectarea lor.

justitie salarii

Turbionul proceselor dintre bugetari și Guvern. Amploarea și strategiile unei confruntări de un miliard de euro

Șase ani de procese în avalanșă și o notă de plată care crește de la un an la altul. În confruntarea juridică dintre salariații bugetari și guvern, pacea pare departe. O parte din bani au fost plătiți, o alta a fost reeșalonată pe trei ani, o alta se anunță a veni din procesele aflate pe rol, sau din cele care ar putea fi declanșate pentru nepunerea în executare a sentințelor de până acum. Suma se apropie de un miliard de euro, din care peste 500 de milioane câștigați numai de salariații din Justiție.

Sindicatele între ”epoca de aur” și era multinaționalelor. De ce și cum se stinge sindicalismul în România

București, 27 octombrie 2010. Marile confederații sindicale abia adună câteva zeci de mii de oameni din cei 2,5 milioane de membri cu cât se laudă liderii. Guvernul Boc nu are nici o emoție la moțiunea de cenzură, care ar fi urmat să se dezbată ”sub presiunea străzii”, după ce a redus salariile cu 25%.
București, ianuarie 2011. Sindicatele nu reușesc să aibă un cuvânt greu în proiectul noului Cod al muncii, modificat în favoarea patronatelor.
Pe cine mai sperie astăzi mișcarea sindicală? Ce rol mai poate juca în dialogul social acest partener blazat?

Noul Cod al muncii: combate munca la negru sau ne face sclavi?

De vineri seară, avem propunerea oficială a guvernului: ministerul a publicat, pe site-ul propriu, proiectul noului Cod al Muncii.

Studiile făcute pe piața muncii vorbesc de 1,7 milioane de români care lucrează la negru, și amintesc între cauze rezerva patronilor de a-i angaja legal pe cei pe care-i pot da foarte greu afară. Noile prevederi ale Codului pot lăsa însă și cale liberă abuzurilor angajatorului. Investitorii străini cer ”flexibilizarea pieței muncii”. Patronatele românești au un discurs dublu. Sindicatele resping modificările din capul locului. Iar guvernul caută o cale constituțională de-a adopta Codul când toată lumea e cu ochii în altă parte: de sărbători.

România penală: cum s-a ajuns ca unul din cinci adulţi să fie cercetat de procurori

Peste 1,3 milioane de dosare penale au fost înregistrate la nivelul tuturor parchetelor din România în primele nouă luni ale acestui an. Statistica Ministerului Public arată că este vorba de o creştere în procente cu 13,6% faţă de perioada similară a anului 2009. Potrivit procurorului general, Laura Codruţa Koveşi, anul trecut au fost înregistrate peste 1,5 milioane de dosare: reieşea că unul din cinci români adulţi era implicat într-un dosar penal. Această statistică a favorizat mereu infractorii reali, în tentativa lor de-a arunca în deriziune acțiunile Parchetului. Și, la cum evoluează reforma în sistemul judiciar, lucrurile vor sta la fel cel puțin până în 2012.

Una din mizele viitorului guvern de la Chişinău. De ce investiţiile româneşti ocolesc Moldova

Relaţiile economice dintre Moldova şi România sunt strâns legate de atmosfera politică dintre cele două ţări. Cu peste 1100 de firme înfiinţate în ţara vecină, românii se situează pe primul loc ca număr de investitori. Însă ocupă doar locul 6 ca volum al sumelor investite. În acelaşi timp însă, capitalul investit de cele aproximativ 750 de firme ruseşti este de aproape trei ori mai mare. Avantajele economice rezultate din facilităţile fiscale nu par destul de convingătoare pentru români.

Programul de guvernare al lui Mugur Isărescu

De la cursul valutar, la costul muncii. De la deficitul de cont curent, la modul cum Justiția sanționează fradulele cu cecuri fără acoperire. De la problema arieratelor, la birocrația pe care o înfruntă micile firme. De la echilibrul macroeconomic, la responsabilitatea discursului politic. Spune că nu vrea să fie prim-ministru, dar prin desele sale ieșiri la rampă, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ne arată ce masuri ar lua dacă s-a afla la palatul Victoria.

dosare control

Patru instituţii de control financiar şi 30.000 de funcţionari adună cel mai nesigur buget din Europa

Criză economică, lipsă de bani la bugetul de stat, cel mai mare nivel de impozitare din Uniunea Europeană (113 impozite şi taxe), dar cea mai mică rată de colectare efectivă (doar 32% din PIB). Şi nu mai puţin de patru instituţii de control economico-fiscal, iar o a cincea luată în discuţie să se înfiinţeze. Acesta este cercul ineficienţei în care se învârt, de ani de zile, atât statul şi bugetul său, cât şi cetăţeanul şi afacerea sa. România, o ţară a extremelor fiscale: prima la impozite, ultima la colectarea lor.

justitie salarii

Turbionul proceselor dintre bugetari și Guvern. Amploarea și strategiile unei confruntări de un miliard de euro

Șase ani de procese în avalanșă și o notă de plată care crește de la un an la altul. În confruntarea juridică dintre salariații bugetari și guvern, pacea pare departe. O parte din bani au fost plătiți, o alta a fost reeșalonată pe trei ani, o alta se anunță a veni din procesele aflate pe rol, sau din cele care ar putea fi declanșate pentru nepunerea în executare a sentințelor de până acum. Suma se apropie de un miliard de euro, din care peste 500 de milioane câștigați numai de salariații din Justiție.

știri

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: