Emisiunea de bonduri germane de săptămâna trecută, în valoare de 3,9 miliarde euro, s-a adjudecat cu o dobândă negativă de 0,0122%. Asta înseamnă că investitorii vor primi la scadență mai puțini bani decât au plasat, ceea ce ar putea părea ciudat. De fapt, incertitudinile din finanțele europene sunt atât de mari, încât plasamentul, considerat ultrasigur, în hârtii de valoare germane a devenit o alternativă demnă de luat în considerare.
După ce coborâse la începutul anului sub plafonul de 1.200 euro pe uncie, aurul a urcat înapoi spre 1.300 euro, cu un avans de aproape trei procente în ultimele 30 de zile. Investitorii care sesizaseră că prețul aurului este deja exagerat ( vezi evoluțiile din ultimii ani, inclusiv înaintea declanșării crizei) și renunțaseră la acest activ, au revenit, mai mult de nevoie, la plasamentul cel considerat cel mai sigur, chiar cu riscul unor pierderi la revânzarea ulterioară.
Se conturează astfel o problemă majoră de creditare a economiei reale, care face inoperantă injectarea de lichiditate în băncile care se confruntă cu dificultăți, urmare a numărului tot mai mare de credite neperformante. Banii au tendința să se reîntorcă spre plasamente sigure dar neproductive sau indirect productive, ceea ce frânează ieșirea din recesiune și crearea de noi locuri de muncă. Nici stimularea dezvoltării afacerilor prin dobânzi ..
(Citeşte mai mult pe cronicaeuropeana.ro)