România în ecuaţia summitului: Croitoru, Dăianu, Stolojan. Va fi poate mai bine, dar greu

România şi-a anunţat intenţia, alături de alte cinci state din zona non-euro, să subscrie la Pactul fiscal pe care liderii europeni l-au adoptat de principiu, aflaţi în imposibilitatea de-a modifica tratatele UE din cauza veto-ului Marii Britanii.

Alături de Marea Britanie au şovăit Ungaria (Viktor Orban a invocat faptul că nu are mandat să cedeze din suveranitatea tării) şi Cehia şi Suedia care trebuie să consulte Parlamentele pentru a decide dacă se alătură sau nu măsurilor însuşite de statele din eurozonă.

Pactul Fiscal urmează să fie adoptat ca acorduri interguvernamentale până în martie 2012, iar el cuprinde măsurile pe care statele se angajează să le ia în materie de control al deficitelor, de disciplină fiscală şi de declanşare a sancţiunilor pentru nerespectarea lui. (VEZI AICI PREVEDERILE PACTULUI CELOR 23)

Ce înseamnă asta pentru România? cursdeguvernare.ro i-a întrebat pe trei economişti la ce s-a angajat, de fapt, România şi care sunt consecinţele deciziei de-a subscrie la Pactul Fiscal.

Danial Dăianu: Pieţele nu se vor linişti. România trebuie să extirpeze cancerul din sectorul public

Fostul ministru de Finanţe Daniel Dăianu consideră că reducerea deficitului structural la 0,5% din PIB presupune ca România să taie cheltuielile din sectorul public, în primul rând, însă a avertizat că în condiţiile unei stagnări economice scăderea cheltuielilor ar conduce la înrăutăţirea situaţiei economice generale a ţării.

”În următorii ani, având în vedere că noi avem un nivel foarte scăzut de venituri fiscale în România, să aducem deficitul structural la 0,5 înseamnă o corecţie foarte mare, care la noi se realizează în primul rând prin tăiere de cheltuieli. E drept că noi am crescut TVA, dar la noi această consolidare fiscală se face prin tăiere de cheltuieli. Angajamentul de a avea un deficit structural de 0,5%, la prima vedere, e bun. Te obligă la rigoare, să cauţi să extirpezi din sectorul public toate zonele cancerigene, risipa”, a declarat Dăianu, pentru cursdeguvernare.ro.

”Ca să ajungi, totuşi, la un deficit structural de 0,5, trebuie să ai în vedere şi un alt aspect: în condiţiile în care veniturile fiscale sunt aşa de scăzute în România, a tot tăia cheltuieli înseamnă o execuţie bugetară prociclică. Dacă România stagnează, o consolidare fiscală de acest tip înrăutăţeşte situaţia economică generală”, a atras economistul atenţia.

Ca soluţie pentru a evita deteriorarea economiei, Dăianu a invocat în primul rând îmbunătăţirea absorbţiei de fonduri europene şi a gradului de colectare a taxelor la buget.

”Şi atunci, trebuie cu atât mai mult ca acest angajament pe care l-a luat România să fie însoţit de un efort de a absorbi mult mai multe fonduri europene, de a ameliora colectarea de taxe şi impozite, astfel încât nivelul cheltuielilor publice să nu scadă. Dacă într-o perioadă de recesiune, de stagnare economică tai nivelul cheltuielilor publice, în timp ce celelalte componente ale cererii agregate nu cresc – mă refer la consumul populaţiei, la cererea pe partea consumului populaţiei, la investiţiile sectorului guvernamental – intri într-un cerc vicios. Şi aici este marea bătălie pe care noi trebuie să o purtăm şi acum, prin acest angajament cu atât mai mult”, a explicat profesorul Dăianu.

El a subliniat că, spre deosebire de deficitul bugetar, deficitul structural, de 0,5% nu trebuie să se realizeze în fiecare an, ”ci depinde unde eşti pe ciclul economic”.

Daniel Dăianu mai consideră că simpla înţelegere de la Bruxelles nu va conduce la liniştirea pieţelor financiare, pentru că acordul nu este suficient:

• În esenţă, acordul se rezumă la reguli fiscale şi la sancţiuni. El nu este suficient, fiindcă marea problemă a datoriei publice, a datoriilor suverane este cum să faci consolidare fiscală la nivelul zonei euro fără să-ţi anulezi perspectiva de creştere economică. Deci serviciul datoriei publice depinde nu numai de dobânda pe care o plăteşte o ţară, de nivelul datoriei publice, de deficitul bugerar, dar şi de ritmul creşterii economice. De exemplu, Spania are o datorie publică mai mică decât a Germaniei, dar perspectiva de creştere economică este alta.
• Din acest punct de vedere, acest pact fiscal nu spune nimic, iar în cazul ţărilor sudice, el le poate complica viaţia în anii ce vin. Ele nu au perspectivă de creştere economică. Pactul fiscal nu echivalează cu o uniune fiscală, cu integrarea fiscală. Integrarea fiscală nu înseamnă numai reguli şi eventual armonizarea legislaţiei fiscale, ci ai nevoie şi de un buget comun, o trezorerie comună, chiar emisiuni de euro-obligaţiuni.
• Cât priveşte pieţele, ele nu se vor linişti, chiar dacă FMI va fi adus mai puternic în ecuaţie cu aceste împrumuturi care vor fi acordate de Uniune, resursele nu vor fi suficiente pentru a permite Spaniei, Italiei să-şi refinanţeze datoria publică, mai ales că sumele sunt foarte mari. Eu cred că obstinaţia cu care se refuză un rol mai ferm, mai pronunţat al BCE nu ajută.
• Zona euro nu are o instituţie de bază pentru o uniune monetară, împrumutătorul de ultimă instanţă. BCE-ul încearcă să fie aşa ceva pentru sectorul bancar, dar nu există pentru sectorul suveran, iar EFSF-ul (Fondul European de Stabilitate Financiară – n.r.) e slab, nu va reuşi.

Lucian Croitoru (BNR): Trebuie stabilit termenul la care ţările să atingă deficitul structural de 0,5%

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Băncii Naţionalea României, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, că problema care se pune în privinţa deciziei europene este în cât timp statele semnatare trebuie să ajungă la deficitul structural de maximum 0,5% din PIB.

”Trebuie stabilit în cât timp trebuie să ajungă ţările cu deficitul la acest nivel, pentru că pentru unele  ar fi dramatic să ajungă într-o perioadă scurtă şi nu va fi uşor. Noi am redus deficitul structural foarte mult, este foarte mic acum”, ne-a declarat Croitoru.

Potrivit unor cifre neoficiale, România a ajuns la un deficit structural de circa 2,2% din PIB, iar în Programul de convergenţă asumat de guvern anul acesta se arată că până în anul 2014 trebuie să ajungem la un deficit structural dmai mic de 2% din PIB.

Deficitul structural se calculează scăzând din deficitul bugetar (care anul viitor va fi de maximum 1,9% din PIB) corecţiile de deficit, pentru a elimina componenta ciclică a economiei – care presupune creşteri sau descreşteri.

”Problema Europei este la competitivitate”

Lucian Croitoru avertizează că eficienţa acordului interguvernamental va fi probată dacă Uniunea Europeană îşi va rezolva problemele mari pe care le are referitor la competitivitate:

• Pe termen scurt, trebuie să refacem încrederea, pe termen mai lung este să se pună Uniunea Europeană pe baze mai solide şi aceste soluţii au încercat să adreseze ambele probleme, dar multe lucruri depind de legislaţia secundară care va urma acestor lucruri.
• Dacă este sau nu suficient acest pas, vom vedea în viitor, pentru că Uniunea Europeană are probleme mari în ceea ce priveşte competitivitatea şi vom vedea în ce măsură în legislaţia secundară se vor aborda şi aceste probleme de competitivitate.
• Oricum, trebuie să avem răbdare, să vedem dacă pieţele sunt mulţumite cu aceste lucruri, pentru că în final refacerea încrederii depinde de ele, piaţa va spune aceasta. Imediat după discuţii, piaţa a fost aşa şi aşa, nu a fost nici exuberantă, nici mai jos, a fost mixtă, unele au crescut, altele au scăzut.
• Un lucru este cert: Europa îşi doreşte să pună reguli mai bune în ceea ce priveşte calitatea, coordonarea, e un pas înainte.

Theodor Stolojan: Trebuie să negociem

Liderul eurodeputaţilor PDL, Theodor Stolojan, a subliniat că România trebuie să negocieze în continuare definitivarea acordului interguvernamental agreat la Bruxelles, în primul rând pentru a obţine garanţii că băncile-mamă din UE nu vor retrage bani de la subsidiarele lor româneşti.

”Ideea este să apărăm creşterea de capital la băncile din statele membre din zona euro, care deţin de fapt 90% din capitalul bancar din România, să nu retragă capitalul din România, să nu retragă fondurile folosite în creditare de România”, a declarat Stolojan, pentru cursdeguvernare.ro.

Referitor la măsurile pe care Guvernul României trebuie să le ia în implementarea noului acord, fostul prim-ministru a precizat că pentru autorităţile de la Bucureşti nu se ridică noi probleme.

”Practic, noi nu avem măsuri noi, ci pur şi simplu precizarea cum poate f făcut mai eficient sistemul deja pus în funcţiune”, a spus Stolojan.

Alte declaraţii ale lui Stolojan, despre acordul interguvernamental:

• Iniţial, era prevăzut ca mecanismul de stabilitate financiară să devină funcţional din 2013. S-au luat două decizi în legătură cu acest mecanism de stabilitate financiară: în primul rând, să devină funcţional la mijlocul anului 2012 şi în al doilea rând să nu mai fie luate deciziile în cazul mecanismului cu votul tuturor statelor membre, ci în anumite cazuri să se accepte o supermajoritate.
• Se discută şi de alte măsuri, care ţin de adâncirea integrării europene, care privesc piaţa muncii, măsuri de competitivitate.