De unde creştere în 2012. Ce spun Dăianu, Stolojan, Lazea, Voinea

Comisia Europeană a redus semnificativ prognoza de creștere economică a României pentru anul 2012, de la 3,5-4% la 2,1%., potrivit previziunilor CE date publicității joi, comparativ cu cele de astă-primăvară.

Cu toate acestea, creșterea economică aferentă României pare să fie una destul de optimisă, în condițiile în care Executivul european a scăzut prognoza pentru întreaga Uniune Europeană de la 1,9% la 0,6% – creștere economică în anul 2012.

“Progresele în aplicarea măsurilor cerute în cadrul programelor de asistenţă financiară multilaterală cu UE, FMI şi Banca Mondială au redus dezechilibrele anterioare şi au ajutat la recâştigarea încrederii în ţară din partea investitorilor. În urma încheierii cu succes a programului de asistenţă pentru balanţa de plăţi 2009-2011, România a revenit pe pieţele financiare şi se finanţează acum atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă”, își motivează, însă CE previziunile pentru România.

Pe de altă parte, în 2011 creşterea economică a României a venit din exporturi şi un an agricol foarte bun. Cât ne mai putem bizui pe ele? Partenerii către care exportăm (între care Italia) se confruntă cu serioase probleme, iar agricultura de anul viitor începe cu seceta din această toamnă.

Consultați de cursdeguvernare.ro, patru economiști de top din România au identificat posibilele surse de creștere economică pentru anul 2012, dar au atras atenția și asupra pericolului stagnării. De unde am putea obţine 2,1%, după un an bun cu 1,7%?

Daniel Dăianu: Singura sursă de creștere ar fi inerția economiei

Fostul ministru de Finanțe Daniel Dăianu a declarat că nu întrevede surse clare de creștere economică pentru România, în anul 2012, însă a subliniat necesitatea ca economia să pună în valoare inerția tendinței de pozitive înregistrate în ultimii ani, cu cei 1,7% prognozați pentru anul 2011.

”Nu prea văd surse de creștere economică. Singura sursă ar fi inerția economiei, în sensul că producția industrială, care a furnizat servicii și produse pentru export s-ar putea să continue, adică exportul să continue să crească, chiar dacă mult mai puțin. Și asta ar însemna că și industria, care este furnizorul principal de produse, să poată să susțină. Această ipoteză se bizuie pe factorii externi”, a declarat profesorul Dăianu, pentru cursdeguvernare.ro.

În context, economistul a atras atenția că pe fondul internațional în deteriorare nici băncile nu susțin creditarea.

”2% este o prognoză optimistă pentru economia României”, a conchis el

Dăianu a indicat drept condiție de creștere nișarea exporturilor românești și îmbunătățirea abrorbției fondurilor UE:

• Dacă în Europa vom asista la reintrarea în recesiune, singura modalitate ca exportul să continue să fie un motor pentru economie ar fi nișele. Adică, deși economia europeană să stagneze, chiar să intre într-n nou val de recesiune, exportul României, pentru că ar fi orientat către unele nișe. Depinde mult de structura exportului ca acesta să poată să crească în continuare.
• Altminteri, nu văd consumul cum ar putea să susțină cererea. Asta ţine de veniturile oamenilor.
• Investițiile, formarea brută a capitalului ar putea să cunoască un reviriment numai dacă am avea iar niște proiecte, niște intrări private de capital în anul 2012, generate de aspecte foarte interesante în România – să spunem domeniul energiilor non-convenținale, surse regenerabile. 

• În domeniul public, consolidarea fiscală, dacă se face o reducere cu 2,5% a deficitului bugetar, înseamnă să tai cheltuieli. Această diminuare de cheltuieli generale ale bugetului nu are cum să susțină cererea agregată. Aici să realizezei cvadratura cercului ar fi să absorbi fonduri europene cu cel puțin 3 puncte procentuale mai bine. Deci 2,1% ar fi o anumită inerție a economiei, care a avut un avânt cât de cât, și această inerție ar conta în 2012, dacă am reuși să absorbim mult mai multe fonduri europene și pe baza celor 60 de proiecte prioritare stabilite de Guvern. Dar și aici este un mare semn de întrebare, cum se utilizează banii, dacă vor fi aprobați de Bruxelles.
• Altă cale ar fi să ai o stabilire de priorități, de alocare a resurselor investiționale care să însemne producție de bunuri publice mult mai eficient și cu mult mai puțină risipă. Noi dicutăm de investiții – este acest procent ca investițiile să nu cadă sub 6,5% din PIB.
• Ce înseamnă aceste investiții, pentru că dacă ele în proporție de peste 50% înseamnă achitare de facturi neonorate de stat – arierate – astea nu înseamnă investiții. Ar însemna în mod foarte indirect investiții, în sensul că privatul să își primească banul și să facă el investiții, dar ar putea să pună banul de-o parte. Când vorbim de 6,5% din PIB, hai să vedem că sunt investiții de la zero, nu onorare de facturi.
• Altă problemă este structura investițiilor, pentru că dacă eu fac un bazin de înot, e o aiureală. Să faci investiții care au efect de antrenare, care, eventual, creează locuri de muncă, inclusiv prin efectul de antrenare.

Theodor Stolojan: Pentru o țară ca România un ritm de creștere de 1-2% înseamnă stagnare

Fostul prim-ministru Theodor Stolojan a atras atenția că România, o țară încă în curs de dezvoltare, are nevoie de o creștere mai mare de 1-2% pentru a ieși din stagnarea economică.

Eurodeputatul PDL/PPE a avertizat ca nu cumva o țintă redusă a inflației pentru anul 2012, anunțată de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, să nu rezulte, de fapt, din stagnarea economică a țării.

”Reducerea inflației la noi trebuie susținută. Așa că ne bucurăm că anul viitor am programat o inflație de 3,4%. Problema este ca scăderea inflației să nu fie dată de fapt de stagnare, pentru că pericolul pentru o țară ca România – încă în curs de dezvoltare, care își propune să elimine decalajele – un ritm de creștere de 1%, până în 2% înseamnă, de fapt, stagnare. Adică, nu ne apropiem, nu reducem din decalajul care ne separă. Noi, ca să putem reduce, ar trebui să creștem undeva cu 4-5%”, a declarat Stolojan, pentru cursdeguvernare.ro.

El a arătat că, în mod normal, România nu ar trebui să fie afectată de scăderea inflației.

Problema este în ce măsură aceastră scădere de inflație este sustenabilă, pentru că dacă ne uităm cât este PIB-ul României în prețuri curente față de PIB-ul calculat la partitatea puterii de cumpărare, suntem aproape la dublu, cu un PIB mult mai mare la paritatea de cumpărare. Cu alte cuvinte, un euro în România are putere de cumpărare mai mare decât în Belgia. Eu când mă duc să mă tund în România mă costă 3-4 euro, față de 20 de euro în Belgia”, a exemplificat economistul.

El a menționat și faptul că pe termen lung România trebuie să-și alinieze preţurile la nivelul Uniunii Europene.

”Sunt aceste servicii, care nu intră în zona comerțului exterior și care sunt mult mai ieftine în România și atunci convergența reală de care tot vorbim se face și prin  alinierea prețurilor, a salariilor, a veniturilor, în funcție de productivitate. Deci, tendința pe termen lung în România – este foarte greu de susținut această scădere a inflației, dar să dea Domnul să fie atât cât se spune. Tendința pe termen lung este să aliniem prețurile la nivelul prețurilor din UE. Prin urmare, vom avea creșteri de prețuri la energie, la serviciile care nu intră în comerțul internațional”, a mai afirmat Theodor Stolojan.

Fostul premier a apreciat că BNR și Guvernul și-au corelat bine politicile în privința monedei , respectiv a bugetului de stat pe anul 2012.

”Așa cum e proiectat bugetul acum, există conlucrare, pentru că un buget de 1,9% deficit pe cash este redus. Gândiți-vă că anul acesta am avut 4,4%, în 2010 am avut 6,9% deficit, în 2008 am avut 9% deficit, deci efortul făcut de România este incredibil și evident că ajută împotriva inflației”, a comentat eurodeputatul.

Sursele de creștere economică văzute de Stolojan:

• Avem exportul care crește, chiar dacă în ritm mai redus. Exportul românesc în zona euro este un grăunte. Noi suntem un grănte în Uniunea Europeană, din punct de vedere economic. Tot PIB-ul României este circa 120 de miliarde de euro, iar UE are un PIB de peste 14.000 de miliarde de euro. Pentru noi ar fi loc, totul ar fi ca noi să avem ce exporta. Creșterea de export este nesesizabilă pe piața UE.
• Problema noastră e alta – ce se întâmplă, de exemplu, cu cererea auto din UE, pentru că principalul nostru produs la export, Dacia Logan, Duster, trebuie judecat pe grupele de produse. Nu știm exact, deocamdată se pare că la noi sunt în scădere vânzările de mașini noi, la fel e situația pe piața UE.
• România mai pota ieși puternic cu agricultura la export, poate ieși și cu altele.  Creșterea de 11% a exportului, cât prevedem noi, este insesizabilă în Uniunea Europeană.
• Avem investițiile, care sunt prevăzute pentru 2012 iarăși în creștere – de fapt, e singura poziție mare de cheltuieli din cadrul bugetului țării care crește sensibil – cu peste 2 miliarde de lei.
• Avem prevăzută o absorbție mult mai mare a fondurilor europene – deci, practic, înseamnă investiții. Avem proiecte în derulare, sunt aprobate. Anul 2012 va fi mult mai bun la absorbție. Nu va fi unde am dori cu toții, dar va fi mult mai bun decât 2011.

Valentin Lazea (BNR). Scurt:  Industrie, comerț, construcții

Economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, este mai optimist în privința creșterii economice pe anul 2012.

El se bazează pe o creștere pas cu pas, susținută de surse care, deși nu sunt consistente, sunt în număr relativ mare.

”2% se adună din puțin câte puțin de peste tot. Mai puțin agricultura, unde probabil că nu vom avea un an la fel de bun. Ne bazăm pe industrie, în continuare, deși la ritmuri mai puțin alerte decât anul acesta, dar totuși în creștere, ne bazăm pe comerț, care pare să-și fi revenit un pic, și ne bazăm chiar și pe construcții, pentru că se pare că și aici s-a atins un minim și acum este posibil să fie o creștere, cu semn de întrebare”, a declarat oficialul BNR, pentru cursdeguvernare.ro.

• La comerț, trebuie făcută distincția între sectorul privat, care a bugetat creșterea de salarii pentru anul 2012, și sectorul public care a buget condiționat de îndeplinirea anumitor parametri. Majoritatea salariaților din sectorul privat vor avea creșteri salariale anul viitor, ceilalți- rămâne de văzut. Față de anul acesta, va fi un plus de putere de cumpărare, dar rămâne de văzut.
• Nokia importa aproape tot atât cât exporta, deci aici se făcea un fel de lohn. Ideea e că pe platforma aceea autoritățile de la Cluj au posibilitatea să atragă alte firme, poate nu de aceeași mărime. Atracția Clujului constă în Universitatea Tehnică, aeroport, apropierea de piața tehnică – lucruri care nu s-au schimbat.
• În privința exporturilor Dacia, ”industria va crește mai puțin spectaculos, va crește mai încet decât anul acesta. Cum va crește și care anume ramură, nimeni nu știe, dar va fi o creștere, fără doar și poate”
• În privința efectului de bază, ”la prognoza inițială de creștere, de 1,5% în anul 2011, probabil șansele erau mai mari pentru 2,1% în anul 2012”.

Liviu Voinea: Prognoza CE de fapt s-a redus

Liviu Voinea, director al Grupului pentru Economie Aplicată, pune mai degrabă accentul pe faptul că Executivul european a redus prognoza de creștere economică pentru România.

”Prognoza Comisie Europene este de creștere, dar aceasta s-a redus de la 3,5%-4% la 2,1%”, a spus Voinea.

În context, el a subliniat că o creștere de 2% reprezintă o valoare firească, pentru că este o  medie a ultimilor 7-8 ani.

”Este o prognoză, nu o țintă. Prognozele se bazează pe evoluția din ultimii ani, pe econometrie, pe serii de timp, dar de asta ei nici nu pot anticipa recesiunile, pentru că ele urmează unor serii de timp pozitive, iar după doi ani de recesiune și unul de creștere… 2% e probabil media ultimilor 7-8 ani”, a arătat profesorul Voinea.

Acesta a recunoscut, însă, că nu îi este clar care vor fi sursele creșterii economice pe anul 2012, mai ales că efectul de bază nu mai este favorabil unor valori mari de creștere:

• Consumul gospodăriilor nu prea are de unde să crească, pentru că nu cresc veniturile.
• Consumul guvernamental nu are de unde să crească, pentru că se prevede reducerea deficitului cu peste 3 miliarde de euro.
• Efectul de bază a avut o contribuție pozitivă anul acesta, pentru că ne-am raportat la un an cu recesiune. 1,7% creștere după 1,2% scădere – ne-am întors practic la nivelul la care scăzusem în anul 2009. Acum, efectul nu lucrează favorabil, pentru că ne raportăm la un an cu creștere.