luni

25 martie, 2024

10 octombrie, 2011

Poate cea mai discretă dezbatere. Steaua sub care încearcă să pornească discuţiile pe Strategia (noua) Anticorupţie e pitică şi roşie. Chiar şi în cazul că s-ar urni lucrurile – de la clasa politică, la societatea civilă şi la cetăţeanul de rând – mai rămâne marele hop al Justiţiei.

Asta pentru că în România, corupţia se bucură de-o clemenţă mai mare decât au parte delictele de drept comun. Un ţăran dovedit că a furat o căruţă de vreascuri primeşte închisoare cu executare. Însă pentru corupţie, majoritatea pedepselor sunt mici şi „cu suspendare”.

Înainte de-a prezenta liniile generale ale noii Strategii Anticorupţie, să vedem de unde porneşte discuţia.

Să vorbească cifrele: reluăm, cu copy/paste, fragmente din analiza publicată la începutul acestui an de cursdeguvernare.ro despre cum a fost sancţionată corupţia în 2010 în România: 

Anticorupţia, bilanţ pe 2010: mai mult de jumătate din inculpaţi au primit închisoare cu suspendare

Condamnările decise de instanţele de judecată în 2010 în cazurile de corupţie instrumentate de DNA nu se referă la cazuri răsunătoare, care au implicat fie persoane aflate în poziţii de înaltă demnitate publică, fie prejudicii foarte mari, de ordinul zecilor sau sutelor de milioane de euro. Astfel de cauze penale încă se află în cercetare, fie sunt blocate la Curtea Constituţională din cauza unor excepţii de neconstituţionalitate invocate de avocaţi, fie zac de ani de zile pe rolul unor instanţe de judecată. Rezultatul final: 142 de comnadmnați pentru diverse fapte de coruptie, din care 79 au primit pedepse cu suspendare.

Cele mai cunoscute şi mediatizate cazuri de corupţie în rândul autorităţilor publice în care există condamnări exprimate de instanţe de judecată în 2010 sunt ale primarilor Mircia Gutău (PDL), din Râmnicu Vâlcea, Cristian Anghel (PNL), din Baia Mare, şi Petre Coste (PDL), din Jucu, judeţul Cluj.

Radu Nicolae, manager de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice, susţine că dosarele în care s-au pronunţat condamnări cu suspendare (aproape jumătate din numărul total) trebuie analizate individual: „Cazurile trebuie tratate de la caz la caz pentru că se poate ca aceste suspendări să fie justificate. Se poate primi o pedeapsă cu suspendare dacă persoana judecată este acuzată de o faptă de mică corupţie, prejudiciul nu e unul important, persoana se afla la prima inculpare, dacă a cooperat cu organele de anchetă, dacă efectele asupra societăţii nu sunt perturbatoare. Scopul nu e să băgăm oameni la închisoare. Scopul luptei anticorupţie este să prevenim, iar aceste condamnări să aibă un efect de conştientizare asupra faptei”.

Noua strategie anticorupţie


Strategia Anticorupție 2011-2014, lansată de Ministerul Justițeiie în dezbatere publică, pare să pună accentul pe combaterea și prevenirea corupției din instituțiile publice, precum și pe recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni. Așa cum este elaborată în prezent, noua strategie nu propune, însă, măsuri concrete pentru deblocarea dosarelor în care sunt implicați parlamentari, deficiență criticată an de an în Raportul de Monitorizare și Verificare pe Justiție.

Corupția politică

Pentru cazurile de corupție în rândul demnitarilor, Ministerul Justiției, la adăpostul MCV,  arată cu degetul spre puterea judecătorească pentru dosarele restituite la procurori sau pentru prescripțiile care intervin.

”Rezultatele înregistrate la nivelul instanţelor prezintă, în continuare, o imagine mixtă. Deşi majoritatea cazurilor de corupţie la nivel înalt se soluţionează în termen de trei ani, un număr semnificativ de cazuri importante în care sunt implicaţi demnitari sunt pe rol de peste trei ani. În câteva dintre aceste cazuri s-a împlinit deja termenul de prescripţie, total sau parţial, iar alte câteva se apropie de acest termen”, se precizează în SNA, făcând referire la raportul MCV din acest an.

Pentru combaterea corupției instituționale, Strategia de la MJ își propune ca obiective: soluționarea de către instanțe a faptelor de mare corupție, limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilități, dar și recuperarea creanțelor rezultate din infracțiuni.


Măsuri propuse:

  • Asigurarea condiţiilor necesare pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupţie la nivelul tuturor instanţelor de judecată competente;
  • Transmiterea de către instanţele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunţate în dosarele de competenţa DNA şi publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecţia datelor cu caracter personal;
  • Reducerea timpilor de soluţionare a dosarelor prin utilizarea soluţiilor informatice;
  • Consolidarea şi eficientizarea cadrului legislativ privind sancţiunile în materia asigurării integrităţii în exercitarea funcţiilor publice;
  • confiscarea bunurilor a căror provenienţă nu poate fi justificată ca urmare a constatărilor ANI (Recomandare MCV);
  • Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare (Recomandare MCV);
  • Adoptarea cadrului legal privind confiscarea extinsă (Recomandare MCV), pentru asigurarea ompatibilităţii cadrului legislativ intern cu cel european şi internaţional în materia identificării, confiscării, inclusiv extinse, precum şi a valorificării bunurilor provenite din infracţiuni;
  • Iniţierea unui număr mai mare de investigaţii în cazurile de spălare de bani ca infracţiune de sine stătătoare (Recomandare MCV);
  • Monitorizarea măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele de corupţie precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni.

Măsurile propuse de MJ în acest an par să dovedească pentru prima dată o preocupare   nu doar pentru tragerea la răspundere a autorilor actelor de corupție, ci și pe recuperarea prejudiciului creat. Propunerile MJ par, însă, să nu fie suficiente, iar la o dezbatere recentă organizată de minister au mai fost conturate o serie de acțiuni pe linia infracțiunilor fiscale și privind achizițiile publice:

  • analizarea practicii judiciare în materie de achiziţii publice şi evaziune fiscală
  • modificarea legislaţiei astfel încât Ministerul Finanţelor Publice să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituţiilor publice afectează bugetul public;
  • introducerea unui mecanism de monitorizare a stadiului executării deciziilor instanţelor judecătoreşti prin care s-a dispus confiscarea specială;
  • introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească nivelul răspunsurilor tip sau a sintagmelor şablon;
  • necesitatea adoptării de către Parlament a celor două proiecte de acte normative promovate de Ministerul Justiţiei privind confiscarea extinsă  şi valorificarea bunurilor indisponibilizate înainte de rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;
  • sprijinirea procesului de revizuire a Constituţiei pentru eliminarea prezumției caracterului licit al averii (art. 44, alin. 8).

Imunitatea parlamentară – mângâiată

Strategia ministrului Predoiu își însușește criticile aduse de Comisia Europeană privind tergiversarea dosarelor de corupţie în rândul parlamentarilor, ca urmare a refuzului sau întârzierii ridicării imunității parlamentare pentru deputații și senatorii simpli și mai ales pentru parlamentarii foști sau actuali miniștri, care se bucură de cel mai ridicat nivel al imunității în fața procedurilor judiciare.

SNA 2011-2014 își propune ca obiectiv ”consolidarea integrităţii în rândul membrilor Parlamentului”, însă măsurile propuse nu par foarte convingătoare:

  • Susţinerea în Parlament a adoptării unor norme procedurale clare privind deciziile Parlamentului de
  • ridicare a imunităţii membrilor săi, pe baza celor mai bune practici din alte state membre ale UE
  • (Recomandare MCV);
  • Analiza oportunităţii adoptării unui cod etic al membrilor Parlamentului după modelul celui promovat de Parlamentul European;
  • Organizarea de seminarii, consultări şi dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practice privind integritatea în rândul parlamentarilor şi creşterea încrederii cetăţenilor.
  • Responsabili de aplicarea măsurilor sunt indicați Parlamentul și Guvernul, prin Ministerul Justiţiei.

Fostul ministru al Justiței, Monica Macovei, a insistat recent ca în noua strategie a lui Ministerului Justiţiei să se propună măsuri mai concrete pentru trimiterea parlamentarilor cu probleme penale în fața justiției.

Astfel, Macovei propune modificarea celor două Regulamente ale Camerei Deputaților și Senatului, în trei faze, pentru ridicarea accelerată a imunității aleșilor:

  • Decizia se ia de plenul camerei în maximum 48 ore de la primirea cererii de ridicare a imunității;
  • Votul să fie obligatoriu la vedere, pentru ca electoratul să vadă cum votează aleșii și pentru a evita ascunderea răspunderii în spatele votului secret, așa cum este acum.
  • Decizia să se ia fără analiza probelor din dosar, căci Parlamentul nu judecă, deci nu trebuie să cântărească probele așa cum a făcut până acum.

Cifrele anticorupției. Procurorii se laudă cu chinezăriile lui Năstase

În anul 2010, procurorii au trimis în judecată 11 demnitari, potrivit Strategiei Naționale Anticorupție. Unul dintre acești demnitari este Adrian Năstase, trimis în judecată în dosarul de corupție în care era acuzat că ar fi primit bunuri din China. El mai fusese trimis în judecată și în 2006, însă Curtea Supremă a dispus restituirea dosarului la DNA. Pe lista procurorilor, au mai fost trimiși în judecată, în 2010, 3 miniştri, 2 senatori, 1 deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecţi şi a fost condamnat definitiv 1 senator. În primul semestru al anului 2011, au fost trimişi în judecată 3 demnitari şi au fost condamnaţi 2.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Mesaj de foarte mare importanta !

    CEDO pedepseste Romania pentru ca magistratii romani incalca legea ,un dosar dureaza sa fie solutionat 11 ani ,in acest timp magistratii inseala statul ,furand salar lunar ,prime anuale ,ani pe cartea de munca .
    Solicit de urgenta sa le fie confiscata averea la acesti magistrati care au mintit si inselat statul ,sa fie arestati si destituiti din magistratura ,numai asa vom face curatenie in tara noastra de INTERLOPI CU LEGITIMATIE DE LA STAT !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Mesaj de foarte mare importanta !

    CEDO pedepseste Romania pentru ca magistratii romani incalca legea ,un dosar dureaza sa fie solutionat 11 ani ,in acest timp magistratii inseala statul ,furand salar lunar ,prime anuale ,ani pe cartea de munca .
    Solicit de urgenta sa le fie confiscata averea la acesti magistrati care au mintit si inselat statul ,sa fie arestati si destituiti din magistratura ,numai asa vom face curatenie in tara noastra de INTERLOPI CU LEGITIMATIE DE LA STAT !

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

”În ultima perioadă, auzim – îndeosebi din partea mediului de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: